Wikipedia:Pagini de șters/Gerard d'Albon
Ștergerea a fost propusă la 20 iunie 2024. Încheierea discuției este preconizată pentru 25 iunie 2024.
Justificare: Acest articol a fost marcat de Gikü în februarie 2024 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său.
- Dacă sunteți utilizatorul care a marcat articolul, puteți oferi o descriere mai detaliată a problemelor care considerați că trebuie rezolvate.
- Dacă sunteți autorul articolului, citiți politica și comentariile făcute de utilizatori pentru a înțelege ce probleme are articolul. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite sfaturi pentru a găsi surse de încredere. Este important să participați la discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu proceduri de salvare a unui articol.
- Ceilalți utilizatori sunt invitați să citească articolul și să ofere sugestii de îmbunătățire sau să-și exprime opinia în conformitate cu indicațiile din antetul paginii.--Mesaj livrat de un robot. 20 iunie 2024 15:12 (EEST)
- Turbojet Aveți o opinie cu privire la notabilitatea profesorului Gerard d'Albon? Eventual niște surse? --Donarius (discuție) 11 iulie 2024 08:58 (EEST)
- Am citit articolul. Deși este un profesor din domeniul meu, spre rușinea mea mărturisesc că este prima dată când aud de el. Nu am văzut niciodată vreo carte de-a sa și nici nu se vorbea de el. Dar, ciudat, în cercul meu nu se vorbea despre profesorii de la Iași, poate din cauza distanței nu erau întâlniri sau colaborări. Singurul profesor de la Iași pe care-l știu este Constantin Picoș.
- Cariera sa pare una normală, inclusiv directoratul în Alger. Și de la Timișoara au participat câțiva, inclusiv Alexandru Nichici, dar acesta este notabil ca rector. Nu știu dacă medalia este suficientă pentru notabilitate.
- Nu pot contribui cu surse. N-aș vrea să las impresia că un profesor de la Iași n-ar merita pagina, dar nu pot ajuta. Regret. --Turbojet 11 iulie 2024 09:42 (EEST)
- Turbojet Aveți o opinie cu privire la notabilitatea profesorului Gerard d'Albon? Eventual niște surse? --Donarius (discuție) 11 iulie 2024 08:58 (EEST)
Am găsit câte ceva la Arcanum. Sunt în special zeci de articole și lucrări publicate în Buletinul Institutului Politehnic din Iași, dar ele nu dovedesc notabilitatea, evident. Sunt însă și câteva referiri la el în presa locală (în „Flacăra Iașiului”, „Monitorul”, „Opinia” și „Cronica”) sau chiar în revista „Flacăra”, unde este pomenită o invenție. Am găsit și un interviu cu el în „România liberă”. Necrologul publicat de conducerea Facultății de Mecanică „regretă profund încetarea din viață a distinsului profesor dr. ing. GERARD d'ALBON, specialist de renume și fondator de școală în domeniul termodinamicii”, iar necrologul publicat de Institutul Politehnic „regretă profund trecerea în neființă a profesorului consultant doctor inginer GERARD d'ALBON, distins dascăl și neobosit cercetător, conducătorul multor doctori în știință, în specialitatea Termotehnică. Fost șef al Catedrei de Termotehnică peste 20 ani, a transmis multor generații de studenți nu numai cunoștințe de Termotehnică, ci și sentimentul demnității, pasiunea pentru știință și adevăr. Spirit ales, de largă respirația intelectuală, profesorul doctor inginer GERARD TALBON a lăsat, prin opera sa științifică și prin activitatea de la catedră, urme adînci în învățămîntul superior tehnic”. O cupă de bridge locală a fost denumită „Gerard d'Albon”, în amintirea profesorului. Am găsit ceva și despre tatăl lui, Georges d'Albon. Nu știu dacă toate astea sunt suficiente, dar eu aș înclina spre păstrează. --Nenea hartia (discuție) 27 august 2024 19:06 (EEST)
- Puteți adăuga în articol câteva aspecte relevante pe care le-ați descoperit? Donarius (discuție) 27 august 2024 19:18 (EEST) @Nenea hartia:
- Sigur. Am adăugat câte ceva, iar în faza actuală sper că articolul va fi salvat. --Nenea hartia (discuție) 27 august 2024 22:57 (EEST)
Articolul Gerard d'Albon are 26 referințe în secțiunea NOTE (azi 28.08), deci a fost completat cu bibliografia necesară ! Despre calitatea referințelor nu-mi permit să fac aprecieri, de vreme ce între referințe se află decrete ministeriale etc. Un participant la discuții (Turbojet) îl menționează pe regretatul prof. Alexandru Nichici, scriind că „acesta e notabil ca rector". De acord, dar asta nu înseamnă că un prof. universitar care nu a fost rec tor, nu este notabil. Nici profesorul Constantin Picoș (vezi articolul) nu a fost rector, dar nu înseamnă că nu are notabilitate. Faptul că prof D'Albon a fost șef de catedră, a condus doctorate, a scris cursuri universitare, cercetări în domeniul termodinamicii etc. nu este suficient pentru notabilitate? În concluzie, pledez pentru eliminarea propunerii de ștergere (apropo, propunera a fost făcută în februarie de Giku). --Poleaku (discuție) 28 august 2024 18:40 (EEST)
- Poleaku „Faptul că prof D'Albon a fost șef de catedră, a condus doctorate, a scris cursuri universitare, cercetări în domeniul termodinamicii etc. nu este suficient pentru notabilitate?” Nu este suficient. Notabilitate înseamnă surse, cât mai multe și cât mai amănunțite. În forma anterioară, care vă aparține, articolul nu avea șanse să fie păstrat, dar acum sper să fie păstrat. Puteți mulțumi celor care au îmbunătățit articolul și l-au făcut să se apropie de standardele necesare. Ați omis să o faceți data trecută. --Donarius (discuție) 28 august 2024 19:32 (EEST)
- Pe mine mă intrigă frecvența mare și ușurința cu care se atribuie la noi (mai ales în textele omagiale și necrologuri) caracterizarea de „fondator de școală”. Avem atâția „fondatori de școală” câte școli românești și probabil toți au contribuții originale fundamentale în domeniile lor de activitate, drept pentru care sunt reunumiți și pe plan internațional! Nu știu prea multe despre termodinamica tehnică, dar aș dori să-l întreb pe colegul @Turbojet: care este părerea sa cu privire la contribuția subiectului la fondarea școlii românești de profil? --Pafsanias (discuție) 13 septembrie 2024 11:46 (EEST)
Fac doar un comentariu referitor la interpretarea sintagmei "fondator de școală", la modul general. Astfel, există atâția fondatori câte „școli” sunt: e.g. „școala” de chirurgie de la Iași, cea de la București, cea de la Cluj, etc.... Problema care se pune, în opinia mea este relevanța „școlilor” aflate în cauză, respectiv care este/a fost la un moment dat ponderea/influența „școlilor” în sistemul respectiv/în dezvoltarea națională pe plan științific/etc.... Un caz poate fi intepretat atât prin prisma epocii, cât și prin prisma nivelului obținut/conservat de-a lungul timpului. Astfel de exemplu, în chirurgia generală din România au existat concomitent de-a lungul timpului doar 2 „școli” cu pondere semnificativă în direcția pe care disciplina respectivă a avut-o pe plan național. Invariabil, una dintre ele a fost cea de la București, a doua fiind mai întâi cea de la Iași și apoi cea de la Cluj, care a detronat-o pe cea de la Iași. În funcție de epocă, astfel, există 3 posibilități de a defini pe cineva drept "fondator de școală" aflat într-un centru care să mai și conteze ca pondere și influență. În mod particular, într-un centru care preia locul (ca pondere, influență, etc...) altui centru anterior unde a fost un „fondator de școală”, „fondatorul de școală” originar al centrului nou promovat poate să nu fie notabil, în schimb notabil ar putea fi, ca „fondator de școală”, cel care a reorientat și a dezvoltat semnificativ pe plan științific/...etc....activitatea centrului care a promovat în top pe primele locuri.
