Wikipedia

Wikipedia:Pagini de șters/Maria-Ana Tupan

< Wikipedia:Pagini de șters

Maria-Ana Tupan modificare

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Ștergerea a fost propusă la 25 februarie 2024. Discuția s-a încheiat la 4 martie 2024 și rezultatul a fost: Păstrare. Aceasta este o arhivă; vă rugăm să nu mai adăugați mesaje în ea.

Justificare: Acest articol a fost marcat de NGC 54 în octombrie 2023 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său.

  • Dacă sunteți utilizatorul care a marcat articolul, puteți oferi o descriere mai detaliată a problemelor care considerați că trebuie rezolvate.
  • Dacă sunteți autorul articolului, citiți politica și comentariile făcute de utilizatori pentru a înțelege ce probleme are articolul. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite sfaturi pentru a găsi surse de încredere. Este important să participați la discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu proceduri de salvare a unui articol.
  • Ceilalți utilizatori sunt invitați să citească articolul și să ofere sugestii de îmbunătățire sau să-și exprime opinia în conformitate cu indicațiile din antetul paginii.--Mesaj livrat de un robot. 25 februarie 2024 14:12 (EET)[răspunde]

PăstreazăAtenție! S-au adus completările cerute cu privire la bibliografie, după ce pagina a fost încadrată la lipsă de notabilitate. Se poate verifica istoricul modificărilor, începând cu: 13 octombrie 2023 10:19‎ 5.14.144.180 discuție‎ 25.235 de octeți +804‎ completări bibliografice din surse de încredere (Contemporanul, Adevărul, Idee Europeană, AGERPRESS), vă rugăm să ștergeți eticheta de notabilitate.Ștergerea acestui articol ar fi o bătaie de joc pentru autor. Maria-Ana Tupan are premii notabile, oferite de Uniunea Scriitorilor și de revistele de primă mărime ale țării, are cărți publicate la cele mai importante edituri din țară: Cartea Românescă, Minerva, Albatros, Semne, Editura Academiei Române, au scris critici mari și academicieni ea: Grigurcu, Voinescu, Vlăduțescu, Ion Pop, Mihai Cimpoi, Constantin Cubleșan etc., în reviste de primă mărime precum România literară, Luceafărul, Ramuri, Steaua, Discobolul etc. Deci se îndeplinesc, cu vârf și îndesat, toate criteriile de notabilitate cerute de Wikipedia. Problema etichetei trebuia rezolvată imediat după aducerea surselor bibliografice, dar nimeni nu a dorit acest lucru. Iar bot-ul a propus articolul pentru ștergere, cu toate că nu trebuia să se ajungă niciodată aici. --2A02:2F08:E409:B700:BA6F:C412:7AF7:4F53 (discuție) 26 februarie 2024 14:08 (EET)[răspunde]

Pentru a se înțelege importanta unui premiu literar: Maria-Ana Tupan – Premiul național pentru excelență în teorie, istorie și critică literară oferit la Gala Premiilor Contemporanul 2019, se poate consulta articolul din ziarul central Adevărul[1]. Acolo scrie clar că Gala Premiilor Contemporanul · 2019 este un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale Parteneri: Academia Română, Fundația Culturală Ideea Europeană, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului București. Parteneri media: Radio Trinitas, Antena 1, Radio România Actualități, APLER, Agenția de Carte. Deci, este vorba de un premiu important, nu de un premiu obținut în curtea școlii. Un premiu obținut numai de personalități precum Octavian Paler, Mircea Martin, Augustin Buzura, Nicolae Balotă, Ion Ianoși, Irina Petraș, Ștefan Borbély, Constantina Raveca Buleu, Teșu Solomovici, Angela Martin, Gabriel Andreescu, Călin Căliman, Ioan-Aurel Pop, Răzvan Theodorescu, Mirel Taloș, Victor Voicu, Andrei Marga, Nicoleta Sălcudeanu, Theodor Codreanu, Cornel Nistorescu, Lucia Hossu Longin, Eugen Simion, Dumitru Radu Popescu, Bogdan Crețu, Maya Simionescu, Vladimir Epstein, Marta Petreu, Magda Ursache, Ion Mureșan, Răzvan Voncu, Alex Ștefănescu, Silvia Radu, Mircea Platon, Ion Simuț, Vladimir Zamfirescu ș.a. Și mai cred că oricine știe cât de mari sunt revistele Contemporanul și Convorbiri literare, nu? Este vorba de premii acordate de revistele de primă mărime ale României, cu o vechime de peste 100 de ani! Iar despre Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri și literatură universală. (1996), nici nu mai are rost să vorbim. E un premiu național, un criteriu important de notabilitate, iar sursele în care se menționează, sunt multiple. Sper că nu ar trebui să existe și prtenția unui premiu Nobel la bibliografie, de vreme ce există sute de pagini de scriitori români pe Wikipedia, și niciunul nu are acest premiu! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2A02:2F08:E409:B700:BA6F:C412:7AF7:4F53 (discuție • contribuții).

