Vlaicu Bârna

Date personale
Vlaicu Bârna
Născut	4 decembrie 1913 Vaca, Comitatul Hunedoara, azi Crișan, județul Hunedoara
Decedat	11 martie 1999 (85 de ani) București, România
Cetățenie	România
Ocupație	poet, romancier, memorialist, critic literar, traducător
Limbi vorbite	limba română
Studii	Facultatea de Litere a Universității din București
Activitatea literară
Activ ca scriitor	1934–1999
Specie literară	poezie, roman istoric, memorii
Operă de debut	Cabane albe (1936)
Note
Cetățean de Onoare al Municipiului Brad, din 1996
Modifică date / text

Vlaicu Bârna (n. 4 decembrie 1913, Vaca, Comitatul Hunedoara, Transilvania, azi Crișan, județul Hunedoara – d. 11 martie 1999) a fost un poet, romancier, memorialist, critic literar și traducător român.

Biografia lui Vlaicu Bârna modificare

Originea modificare

Vlaicu Bârna s-a născut într-o familie de moți, la 4 decembrie 1913, la Vaca^[1], comitatul Hunedoara, în Transilvania, localitate în care, cu o sută optzeci de ani înainte, se născuse Gheorghe Crișan, unul dintre cei trei conducători ai Răscoalei de la 1784 din Transilvania.

Studii modificare

Vlaicu Bârna a urmat cursurile Liceului „Avram Iancu” din Brad, iar apoi cele ale Facultății de Litere a Universității din București.

Activitatea literară și publicistică modificare

Primele versuri i-au apărut publicate în revistele Azi și Viața literară, în anul 1934.

În anul 1936 a publicat placheta de poeme Cabane albe, iar în anul 1940 i-a apărut placheta Brume. Volumul Turnuri, apărut în 1945, continuă, prin tonalitate și tematică, sfera preocupărilor din anii anteriori.

Ca urmare a Dictatului de la Viena, din 30 august 1940, la București (la 16 februarie 1941) a început să apară publicația Ardealul, sub conducerea dr. Anton Ionel Mureșeanu, secretar general al Asociației Refugiaților și Expulzaților Români din Ardealul de Nord^[2]. Timp de patru ani, publicația „Ardealul” a atras numeroși colaboratori, care au susținut acțiunea de afirmare a drepturilor românești în Transilvania de Nord ocupată, în ciuda cenzurii aspre în vigoare. Printre colaboratorii foarte activi ai Ardealului, alături de alte nume sonore din cultura românească a epocii (Vasile Copilu-Cheatră, Ion Groșanu, Ion Herescu, Ion Vlasiu, Nicolae Brana, Coriolan Gheție, Ion Th. Ilea, Gabriel Țepelea, Mia Jaleș-Marian, Corneliu Coposu, Zaharia Boilă^[3], Ionel Pop, Mihai Petrovici) se afla și Vlaicu Bârna.^[4] În nenumărate rânduri, publicația a fost suprimată de cenzură.^[4]

Opera modificare

Opera originală modificare

Volume modificare

Cabane albe, 1936 (Poeme)
Brume, 1940 (Poeme)
Turnuri, 1945 (Poeme)
Poeme pentru 7 noembrie; autori: Maria Banus, Vlaicu Bârna, Mihai Beniuc... Bucuresti, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., 1949
Minerii din satul lui Crișan. Bucuresti, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din Republica Populara Româna, 1949 (Poezii)
Tulnice în munți, 1950 (Poezii)
Cerbul roșu, Bucuresti. Editura de Stat pentru Literatura si Arta, 1956 (Poezii)
Romanul Caterinei Varga^[5]. București, Editura Tineretului, 1960 (Roman istoric)
Arcul aurorii. București, Editura pentru Literatura, 1962 (Roman istoric)
Când era Horia^[6] împărat, 1962 (Roman istoric)
Ceas de umbră. București, Editura pentru literatură, 1966 (Poeme)
Pamînt al patriei. București, Editura Militară, 1970 (Poeme)
Cupa de aur. București, Editura Minerva, 1970
Corabie de fum. București, Editura Cartea Românească, 1971
Auster. București, Editura Eminescu, 1973
Grauntele timpului. București, Editura Cartea Românească, 1976 (Poeme)
Patria mea, plai al Mioritei. București, Editura Eminescu, 1977
Sandala lui Empedocle, București, Editura Eminescu, 1980
Poligonul de tir. București, Editura Cartea Românească, 1984
Monotonia metronomului. București, Editura Eminescu, 1985
Între Capșa și Corso, [ediția a II-a]. București, Editura Albatros, 2005, ISBN 973-24-0584-8 (Memorialistică); [ediția a III-a], Editura Polirom, 2014.