Pe scort: „fondatori de școală” în sens scriptic/geografic pot fi mulți (incluzând în mod evident și pe „fondatorul” școlii de la Cucuieții din Deal), problema se pune de relevanță a acestora, în context. --Accipiter Gentilis Q.(D) 13 septembrie 2024 14:40 (EEST)
- Pe de altă parte, pentru a evalua ceva mai bine contextul m-aș uita poate, în privința lui Gerard d'Albon, la ce industrii constructoare de mașini sau operatoare de mașini și la ce sisteme industriale existau în epocă, în areal, în raport cu distribuția acestora pe plan național. Dacă nu se afla la Iași cine știe ce industrie în epocă, atunci poate că profilul predominant al centrului era acela doar de a forma, în mod practic, cadre pretabile de a asigura funcționarea, întreținerea/reparația optimă a parcului existent de utilaje/sisteme din arealul respectiv și din cele apropiate în sens geografic. Pentru asta nu sunt convins că era necesar un nivel cine știe ce înalt, al centrului. Poate greșesc, habar nu am, dar pe mine m-ar ajuta la nivelul meu de cunoaștere despre problemă (care este zero), să încerc să înțeleg care era ponderea reală/nivelul în context.--Accipiter Gentilis Q.(D) 13 septembrie 2024 15:02 (EEST)
- Ce înțeleg eu prin „fondator de școală” este ceva de genul „a studiat la Paris cu Pasteur, unde și-a luat doctoratul în microbiologie și, după întoarcere, a fondat pentru prima oară în țară un departamentul de microbiologie la universitatea...” etc. Cei formați acolo și care au înființat departamentele de microbiologie în celelalte universități din țară nu mai sunt „fondatori de școală”. La fel, a fondat pentru prima dată un liceu în Țara Românească, a fondat prima oară un departament privind industria petrolieră etc. Faptul că a tradus un manual și pe baza lui a înființat o nouă disciplină undeva și a fost mulți ani șeful departamentului de acolo nu înseamnă „fondator de școală”. Cu atât mai puțin titularii care au introdus un curs nou undeva, că așa și eu aș putea revendica asta. Iar despre acești fondatori se vorbește, tratatele scrise de ei pe care s-a întemeiat fondarea sunt considerate cărți de referință. Manualele ulterioare în domeniu scrise de alții, chiar mai bune din punct de vedere didactic decât cele ale formatorilor, nu le asigură acestora titlul de „formatori”. --Turbojet 14 septembrie 2024 14:58 (EEST)
- Ok, nu neg, dar interpretarea cred că variază uneori în funcție de domeniu. De exemplu, în domeniul medical cred că o "școală" s-ar numi un departament clinic "de referință" pentru practica științifică și clinică, departament care a adus o evoluție majoră sau a determinat o schimbare importantă/apariția unei noi direcții majore, în domeniu. Astfel, în SUA nu a existat și nu există o singură "școală" ci mai multe, în ce privește practica medicinii clinice/aplicate, în arealul unei anumite discipline. Nici nu ar fi posibil să existe una singură, pentru că domeniile sunt atât de vaste, încât nici un centru nu le poate acoperi de unul singur Nu mă bag să fac paralele cu alte discipline/domenii, doar am menționat că interpretarea poate fi evaluată din sensul mai multor discipline, cu particularitățile lor. Exemplul cu SUA poate fi replicat și în Franța, ș.a.m.d. Pe de altă parte sunt și situații în care există țări/state unde nu s-a aflat vreodată și nici nu se află în prezent vreo "școală", în sensul relevanței/ponderii/semificației majore în arealul anumitor discipline. E.g. Reumatologia, und există doar vreo 2 maxim 3 "școli" în toată Europa și alea dau direcția (dacă le mai pui și pe cele care au existat în trecut și și-au piedut în prezent relvanța, nu cred că ajungi la mai mult de cinci, în total în toată Europa, în ultimele 2 secole.