S-a greșit de două ori. În primul rând, articolul este pe Wikipedia din 2008. Nu de ieri-alaltăieri. A fost verificat, aprobat, a îndeplinit criteriile. Cred că afost etichetat greșit. Trebuia să i se pună o etichetă de ajutor: Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. În al doilea rând, scrie FOARTE CLAR, chiar și la eticheta de notabilitate că Dacă articolul nu va fi completat cu bibliografia necesară, el va fi redirecționat, combinat cu altul sau propus pentru ștergere. De vreme ce articolul a fost completat încă de pe 13 octombrie 2023, trebuia scoasă eticheta de notabilitate și putea fi lăsată, în cel mai indicat caz, eticheta de ajutor, ca să se îmbunătățească articolul în continuare. Chiar a existat rugămintea ca eticheta de notabilitate să fie scoasă. --2A02:2F08:E409:B700:BA6F:C412:7AF7:4F53 (discuție) 27 februarie 2024 10:43 (EET)[răspunde]

Încă o sursă importantă adaugată la bibliografie. Biografia criticului Maria-Ana Tupan în Dictionarul biografic al literaturii romane (M-Z). Volumul II, editura Paralela 45, 2007, autor: Aurel Sasu, pag. 738[2]. Pentru cei care nu au dicționarul acasă și nu pot merge la orice librprie, se poate accesa cu search, în pagina de pe Scribd, sau se poate descărca întregul dicționar. Datele de pe fișa autoarei, pentru folosirea/verificarea/Compararea lor ulterioară, pe Wikipedia: "TUPAN Maria-Ana (numele la naștere: Iordache), n. 19 apr. 1949, com. Sărulești, jud. Buzău. Eseistă. Fiica lui Spiridon Iordache, preot, și a Margaretei (n. Constantinescu). Soția lui Marius Tupan. Școala elementară în com. natală (1956-1963); Liceul „Mihai Eminescu” din Buzău (1963-1967). Licențiată a Facultății de Lb. Germanice a Univ. din București (1967-1972). Redactor la rev. Romanian Books (1972-1990); publicist comentator la Viața Românească (1990-1993); asistent (1991-1994), lector (1994-1999), conferențiar (1999-2002), apoi prof. (din 2002) la Catedra de engleză a Facultății de Lb. Străine a Univ. din București. Bursă Fulbright (1994-1995) la Penn State University din Statele Unite. Dr. în filologie cu teza The Mirror and the Signet. The Shakespearean Search for Archetypes (1992), susținută la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Acad. Române. Colaborează la Amfiteatru, Contemporanul, Luceafărul, Convorbiri literare, Steaua, România literară, Viața Românească etc. Debutează cu o recenzie în rev. Cărți noi (nr. 2, 1973). Debut editorial cu vol. Scenarii și limbaje poetice (1989), urmat de Marin Sorescu și deconstructivismul (1995), Scriitori români în paradigme universale (1998), A Discourse Analyst’s Charles Dickens (1999), Discursul modernist (2001) și Discursul postmodern (2002). Este autoarea unei antologii de proză scurtă americană (Regele visurilor, 1980). A tradus din I. Asimov, W. Gilmore Simms, W. Dean Howells. Premiul Uniunii Scriitorilor (1996); Premiul rev. Convorbiri literare (2000). OPERA: Scenarii și limbaje poetice, studii literare, București, 1989; Marin Sorescu și deconstructivismul, Craiova, 1995; A Survey Course in British Literature, I-II, București, 1997-1998; Scriitori români în paradigme universale, București, 1998; A Discourse Analyst’s Charles Dickens, București, 1999; Discursul modernist, București, 2000; Discursul postmodern, București, 2002; Ghid de conversație român-englez, București, 2001. Traduceri: Regele visurilor. Antologie de proză scurtă americană, București, 1980; I. Asimov, O piatră pe cer, București, 1981; W. Gilmore Simms, Paddy McGann, București, 1986; W. Dean Howells, Vara indiană, București, 1988; H. James, Europenii. Madame de Mauve, București, 1990; Himera, antologie de proză fantastică americană, I-II, București, 1994; E. Wharton, Sâmbure de rodie, București, 1996. REFERINȚE CRITICE: D. Grigorescu, în Contemporanul, nr. 50, 1980; V. Nistor, în Steaua, nr. 3, 1981; N. Manolescu, în România literară, 12 iun. 1981; D. Stanca, în SLAST, 4 nov. 1989; C. Moraru, în România literară, nr. 41, 1990; I. Pop, în Steaua, nr. 5, 1990; Monica Spiridon, în Ramuri, nr. 1, 1991; idem, în Luceafărul, nr. 34, 1995; M. Cimpoi, ibidem, nr. 37, 1999; C. Moraru, în Vatra, nr. 1, 2001; Gh. Grigurcu, în România literară, nr. 5, 2003; D. Perșa, în Tomis, nr. 4, 2003. (A. S.)

Se pot vedea îm marele dicționar, pe lândă datele biografice, și două dintre premiile autoarei, dar și referințele critice cele mai importante, apărute în marile reviste de marii critici precum Manolescu, Grigurcu, Cimpoi, Nistor, Moraru etc.--2A02:2F08:E409:B700:BA6F:C412:7AF7:4F53 (discuție) 27 februarie 2024 11:32 (EET)[răspunde]

