Alexandru Ciucurencu

pictor român
(Redirecționat de la Ciucurencu)
Alexandru Ciucurencu
Date personale
Născut[3][4][5] Modificați la Wikidata
Tulcea, Tulcea, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani)[4][3] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAna Asvadurova
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[6] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Națională de Arte București, Academia Julian  Modificați la Wikidata
PregătireGeorge Demetrescu Mirea, Camil Ressu, Andre Lhote[1]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruTraian Brădean, Horea Paștina, Angela Popa Brădean, Mircea Deac, Constantin Piliuță, Bogdan Pietriș, Ion Pacea, Spiru Chintilă, Valeriu Pantazi  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăpostimpresionism, fauvism  Modificați la Wikidata
Opere importanteNatură statică cu vase și flori[2], „Jucătoarea de șah”, „Olga Bancic pe eșafod
A influențat peCopilaș Romeliu Ieronim, János Thorma, Sorin Adam, Vasile Grigore
PremiiOrdinul Muncii ()
Maestru Emerit al Artei ()
Artist al Poporului ()  Modificați la Wikidata
Membru corespondent al Academiei Române

Alexandru Ciucurencu (n. , Tulcea, Tulcea, România – d. , București, România) a fost un pictor român, membru corespondent (din 1963) al Academiei Române.

Date biografice

modificare

Și-a început cariera de pictor în 1916 la Tulcea, prin ucenicia sub maistrul iconar Mihail Paraschiv.[7].

A studiat pictura la Școala de Arte Frumoase din București (1921 - 1928), unde i-a avut ca profesori pe George Demetrescu Mirea și pe Camil Ressu. Mai târziu, va urma cursuri de anatomie cu doctorul Rainer, la Baia Mare.[8] Ciucurencu își face debutul artistic la Salonul Oficial București în anul 1930.[9] După ce a lucrat un timp cu grupul de artiști care formau Școala de la Baia Mare, a studiat la Academia Julian din Paris și în atelierul lui André Lhote[7]. În 1948, a devenit profesor, apoi redactor (1957- 1968), la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București. A fost membru corespondent al Academiei Române din 1963.

Colorist exultant într-o fază inițială, a evoluat spre o paletă mai rafinată, un desen concis și compoziții geometrizate. Acesta se folosește de o paletă aproape monocromă de culori, făsă să îmbine tonurile închise și deschise, ci mai degrabă lucrează în tonuri calde și reci. Pe alocuri, pictura sa are aspecte de acuarelă, cu accente de contur.[10]

Paleta tematică a creaților sale este destul de largă, cel mai bine a excelat în portretistică, dar și în peisaje. În prima perioadă de creație a pictat mai ales naturi moarte, nuduri și peisaje, care se remarcă prin armonie coloristică. După 1944, Ciucurencu și-a schimbat tematica, realizând compoziții cu subiecte istorice sau sociale. A mai pictat și portrete ale personalități culturale (Sonia Cluceru, Krikor H. Zambaccian, George Călinescu, Mihail Jora, etc.) sau portrete de muncitori și peisaje industriale.

Lucrări

modificare
  • Pieta, 1930
  • Jucătoarea de șah, 1941
  • Ana Ipătescu, 1949
  • Epilogul răscoalelor, 1957
  • 1 Mai liber, 1958
  • Olga Bancic pe eșafod, 1959
  • Portret de bărbat (reprezentându-l pe poetul Marcel Breslașu) în colecția Muzeul Național Brukenthal din Sibiu.[11]
  • Scriitorul și criticul literar George Călinescu, 1952
  • Doamna Călinescu, 1962

Premii și distincții

modificare

Elevi ai lui Alexandru Ciucurencu

modificare

Tablouri și un volum de picturi apar în apartamentul lui Frasier in serialul Frasier. (Sezonul 6 episodul 5, sezonul 9 episodul 8 și sezonul 9, episodul 24.)

  1. ^ a b (PDF) http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/luceafarul/1977/10/luceafarul_1977_10_40.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Alexandru Ciucurencu (gay)SCOALA 10 E (1903 – 1977), Natură statică cu vase și flori
  3. ^ a b The Fine Art Archive, accesat în  
  4. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ Alexandru Ciucurencu, Ciucurencu, Alexandru[*][[Ciucurencu, Alexandru (encyclopedia article)|​]] 
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ a b c Dicționar Enciclopedic Britannica, Ed. De AGOSTINI HELLAS SRL, pag. 610, ISBN 978-960-416-725-8
  8. ^ Ibrahima Keita (). „Mai avem nevoie de artă?” (PDF). Muzeul Dunării de Jos. Accesat în . 
  9. ^ en Oxford Grove Art: Alexandru Ciucurencu
  10. ^ Ibrahima Keita (). „„Mai avem nevoie de artă?" (PDF). Muzeul Dunării de Jos. Accesat în . 
  11. ^ Portret de bărbat (poetul Marcel Breslașu)
  12. ^ Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, pentru conferirea de titluri și ordine unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 22 ianuarie 1964.
  13. ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 5.

Bibliografie

modificare
  • Radu Ionescu: Alexandru Ciucurencu, București, 1987
  • Radu Ionescu: Alexandru Ciucurencu, Editura Semne, București, 2004
  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964 ;
  • Catalogul Expoziției retrospective Ciucurencu 1964 Sala Dalles.
  • Krikor H. Zambaccian - Însemnările unui amator de artă, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1957
  • Mircea Deac - Alexandru Ciucurencu: [Album]. – București: Meridiane, 1978. – 56 p., 62 f.pl.color

Legături externe

modificare