- În ce privește cazul de care se ocupă articolul nu mă bag și nici nu am cum să mă bag să evaluez relevanța subiectului, nefiind domeniul meu.--Accipiter Gentilis Q.(D) 14 septembrie 2024 17:19 (EEST)
- Mda. Sunt mai multe școli, chiar în aceeași specialitate. Școala de strunjire suprafețe cilindrice. Școala de strunjire suprafețe conice. Școala de strunjire suprafețe profilate. Școala de strunjire suprafețe interioare. Școala de filetare pe strung cu cuțitul. Școala de filetare pe strung cu filiera. Școala de filetare pe strung cu tarodul. Școala de frezare cu freze disc. Școala de frezare cu freze deget. Școala de frezare cu freze profilate. Școala de frezare cu capete de frezat echipate cu plăcuțe vidia. Școala de frezare pe mașini de frezat orizontale. Școala de frezare pe mașini de frezat verticale. Școala de prelucrări prin rabotare. Școala de rectificat suprafețe plane. Școala de rectificat suprafețe cilindrice exterioare. Școala de rectificat suprafețe cilindrice interioare. Școala de alezare. Școala de honuire. Școala de lepuire. Școala de danturare cu freze melc. Școala de danturare cu freze profilate. Școala de danturare prin mortezare. Școala de danturare prin broșare. Școala de rectificat danturi în evolventă. Școala de rectificat danturi cicloidale. Școala de găurit cu burghiul. Școala de găurit prin scântei. Școala de găurit prin electroeroziune. Școala de decupat prin electroeroziune. Școala de decupat prin laser. Școala de decupat cu jet de apă. Școala de ambutisare. Școala de matrițare. Școala de... etc. Iar astea sunt doar la rece. Apoi vin cele la cald. Apoi vin cele neconvenționale. Apoi... Toți care găsesc o nișă sunt întemeietori de școală. Eu am „întemeiat” în România modelările din mecanica fluidelor cu aplicația FLUENT/ANSYS. Dacă aș fi medic, mi-aș lipi numele de operația respectivă. --Turbojet 14 septembrie 2024 20:49 (EEST)
- Cam ieftine glumițele Domniei-voastre, referitoare la școala de strunjire, de frezare etc. etc. etc. În calitatea Dvs de fost universitar, era de așteptat să aveți mai multă ...finețe!!
- Poleaku Poleaku (discuție) 16 septembrie 2024 20:59 (EEST)
- Mulțumesc pentru apreciere. --Turbojet 16 septembrie 2024 21:48 (EEST)
- Mda. Sunt mai multe școli, chiar în aceeași specialitate. Școala de strunjire suprafețe cilindrice. Școala de strunjire suprafețe conice. Școala de strunjire suprafețe profilate. Școala de strunjire suprafețe interioare. Școala de filetare pe strung cu cuțitul. Școala de filetare pe strung cu filiera. Școala de filetare pe strung cu tarodul. Școala de frezare cu freze disc. Școala de frezare cu freze deget. Școala de frezare cu freze profilate. Școala de frezare cu capete de frezat echipate cu plăcuțe vidia. Școala de frezare pe mașini de frezat orizontale. Școala de frezare pe mașini de frezat verticale. Școala de prelucrări prin rabotare. Școala de rectificat suprafețe plane. Școala de rectificat suprafețe cilindrice exterioare. Școala de rectificat suprafețe cilindrice interioare. Școala de alezare. Școala de honuire. Școala de lepuire. Școala de danturare cu freze melc. Școala de danturare cu freze profilate. Școala de danturare prin mortezare. Școala de danturare prin broșare. Școala de rectificat danturi în evolventă. Școala de rectificat danturi cicloidale. Școala de găurit cu burghiul. Școala de găurit prin scântei. Școala de găurit prin electroeroziune. Școala de decupat prin electroeroziune. Școala de decupat prin laser. Școala de decupat cu jet de apă. Școala de ambutisare. Școala de matrițare. Școala de... etc. Iar astea sunt doar la rece. Apoi vin cele la cald. Apoi vin cele neconvenționale. Apoi... Toți care găsesc o nișă sunt întemeietori de școală. Eu am „întemeiat” în România modelările din mecanica fluidelor cu aplicația FLUENT/ANSYS. Dacă aș fi medic, mi-aș lipi numele de operația respectivă. --Turbojet 14 septembrie 2024 20:49 (EEST)