Păstrează. Sursele menționate în articol și în această pagină susțin notabilitatea Mariei Ana Tupan. 2A02:2F08:E409:B700:BA6F:C412:7AF7:4F53 Încercați să îmbunătățiți articolul, curățându-l de balastul informațional. În forma actuală articolul este foarte greu de citit. Nimeni nu stă să-l citească în forma actuală și, de aceea, nu s-a pronunțat nimeni în favoarea sau împotriva păstrării sale. --Donarius (discuție) 27 februarie 2024 11:39 (EET)[răspunde]
Aveți dreptateAm aranjat un pic articolul, am adaugat secțiuni, am adus linkuri la reperele critice, am scos activitatea profesională din căsuța activității literare și am pus-o în articol, la secțiunea Prezent. Vă mulțumesc pentru ajutor!--2A02:2F08:E409:B700:BA6F:C412:7AF7:4F53 (discuție) 27 februarie 2024 12:38 (EET)[răspunde]
Sursa 1 este CV-ul subiectului articolului.
Sursele 2, 3, 4, 5, 6 sunt materiale scrise de subiect, unele doar articole sau colaborări. Niciuna nu descrie persoana sa.
Sursele 7, 8, 9, 10, 11, 12, 15, 16 sunt comentarii critice despre lucrările ei, unele fiind reluări. Niciuna nu descrie persoana sa.
Sursa 13 este o simplă listă de cărți, cu autorii lor. Nu descrie persoana subiectului.
Sursa 14 nu mai există, este domeniul revistaluceafarul.ro
Nota 14 de la sfârșitul articolului este un interviu cu ea în care ea relatează despre bursa Fulbright.
Nota 15 de la sfârșitul articolului și toate celelalte legături externe din text sunt despre activitatea ei, nu despre ea însăși.
Din articol reiese un parcurs obișnuit al unui profesor universitar care este și un autor literar. Pe Wikipedia articolele despre persoane sunt articole biografice, nu liste cu lucrările publicate și anunțuri privind aceste lucrări. Ca urmare, pe Wikipedia notabilitatea unui subiect nu se stabilește prin opera subiectului, ci prin sursele independente (nu doar CV-ul propriu) care descriu în amănunt persoana sa. Dacă nu apar astfel de surse rezultă că de fapt pe nimeni nu interesează persoana sa, iar Wikipedia nu poate păstra un articol despre o persoană care nu prezintă interes, oricât de impresionantă ar fi lista materialelor publicate de ea. --Turbojet  3 martie 2024 14:54 (EET)[răspunde]
Maria-Ana Tupan este descrisă în detaliu în lucrarea de referință Aurel Sasu (coord.), Dicționarul biografic al literaturii române (DBLR). Volumul II (M-Z), editura Paralela 45, 2007, p. 738, menționată în această pagină cu întreg textul. Includerea în paginile acestui dicționar a fost considerată suficientă pentru demonstrarea notabilității în cazul altor discuții de ștergere. Sursele aduse în articol, chiar dacă nu sunt descrieri detaliate ale persoanei, nu fac decât se confirme unele aspecte ale activității. --Donarius (discuție) 3 martie 2024 15:17 (EET)[răspunde]
Pe wikipedia sunt menționate clar criteriile de notabilitate cu privire la autorii de opere literare. Noi vorbim aici despe un critic/autor de opere literare, nu de un universitar, chiar dacă autorul este, printre altele, și un universitar, și un traducător.(https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Articole_biografice).

Dintre criteriile de notabilitate cu privire la autorii de opere literare, notabilitatea Maria-Ana Tupan, se dovedește prin:

1. Autorul este notabil în mod automat dacă este laureat al cel puțin unui premiu important. Juriul unui astfel de premiu se compune din critici literari consacrați care evaluează operele și îi premiază numai pe autorii cu adevărat remarcabili. Exemple de premii importante: Premiul Național al Uniunii Scriitorilor din România - (Se pare că există un astfel de premiu, menționat în dicționarul lui Sasu.)

2. Întreaga operă s-a bucurat de o apreciere deosebită. Autorul a fost sau este permanent în atenția criticilor cu renume fiind menționat în antologii. (Dicționarul lui Sasu, o astfel de sursă).

3. Autorul a scris cel puțin o operă care a produs un impact deosebit în lumea literară, remarcată de critici literari importanți. (Despre opera autoarei au scris critici de Top precum Gheorghe Grigurcu - de patru ori în România literară - revistă de Top a României, Ion Simuț tot în România litarară, Academicianul Mihai Cimpoi în revista de Top Luceafărul etc etc. Există linkuri la Bibliografie, iar unele reviste precum România literară și Luceafărul se pot accesa în format digital la Biblioteca digitală din Deva. Se intră pe orice revistă în formatul pdf, se dă search numele autoarei și apare pagina cu articolul despre cărțile ei.)

4. Autorul a fost laureat al mai multor premii literare importante (în afară de cele care asigură notabilitate automată). (S-a vorbit deja de celelalte premii. Iar sursa este ziarul național Adevărul, sursă de mare credibilitate. Două dintre premii sunt menționate și în dicționarul lui Sasu, deci nu sunt invenții.)

Ce-i drept, articolul se mai poate îmbunătăți la găsirea linkurilor corecte. Dacă România literară și Luceafărul nu mai țin arhivele vechi pe serverele lor, nu e vina autoarei. Ele au fost corecte cu ani în urmă și au fost verificate de admini și acceptate. Și nu e nici vina autoarei că Wikipedia nu a arhivat automat acele surse, așa cum ar fi trebuit. Oricum, se pot consulta Bibliotecile digitale acreditate, cum e cea din Deva, unde apar revistele scanate și postate în pdf pe anumite perioade. Iar dacă nu apar toate sursele în Biblioteca Digitală, se pot scoate linkurile invalide până în momentul în care și edițiile mai noi ale revistelor vor fi arhivate și digitalizate. Oricum, chiar și așa, sunt foarte multe surse cu linkuri valide, în care opera autoarei este analizată de marii critici. Repet, nu trebuie pedepsită autoarea că România Literară și Luceafărul nu mai țin arhivele vechi.--82.78.49.90 (discuție) 3 martie 2024 18:20 (EET)[răspunde]