Traduceri modificare

Liuben Karavelov - Povestiri; în româneste de Constantin Velichi ; trad. versurilor de Vlaicu Bîrna. Bucuresti, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, 1956;
Adam Mickiewicz - Poezii; în româneste de Vlaicu Bârna, Virgil Teodorescu, Miron Radu Paraschivescu. Bucuresti, Editura de stat pentru literatura si arta, 1956;
Guan Hanqing - Zăpadă în toiul verii (sau Osândirea nedreaptă a lui Dou E (titlul original: în chineză: 感天動地竇娥冤 Gǎn tiān dòng dì dòu é yuān], piesă de teatru, 1958 (traducere și adaptare radiofonică de Vlaicu Bârna);
Luisa Carnés - Juan Caballero; în româneste de: Vlaicu Bârna si Maria Ioanovici. Bucuresti, Editura pentru Literatura Universala, 1964;
Go Mo-Jo - Ospatul lui Confucius: versuri, povestiri, teatru; trad. de Vlaicu Bârna, Anda Boldur, Alice Gabrielescu si Nina Gafita ; pref. de Al. Oprea. Bucuresti, Editura pentru Literatura Universala, 1965;
Kuzma Ciornîi - Generatia a treia; în româneste de Vlaicu Bârna si Nicolae Guma. Bucuresti, Editura pentru Literatura Universala, 1967;
Timofei Dmitriev - Vîrtejul verde; în româneste de Vlaicu Bîrna si Ion Porumbaru. Bucuresti, Editura Univers, 1970;
Guan Hanqing - Pavilionul lunii (titlul original: în chineză: 閨怨佳人拜月亭 Guī yuàn jiārén bài yuètíng), piesă de teatru, 1978 (traducere și adaptare radiofonică de Vlaicu Bârna sub titlul Pavilionul de pe malul râului).

Lucrări publicate în periodice modificare

Valori românești în univers, in Flacăra, nr. 17, 1973 (Articol dedicat lui Eugen Ionescu)

Traduceri modificare

Vlaicu Bârna este unul dintre traducătorii operei lui William Shakespeare.
Vlaicu Bârna a tradus din Méliusz Jószef^[7], Adam Mickiewicz.

Aprecieri modificare

La 20 mai 1996 Vlaicu Bârna - fiu al Țării Zarandului - a primit titlul de „Cetățean de Onoare” al Municipiului Brad, „pentru întreaga sa activitate în domeniul literaturii.”

Varia modificare

La Festivalul Internațional de Muzică Ușoară Cerbul de Aur desfășurat la Brașov, în anul 1970, Angela Similea câștiga Cerbul de Argint interpretând în concurs două piese, între care, "Marea cântă" de Paul Urmuzescu pe versuri de Vlaicu Bârna.

Note modificare

^ Pe atunci, cu ortografie maghiară: Váka, iar azi, Crișan, județul Hunedoara.
^ Asociația număra în jur de 500.000 de membri. Vd. Scrisoare a lui Corneliu Coposu Arhivat în 20 octombrie 2010, la Wayback Machine.
^ Profesorul Zaharia Boilă (în perioada interbelică titular al catedrei de Drept Constituțional la Universitatea Regele Ferdinand din Cluj) era tatăl viitorului preot unit și senator român (între 1992–2000) Matei Boilă.
^ ^a ^b Vd. Scrisoare a lui Corneliu Coposu Arhivat în 20 octombrie 2010, la Wayback Machine.
^ Ecaterina Varga (1802–1858)
^ Horea (1731–1785)
^ Méliusz József (născut la Timișoara, la 12 ianuarie 1909 - decedat la 1 decembrie 1995) a fost un poet, traducător și publicist de limbă maghiară, membru corespondent al Academiei Române.

Bibliografie modificare

Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, Editura Albatros, București, 1971, ediția a II-a, București, 1977;
Paul Robert, Le Robert encyclopédique des noms propres, Dictionnaire illustré, Le Robert, Paris, 2007;
Dicționar enciclopedic, vol. II D - G, Editura enciclopedică, București, 1996;
Le Petit Larousse illustré en couleurs, Larousse, Paris, 2007.

Bibliografie suplimentară modificare

Săndulescu, Al. (2008), Întoarcere în timp: memorialiști români, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, București: Editura Muzeul Național al Literaturii Române, pp. 400–406

Vezi și modificare

Legături externe modificare

Vlaicu Bârna, Cetățean de Onoare al Municipiului Brad Arhivat în 16 septembrie 2008, la Wayback Machine.
Scrisoare a lui Corneliu Coposu Arhivat în 20 octombrie 2010, la Wayback Machine.

[1] Pe atunci, cu ortografie maghiară: Váka, iar azi, Crișan, județul Hunedoara.

[2] Asociația număra în jur de 500.000 de membri. Vd. Scrisoare a lui Corneliu Coposu Arhivat în 20 octombrie 2010, la Wayback Machine.

[3] Profesorul Zaharia Boilă (în perioada interbelică titular al catedrei de Drept Constituțional la Universitatea Regele Ferdinand din Cluj) era tatăl viitorului preot unit și senator român (între 1992–2000) Matei Boilă.

[Scrisoare_a_lui_Corneliu_Coposu-4] Vd. Scrisoare a lui Corneliu Coposu Arhivat în 20 octombrie 2010, la Wayback Machine.

[5] Ecaterina Varga (1802–1858)

[6] Horea (1731–1785)

[7] Méliusz József (născut la Timișoara, la 12 ianuarie 1909 - decedat la 1 decembrie 1995) a fost un poet, traducător și publicist de limbă maghiară, membru corespondent al Academiei Române.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]