- Ce înțeleg eu prin „fondator de școală” este ceva de genul „a studiat la Paris cu Pasteur, unde și-a luat doctoratul în microbiologie și, după întoarcere, a fondat pentru prima oară în țară un departamentul de microbiologie la universitatea...” etc. Cei formați acolo și care au înființat departamentele de microbiologie în celelalte universități din țară nu mai sunt „fondatori de școală”. La fel, a fondat pentru prima dată un liceu în Țara Românească, a fondat prima oară un departament privind industria petrolieră etc. Faptul că a tradus un manual și pe baza lui a înființat o nouă disciplină undeva și a fost mulți ani șeful departamentului de acolo nu înseamnă „fondator de școală”. Cu atât mai puțin titularii care au introdus un curs nou undeva, că așa și eu aș putea revendica asta. Iar despre acești fondatori se vorbește, tratatele scrise de ei pe care s-a întemeiat fondarea sunt considerate cărți de referință. Manualele ulterioare în domeniu scrise de alții, chiar mai bune din punct de vedere didactic decât cele ale formatorilor, nu le asigură acestora titlul de „formatori”. --Turbojet 14 septembrie 2024 14:58 (EEST)
- Pe de altă parte, pentru a evalua ceva mai bine contextul m-aș uita poate, în privința lui Gerard d'Albon, la ce industrii constructoare de mașini sau operatoare de mașini și la ce sisteme industriale existau în epocă, în areal, în raport cu distribuția acestora pe plan național. Dacă nu se afla la Iași cine știe ce industrie în epocă, atunci poate că profilul predominant al centrului era acela doar de a forma, în mod practic, cadre pretabile de a asigura funcționarea, întreținerea/reparația optimă a parcului existent de utilaje/sisteme din arealul respectiv și din cele apropiate în sens geografic. Pentru asta nu sunt convins că era necesar un nivel cine știe ce înalt, al centrului. Poate greșesc, habar nu am, dar pe mine m-ar ajuta la nivelul meu de cunoaștere despre problemă (care este zero), să încerc să înțeleg care era ponderea reală/nivelul în context.--Accipiter Gentilis Q.(D) 13 septembrie 2024 15:02 (EEST)
Șterge: Subiectul a avut o carieră universitară exemplară, plină de succese, dar care nu depășește dezideratele firești ale profesiunii sale. Recunoașterea binemeritată din partea colegilor și a comunității științifice, reflectată în sursele citate, se încadrează și ea în limitele bunelor uzanțe academice (și ale retoricii de rigoare), dar nu dovedește contribuția esențială a persoanei la dezvoltarea domeniului său de activitate. Nu sunt satisfăcute criteriile speciale de notabilitate referitoare la universitari. Apreciez, însă, în mod deosebit eforturile depuse pentru documentarea corespunzătoare a articolului. --Pafsanias (discuție) 14 septembrie 2024 16:58 (EEST)
Comentariu: Ce înțelegeți prin "dezideratele firești ale sectorului său de activitate"? Ce rezultate peste medie vă așteptați să fi produs acest universitar, iar așteptările dv personale să vă fi fost dezamăgite încât să decretați a nu fi semnificative contribuțiile sale încât să merite un articol? Un alt aspect tangențial pe care l-ați introdus în această discuție a fost sintagma buclucașă fondator de școală, o formulare nefericită, prezentă doar marginal și care se poate ignora fără a face considerații generatoare de sarcasm. Discuția a fost deviată prin introducerea sintagmei amintite. Așadar argumentația dv este tendențioasă și nevalabilă. 178.138.96.253 (discuție) 17 septembrie 2024 03:08 (EEST)
Un aspect semnificativ de analizat e răspunsul la întrebarea: De ce n-ar suficient Ordinul Meritul Științific pentru notabilitate?--178.138.96.253 (discuție) 17 septembrie 2024 03:30 (EEST)