Încă o sursă INCONTESTABILĂ și FOARTE AMPLĂ, care confirmă notorietatea Mariei-Ana Tupan ȘI CERTIFICĂ TOT CE ESTE SCRIS PE WIKIPEDIA este Dicționarul general al literaturii române / Academia Română. - Ed. a 2-a, rev., adăug. și adusă la zi. - București : Editura Muzeul Literaturii Române, 2016-2021 8vol. ISBN 978-973-167-380-6 Vol. 8.: T-Z. - București : Editura Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2021. ISBN 978-606-555-308-8, coordonator principal marele critic și academician Eugen Simion. Fișa Mariei Ana Tupan este la pag. 299

https://archive.org/details/7.-dglr-vol-7-t-z-compressed/7.DGLR-VOL%20-%207-T-Z_compressed/page/298/mode/2up


Iată ce scrie Eugen Simion:

TUPAN, Maria-Ana (19.1V.1949, Sărulești, j. Buzău), critic și istoric literar, traducătoare. Este fiica Margaretei (n. Constantin) și a lui Spiridon Iordache, preot. Cursurile școlii primare le urmează în comuna natală (1956-1963), absolvind ulterior Liceul „Mihai Eminescu” din Buzău (1967) și Facultatea de Limbi Germanice a Universității din București (1972), specializarea engleză-germană. Funcționează ca redactor (1972-1975) și redactor principal (1975-1989) al versiunii în engleză a revistei „Cărți românești”, apoi, începând din 1990, epublicist-comentator la revista „Viața românească”. În 1991 ocupă un post de asistent în cadrul Catedrei de engleză a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, avansând în 2002 la poziția de profesor. Obține titlul de doctor în filologie în 1992 cu o teză consacrată operei shakespeariene. Între 1994 și 1995 beneficiază de o bursă Fulbright la Universitatea Statului Pennsylvania din SUA. E prezentă în „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Viața românească”, „Astra” ș.a. Debutează editorial în 1980 cu Regele visurilor, o antologie de traduceri din proza americană a secolului al XIX-lea. În 1996 e distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea culegerii de proză scurtă Sâmbure de rodie de Edith Wharton, i se acordă, în anii 2000 premii din partea câtorva reviste. A fost căsătorită cu scriitorul Marius Tupan.

Specialistă în literatura anglo-saxonă și bună cunoscătoare a culturilor germană și franceză, T. se dedică unei abordări comparatiste a literaturii române, fiind atrasă de noile metode critice, de psihocritică, pragmatică și stilistică, deconstrucție etc. Aplicațiile vizează Evul Mediu românesc, scriitorii din secolul al XIX-lea, literatura deceniilor 6 și 7 din secolul trecut: Marin Sorescu și deconstructivismul (1995), dar mai cu seamă literatura modernistă: Discursul modernist (2000), Sensul sincronismului (2004), Modernismul și psihologia (2009) și postmodernă: Discursul postmodern (2002), Teoria și practica literaturii la început de mileniu (2010). Enunțată încă din Scenarii și limbaje poetice (1989), ideea care îi va ghida cercetările e cea a existenței unei corelații între stilurile literare și reprezentările ideologice și științifice ale unei epoci. E vorba de o căutare, prin mijloace care vor varia de la un studiu la altul, a unor invarianți ai literaturii, lucru ce va implica, sistematic, construcția unui demers dublu, în același timp stilistic și epistemologic. În volumul din 1989, în relație cu orfismul, ermetismul și monismul se propune schița unei tipologii literare tripartite, alcătuite din poetul orfic (Lucian Blaga), poetul ermetic (Ion Barbu, Sorin Mărculescu) și poetul monist (Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Aurel Rău). În același spirit, Sensul sincronismului conține o analiză comparată a Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie și a tratatului de guvernare Basilicon Doron al lui James Stuart al VI-lea al Scoției, o lectură a Istoriei ieroglificea lui Dimitrie Cantemir ca sumă a genurilor renascentiste, o situare a lui Othello între Bacon și Coran și, propunându-le ca ilustrări a unei „Renașteri postmoderne”, o confruntare între Călugărul Filippo Lippi a lui D.R. Popescu și Opera plutitoare a lui John Barth. Influențate de reflecțiile lui Peter Nicholls asupra condiționărilor ideologice ale stilurilor și de cele ale lui Christopher Butler despre corespondența între tehnicile artistice și stările de spirit, Discursul modernist și Discursul postmodern propun o definiție a codurilor care reglează funcționarea generică a celor două paradigme estetice. Cel mai adesea T. analizează texte canonice, confirmând, cu propriile instrumente, poziții deja cunoscute, dar face și exerciții inedite de genealogie și filiație culturală. Un articol din 1888 al lui Titu Maiorescu, Din experiență, e citit ca prefigurare intuitivă a ceea ce interpretarea discursului numește „lanțuri lexicale”, în vreme ce metoda estetică a lui Tudor Vianu e văzută ca o formă de materialism cultural, în descendența lui Karl Marx, Hippolyte Taine sau Mihail Bahtin. De același gust al descoperirii ține și consistentul portret pe care T.i-l face în Modernismul și psihologia lui Nicolae Vaschide, fiul unui comerciant buzoian, a cărui Gimnastică sentimentală are similitudini cu unele idei în circulație în spațiul occidental în prima jumătate a secolului al XX-lea (Wilhelm Wundt, Gabriel Tarde, William James, Alfred Binet). Urmărind reflexele psihologiei fiziologice și ale pragmatismului în literatura modernistă românească, în special felul în care e ilustrat principiul paralelismului psiho-fizic, studiul Modernismul și psihologia e dedicat într-o mare măsură literaturii lui V. Voiculescu, comentată prin prisma unei influențe exercitate atât de școlile europene de psihologie, cât și a unei apropieri de ideile lui Vaschide. În cadrele aceleiași abordări interdisciplinare a literaturii, orientată însă spre principiile fizicii cuantice, se înscrie Literary Discourses of the New Physics (2010), conceput ca un proiect mai amplu, care include și 7eoria și practica literaturii la început de mileniu (2010, în colaborare cu Marin Cilea), o serie de mici aplicații pe text care stabilesc, punctual, relații între anumite cartografii narative și legile care reglează universul cuantic: romanul Francesca al lui Nicolae Breban e citit ca „ficțiune invazivă”, în Ora 25, romanul lui Constantin Virgil Gheorghiu, și în Mentaliștii lui Florin Manolescu e identificată construcția unui „timp reversibil”, după cum în romanele Aurei Christi se constată existența unui „psihic autogenerator”. T. a semnat și o serie de traduceri, mai ales din literatura americană: proză psihologică (Edith Wharton, William Dean Howells, Henry James), scrieri SF (Isaac Asimov) și proză fantastică, din care publică în 1984, în două volume, o antologie cuprinzătoare.

SCRIERI: Scenarii și limbaje poetice, București, 1989; Marin Sorescu și deconstructivismul, Craiova, 1995; A Survey Course in British Literature, l-Il, București, 1997-1998; Scriitori români în paradigme universale, București, 1998; A Discourse Analyst's Charles Dickens, București, 1999; Discursul modernist, București, 2000; Discursul postmodern, București, 2002; Sensul sincronismului, București, 2004; British Literature. An Overview, I-II, București, 2005; The New Literary History, București, 2006; Genre and Postmodernism, București, 2008; Modernismul și psihologia. Încercare de epistemologie literară, București, 2009; Literary Discourses of the New Physics, pref. Marin Cilea, București, 2010; Teoria și practica literaturii la început de mileniu (n colaborare cu Marin Cilea), București, 2010. Traduceri: Regele visurilor. Povestiri americane din secolul la XIX-lea, postfața trad., București, 1980; Isaac Asimov, O piatră pe cer, București, 1981; Proză fantastică americană, I-II, îngr. pref. trad., București, 1984; William Gilmore Simms, Paddy McGann sau Diavolul din buștean, pret. trad., București, 1986; William Dean Howells, Vară indiană, pref. trad., București, 1989; Henry James, Europenii. Madame de Mauve, București, 1990; Edith Wharton, Sâmbure de rodie, pret. trad., București, 1996.

Repere bibliografice: Cristian Moraru, Modernitatea poetică — structuri și limbaje, RL, 1990, 11; Ion Pop, „Scenarii și limbaje poetice”, ST, 1990, 5; Monica Spiridon, [Maria-Ana Tupan], LCE 1995, 34, R, 1999, 2; Mihai Cimpoi, Marin Sorescu în (de)construcția criticii, LCE, 1999, 37; Olimpia Iacob, Un analist performant (-ID), CL, 2000, 6, 7; Teodor Vârgolici, Studii despre modernismul românesc, ALA, 2001, 557; Gheorghe Grigurcu, [Maria-Ana Tupan), RL, 2001, 35, 2003, 5, 2010, 10; Geo Vasile, [Maria-Ana Tupan], RL, 2001, 35, CNT, 2001, 42, VR, 2003, 8-9; Dicț. scriit. rom., IV, 609; Radu Voinescu, Printre primejdiile criticii, Constanța, 2004, 139-144; Cristian Livescu, Magiștri & hermeneuți, lași, 2007, 333-360; Ștefan Vlăduțescu, Cum s-a impregnat modernismul de psihologie, R, 2010, 4; Iulian Boldea, Critica de empatie, LRC, 2011, 1-2.--82.78.22.116 (discuție) 3 martie 2024 23:17 (EET)[răspunde]

Fișele din dicționarele de scriitori nu asigură notabilitatea subiectului. Aceste dicționare nu sunt independente de subiect, ele sunt scrise cerând CV-urile celor menționați acolo. Dicționarele cuprind zeci de mii de nume, fiecare de acolo este unul dintre mulți, marea majoritate nenotabili în sensul Wikipediei deoarece foarte puțini au auzit de ei.
Criteriile de notabilitate sunt clare, interpretarea este dificilă.
1. „Autorul este notabil în mod automat dacă este laureat al cel puțin unui premiu important.” O singură dată premiul USR este extrem de puțin, acest premiu se dă pentru că sunt fonduri alocate, care se dau pe principul „ia să vedem cui suplimentăm venitul anul ăsta”. Poate mai multe astfel de premii. Un „premiu important” este Premiul Nobel, Premiul Herder, Premiul de Stat, sau altele de acest calibru. De premiile revistelor, ce să mai vorbim, sunt o palidă remunerație pentru articolele publicate acolo.
2. „Întreaga operă s-a bucurat de o apreciere deosebită. Autorul a fost sau este permanent în atenția criticilor cu renume fiind menționat în antologii.” Antologii, nu dicționare, plus că este la plural. (De exemplu Eminescu și Caragiale satisfac acest criteriu.)
3. „Autorul a scris cel puțin o operă care a produs un impact deosebit în lumea literară” Adică a scris un tratat cum n-a mai scris nimeni, pe baza căruia s-a înființat o nouă specialitate în universități, sau măcar s-a introdus o nouă disciplină, iar tratatul a fost folosit de alții ca sursă pentru redactarea cursurilor specialității/disciplinei respective.
4. „Autorul a fost laureat al mai multor premii literare importante.” Vedeți la 1.
Despre ce certifică Dicționarul... , vedeți la începutul mesajului.
Referințele critice prin reviste, sau aprecierile lui Eugen Simion sunt simple „perieri” între colegi. Important pentru notabilitate este cât este cunoscut subiectul (persoana sa, nu opera sa) în afara comunității sale.
Demonstrarea criteriilor cade în sarcina susținătorului articolului, care trebuie să furnizeze în articol notele care susțin criteriile de notabilitate, nu altfel (de exemplu argumentând aici).
Ar mai fi recunoașterea pe baza unei decorații importante. Chiar și Meritul Cultural este o decorație mică, trebuie coroborată cu alte elemente care demonstrează că subiectul este cunoscut publicului larg. Poate Pentru Merit ar fi suficient. Evident, Steaua României este suficient. Sunt suficiente și ordinele serioase dinainte de 1989, cum ar fi Ordinul Muncii etc. --Turbojet  4 martie 2024 12:27 (EET)[răspunde]
Stimate domnule Turbojet, dumneavoastra emiteti niste pareri personale cu privire la scriitori si notabilitate, in contradictie cu criteriile de notabilitate expuse pe Wikipedia. Ne spuneti parerea dv personala ca premiul USR este foarte putin, cu toate ca este mentionat foarte clar la criteriile de notabilitate ca este criteriu valabil in mod automat: "Autorul este notabil în mod automat dacă este laureat al cel puțin unui premiu important." Ar trebui sa cunoasteti mai bine ce este scris acolo, inainte de a emite judecati de valoare, opinii personale, care nu au ce cauta pe Wikipedia. Aici este vorba de surse de incredere, primare, secundare etc., nu de parerile dv. nejustificate. Ne mai spuneti o alta gogomanie, cum ca "Aceste dicționare nu sunt independente de subiect, ele sunt scrise cerând CV-urile celor menționați acolo.". De unde stiti dv acest lucru? Este mentionat in marile diictionare ca fiecare autor si-a trimis singur fisa? Sau faceti cumva parte din comitetul se selectie si cercetare al Academiei Romane? Dv nu stiti ca "Rețeaua de cercetare a Academiei Române este alcătuită din 70 de institute și centre de cercetare, aflate sub coordonarea secțiilor științifice, și acoperă întreg teritoriul țării, de la București, la Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Craiova, Sibiu, Târgu Mureș. Institutele Academiei Române asigură direcția de cercetare fundamentală din România, dezvoltată în cadrul unor ample proiecte, pe lungi perioade de timp, implicând generații de cercetători." Mai degraba, la aceasta munca de cercetare sunt cooptate alte institutii cum ar fi Uniunea Scriitorilor, cu filiale in toata tara. Iar fisele de la Uniunea Scriitorilor au fost verificate si aprobate de comitetele de selectie si primire in USR, deci exista inca de la inceput, cand vine vorba de scriitori, un filtru critic al comisiilor de evaluare a scriitorilor. O alta parere personala expusa de dumenavoastra este ca o operă care a produs un impact deosebit în lumea literară, este "un tratat cum n-a mai scris nimeni, pe baza căruia s-a înființat o nouă specialitate în universități, sau măcar s-a introdus o nouă disciplină, iar tratatul a fost folosit de alții ca sursă pentru redactarea cursurilor specialității/disciplinei respective." Sunteti cumva critic literar si ii invatati pe criticii literari ce este acela un impact literar si cum trebuie sa scrie criticii despre ce este important si ce nu? De vreme ce opera autoarei este in vizorul atator mari critici, care folosesc un limbaj doct, echilibrat, elaborat, veniti dv si ii invatati pe ei cum sa scrie, astfel incat sa fie pe nivelul de intelegere al domniei voastre? Dacă pe Wikipedia scrie clar că "Autorul a scris cel puțin o operă care a produs un impact deosebit în lumea literară, remarcată de critici literari importanți", iar aceste opere există și au fost remarcate de cei mai mari critici, veniți dv și răstălmăciți criteriile wikipediei, cum că, de fapt, ar trebui ca autorul să scrie un tratat cum n-a mai scris nimeni? O altă gogomănie pe care o spuneți este că "Referințele critice prin reviste, sau aprecierile lui Eugen Simion sunt simple „perieri” între colegi." Iar eludați criteriile de notabilitate ale Wikipediei cu niste opinii personale, învățându-ne că, de fapt, cronicile literare sunt doar niște perieri, nu munca de analiză și cercetare a unor mari critici literari pusă în slujba culturii, pentru a se prezenta, cât mai corect, publicului, opera unui scriitor. Tot dumneavoastră spuneți că "Important pentru notabilitate este cât este cunoscut subiectul (persoana sa, nu opera sa) în afara comunității sale." Deci, dacă ne luăm după dumneavoastră, autorul trebuie să fie cunoscut de un public fără tangență cu cultura, cu literatura, din afara academiilor și uniunilor de creație. Un public care atunci când citește sursele din marile reviste și dicționare, își dă cu părerea cum că acele surse nu sunt decât niște cv-uri, iar cronicile doar niște perieri? Niște păreri așa, ca la piață, care iau în derâdere munca unor critici, unor academicieni, unor oameni care se pricep și au ceva de spus? Noi, ar trebui să vă credem pe dumneavoastră, care emiteți niște păreri personale care intră în contradicție chiar și cu criteriile de notabilitate, sau ar trebui să îi credem pe cei care se pricep cu adevărat, pe critici, pe academicieni, pe cei care alcătuiesc marile dicționare etc etc? Cine sunteți dv. să vă permiteți păreri mai importante decât oamenii de cultură și înaltele foruri culturale și literare ale țării naostre? De ce trebuie să ne conformăm părerilor dv., în loc să îi credem pe specialiști, pe critici, pe academicieni? Sunteți dv o sursă credibilă, o somitate a culturii? Sunteți dv mai important decât Sasu, Simion, Grigurcu și ceilalți? Sunteți cumva coleg cu ei, încât ați aflat că ei periază în loc să scrie cronici? Vă rugăm frumos să vă opriți din astfel de denigrări și să respectați munca și prestigiul unor oameni care aduc un plus enorm la patrimoniul cultural românesc. Nu de alta, dar comunitatea Wikipedia are nevoie de oameni care respectă criteriile și sursele care se aduc, nu de păreri personale neprobate care seamănă cu trolling-ul. Vă mulțumesc!--2A02:2F08:E409:B700:518B:4E7D:9B74:80F8 (discuție) 4 martie 2024 14:22 (EET)[răspunde]
Tonul dvs. mă lasă rece. Eu nu vă acuz de păreri personale, deși chiar asta mi se pare că sunt ceea ce spuneți.
Știu prea bine cum se fac acele dicționare, nici vorbă de „cercetări” făcute de alții. Conducătorul meu de doctorat mi-a spus verde: laudă-te singur, că altfel cum vrei să știe alții despre tine? Subînțeles: din CV-ul tău.
Și da, conform Wikipediei sunt notabile persoanele de care „vuiește” presa, televiziunea, sau care sunt ei înșiși subiect de studiu în școli, nu mai repet ce am spus mai sus. --Turbojet  4 martie 2024 14:38 (EET)[răspunde]
Apropo, am intrat pe pagina dv. de utilizator și am văzut că nu sunteți nici critic literar, nici academician, ci un inginer mecanic. M-am liniștit un pic, fiindcă părerile dv. de inginer mecanic nu au nicio legătură cu literatura, deci este cumva scuzabilă opinia dv. extralietrară. Tot acolo am observat, un fel de motto despre ce trebuie să fie Wikipedia. Unul pe care nu-l respectați. O să vă subliniez acel citat, ca să îl respectați și să nu mai emiteți păreri irelevante, aproape aiuristice: "Wikipedia NU este suma cunoștințelor utilizatorilor — cum au mulți impresia — de exemplu Olga Tokarczuk — pe care vor să le împărtășească — ci suma cunoștințelor culese de utilizatori din surse de încredere, puse de ei într-o formă liberă de drepturi de autor și oferite lumii." Am depus o muncă enormă să îmbunătățesc articolul, am găsit surse de mare credibilitate, am făcut ce s-a cerut în etichetă, așa că să terminăm cu acest bâlci. Data de încetare a discuției era 1 martie, au existat 2 voturi de păstrează. E vreun admin pe aici care să salveze articolul?--2A02:2F08:E409:B700:518B:4E7D:9B74:80F8 (discuție) 4 martie 2024 14:50 (EET)[răspunde]
Nu trebuie să fiu critic literar ca să citesc sursele citate în articol.
Acel motto spune că nici ce spuneți dvs. personal nu are vreo valoare pe Wikipedia.
Termenele n-au importanță aici. Chiar dacă se ia o decizie, regulamentul permite deschiderea altei discuții, identice.
Ad hominem denotă lipsa de alte argumente.
Apelul la milă nu este un argument în aceste discuții. --Turbojet  4 martie 2024 15:20 (EET)[răspunde]
Nu contează părerile mele, ci sursele care au fost aduse, conform cerințelor. Eu am muncit la acest articol, i-am adus îmbunătățiri masive. Dumneavoastră, spre comparație, nu aveți nicio contribuție la el. L-ați mai propus o dată, spre ștergere rapidă, după ce, cineva din Brad, Hunedoara, l-a introdus pe Wikipedia ca ciot, spre a fi dezvoltat, sub forma unei simple linii. Colegii dv de pe site, vechi și cu experiență, AdiJapan si Afil, au schimbat eticheta, realizând că articolul merită dezvoltat. Apoi alții au muncit la el de-a lungul anilor, trecând peste verificări și verificări. Acuma vă interesează iar ștergerea lui. Mie mi se pare că este o chestiunea personală pe care o aveți cu scriitorii precum Maria-Ana Tupan. Sunteți cumva gelos că scriitorii au pagină pe Wikipedia, iar inginerii nu? Este o întrebare, doar. Întrebarea vine ca urmare a faptului că ne dați exemple din viața dv. personală și profesională, ca și când dv. ați fi important și lumea trebuie să vă creadă pe dv., nu pe cei din sursele de încredere. Vă citez: " Conducătorul meu de doctorat mi-a spus verde: laudă-te singur, că altfel cum vrei să știe alții despre tine? Subînțeles: din CV-ul tău." Vă răpund prin faptul că activitatea dv. și experiența dv ca inginer mecanic nu sunt surse de încredere și criterii de verificare a notabilității unor scriitori pe Wikipedia. Distrugerea și denigrarea surselor, dându-vă pe dv. înșivă ca exemplu, în viața privată, fără a oferi surse de încredere care să vă susțină afirmațiile, este trolling. Iar trollingul este interzis pe Wikipedia. Probabil că fiind vechi pe Wikipedia, cu multe medalii, nu mai are cine să vă tragă la răspundere. În acest caz, totul depinde doar de conștiința dumenavoastră. Ar fi mai frumos să ajutați la îmbunătățirea articolelor, decât la distrugerea lor. --2A02:2F08:E409:B700:518B:4E7D:9B74:80F8 (discuție) 4 martie 2024 15:56 (EET)[răspunde]
Nu am nimic cu persoana. Este vorba de notabilitate, care nu se stabilește prin faptul că AdiJapan și Afil au sperat că vor apărea surse. Propunerea de acum a fost făcută de un administrator, care a constatat că din sursele respective tot nu rezultă notabilitatea.
Dumneavoastră nu vreți să înțelegeți că toate sursele aduse de dvs. se reaferă la activitatea ei în calitate de critic literar, nu la ea personal. Nicio sursă independentă (cum am spus CV-ul nu este o sursă independentă și nici dicționarele, care se bazează pe acel CV) nu descrie copilăria ei, familia ei, parcursul ei profesional, întâmplări din viața ei, viața ei personală etc. Adică nu sunt materiale pentru o biografie. În lipsa acestora, orice efort este inutil. Nu eu hotărăsc notabilitatea, eu (și administratorii) pot doar constata dacă sursele descriu subiectul articolului, nu doar opera sa. Nimic altceva. Nici vorbă ca noi să evaluăm importanța, prestigiul sau realizările subiectului. Doar facem constatări cu privire la surse.
Da, ar fi frumos să contribui la ce ziceți, dar n-am timp. Mi-am rupt din el să vă explic și cu ce m-am ales: cu „aprecieri” la adresa mea, ceea nu este conform politicii. Nu sunt eu de vină că în articol nu apar surse cum cere Wikipedia. --Turbojet  4 martie 2024 17:35 (EET)[răspunde]
Este absurd ca marile dicționare ale literaturii române, bazate pe ani de studiu și cercetare, să nu fie considerate surse credibile, doar pt că dumneavostră aveți niște idei fixe pe care vi le-a inoculat cineva în viața privată. Ați și recunoscut acest lucru. Nu scrie nicăieri pe Wikipedia că marile dicționare nu sunt surse credibile, din contră, ele apar ca surse la bibliografia a zeci de scriitori români. De vreme ce au fost acceptate și de vreme ce au contribuit deja la salvarea sau recuperarea a nenumărate articole pe Wikipedia, înseamnă că ele sunt considerate surse de încredere de ceilalți admini, mai puțin de dumneavoastră, care aveți niște idei fixe pe care încercați să le impuneți celorlalți, din calitatea dv. de inginer și nu de literat. Și mai spuneți că sursele aduse de mine "se referă la activitatea ei în calitate de critic literar, nu la ea personal", ceea ce este fals. În ambele dicționare se fac referiri la familie, mama, tata, soțul, locul nașterii, ocupațiile părinților, studii, parcursul profesional, burse etc. Nu sunt compuneri și povești gen Ion Creangă, de 50 de pagini, dar există. Atât cât e, e suficient. . Deci nu se poate vorbi de scrierea unui articol autobiografic, chiar dacă acest lucru nu este interzis, ci nerecomandat. Poate că autoarea a adăugat ceva de la ea, ceva nou, care apare prin străinătate, am văzut, de exemplu, că are cărți care sunt publicate în Anglia și sunt în circuitul de învățământ. Sunt niște lucruri extrem de notabile pentru un scriitor român să ajungă să fie publicat la Cambridge Scholars Publishing sau Lambert Academic Publishing. Dacă vine ea și scrie că a publicat acolo și dă link, nu e interzis. Este o completare necesară, binevenită. Cât timp apare cartea acolo, numele autoarei, anul publicării, editura, nu văd de ce nu ar putea apărea și pe Wikipedia la parcursul ei. În orice caz, datele din biografia scriitoarei sunt existente și preluate din dicționare, deci nu poate fi vorba de un articol autobiografic. Alții au inițiat articolul, alții l-au dezvoltat, pe baza dicționarelor deja incluse la bibliografie, pe baza biografiilor din reviste sau de pe site-ul unor edituri, be baza cronicilor și aprecierilor critice. Nu sunt bloguri și nu sunt editurile personale ale autoarei, deținute de aceasta, încât să considerăm că ar fi ceva scris de autoare despre ea însăși, ca și cum ar fi un cv, și care să nu fie existent în surse de încredere. Sunt date preluate din surse independente, credibile. Nu scrie nicăieri, repet, că marile dicționare nu sunt surse credibile, e doar părerea dv. personală, inflențată din evenimente din viața dv. privată, care, oricum, nu are tangență cu viața literară. --82.78.22.116 (discuție) 4 martie 2024 21:03 (EET)[răspunde]

Cf. Wikipedia:Articole_biografice#Criterii_de_notabilitate_2:

„* Autorul este notabil în mod automat dacă este laureat al cel puțin unui premiu important. Juriul unui astfel de premiu se compune din critici literari consacrați care evaluează operele și îi premiază numai pe autorii cu adevărat remarcabili. Exemple de premii importante:

Ce mai este de discutat? Politica proiectului spune clar „este notabil în mod automat”. Premiul Național al Uniunii Scriitorilor din România există, deci criteriul de notabilitate este îndeplinit.

P.S. Sunt de acord că articolul arată jalnic, dar ăsta nu e un motiv de ștergere. --Donarius (discuție) 4 martie 2024 21:13 (EET)[răspunde]

Discuție încheiată.Păstrat conform criteriilor automate pentru scriitori.

Merită un comentariu dedicat argumentul lui Turbojet conform căruia "sursele se referă la activitatea ei în calitate de critic literar, nu la ea personal." O asemenea cerință ar impune ca biografiile noastre să exclusiv despre oameni remarcabili în absolut tot ce fac, nu doar pentru activitatea lor într-un domeniu. Asta ar închide poarta, printre alții, sportivilor cu rezultate excepționale, dar care după retragere au dus o viață neremarcabilă. De asemenea, în lumea GDPR, un asemenea criteriu ar fi mult mai greu de îndeplinit, ducând la un bias spre biografii ale unor oameni născuți în perioade în care datele personale erau mai ușor publicate. De aceea consider că Maria Tupan ar fi fost notabilă conform WP:CGN, chiar în lipsa acestor premii.Strainu (دسستي‎)  4 martie 2024 21:40 (EET)[răspunde]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:Pagini_de_șters/Maria-Ana_Tupan&oldid=16125621