Wikipedia

Comuna Rucăr, Argeș

comună din județul Argeș, România
(Redirecționat de la Comuna Rucăr, Argeş)

Rucăr este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Rucăr (reședința) și Sătic.

Rucăr
—  comună  —

Map
Rucăr (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°30′01″N 25°07′10″E ({{PAGENAME}}) / 45.5003484°N 25.1193485°E
Țară România
Județ Argeș
SIRUTA18527
ReședințăRucăr
ComponențăRucăr, Sătic
Guvernare
 - primar al comunei Rucăr[*]​Ionel Dulamă[*]​[1] (PSD, )
Suprafață
 - Total284,11 km²
Populație (2021)
 - Total5.259 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal117630
Localități înfrățite
 - CasavatoreItalia
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Geografie

modificare
 
Harta comunei

Așezare

modificare

Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Brașov, în Munții Făgăraș și pe cursul superior al Dâmboviței și al afluentului acesteia, Râușorul. Este străbătută de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov.[2]

Relieful

modificare

Comuna Rucăr este situată la contactul a cinci unități de relief, Munții Iezer-Păpușa, Munții Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Munții Leaota și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele. La contactul dintre culmile vestice ale Munților Iezer - Păpușa și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele s-a dezvoltat, depresiunea tectono erozivă Rucăr, care este străbătută de Râușor și afluenții săi, și de Roghina. Culmile aflate pe teritoriul comunei Rucăr sunt: Depresiunile și micro depresiunile aflate pe culoare de văi în comuna Rucăr sunt: - Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor pe valea omonimă.

Hidrografia

modificare

Rețeaua hidrografică aferentă comunei Rucăr este variată. Toate râurile sunt tributare Dâmboviței sau Râușorului, care se varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului sunt: Valea Bugheanului = 1,700 km lungime; Pârâul Râului 3,325 km lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea Strâbului 2,800 km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km; Cârmăzanul 1,175 km; Cârmăzănelul 2,125 km Frăsinetul 1,125 km; Valea lui Maldăr 4,025 km care împreună cu afluenții săi Valea lupilor și Valea Iezerului însumează 8,575 km Valea lui Andreiaș 3,525 km; Valea Dăii 475 m; Podișorul 1,425 km. Pe partea stângă Valea Purcărețului 1,350 km; Valea Zârnii 700 m ; Valea Lupului 1,250 km; Valea Negrilor 1,750 km; Valea Dârstei 1,225 km; Valea Mătușii 1,000 km; Valea Preotului 2,375 km; ea are ca afluenți Valea Pițigăii și Valea Pleșii; Valea Poenii 725 m; Valea la Topile 1,075 km. (Mihai Dumitrescu 1998 Bazinul Râușorului Studiu geografic complex, lucrare de licență)

Istorie

modificare

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Dâmbovița al județului Muscel și era formată din satele Rucăr și Dâmbovicioara. În comună funcționau mai multe mori și fierăstraie, o fabrică de var, una de ploști, trei biserici, o școală de băieți cu 177 de elevi și una de fete cu 135 de eleve.[3] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 4862 de locuitori în satele Rucăr, Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței și Ciocan.[4] În 1931, satele Dâmbovicioara și Ciocanu s-au separat pentru a forma comuna Dâmbovicioara.[5]

În 1950, comuna a fost arondată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș; tot atunci, satul Podul Dâmboviței a trecut și el la comuna Dâmbovicioara, comuna Rucăr căpătând structura actuală.[6][7]

Monumente istorice

modificare

În comuna Rucăr se află unsprezece monumente istorice de interes național. Unul este situl arheologic Castellum (începutul secolului al II-lea e.n., epoca romană). Alte două sunt monumentele istorice de arhitectură biserica „Sf. Mucenici Gheorghe și Dumitru” - Suseni (1780); și dârsta cu pivă (mijlocul secolului al XIX-lea). Alte opt sunt monumentele memoriale sau funerare reprezentate de cruci de piatră: „a Bastii” (1671); alta din 1723; una din 1614; una din perioada 1669–1672; crucea „Olteanu” (1735); o cruce din 1710; una din 1678–1688; și „crucea Lăncii” (1613–1614).

În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente istorice de arhitectură: casa Arsulescu (sfârșitul secolului al XIX-lea) și casa de lemn Țuluca Năstase (dinainte de 1955).

Demografie

modificare




 

Componența etnică a comunei Rucăr

     Români (87,85%)

     Alte etnii (0,48%)

     Necunoscută (11,68%)



 

Componența confesională a comunei Rucăr

     Ortodocși (80,89%)

     Creștini după evanghelie (4,98%)

     Alte religii (1,92%)

     Necunoscută (12,21%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Rucăr se ridică la 5.259 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.752 de locuitori.[8] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,85%), iar pentru 11,68% nu se cunoaște apartenența etnică.[9] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,89%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (4,98%), iar pentru 12,21% nu se cunoaște apartenența confesională.[10]

Politică și administrație

modificare

Comuna Rucăr este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ionel Dulamă[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat4     
Uniunea Salvați România4     
Partidul PRO România1     
Avram Bogdan-Mihai1     

Personalități locale

modificare

Note

modificare
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Google Maps – Comuna Rucăr, Argeș (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  3. ^ Lahovari, George Ioan (). „Rucărul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 287–288. 
  4. ^ „Comuna Rucăr în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  5. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 265,268. . 
  6. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în . 
  7. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  10. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  11. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  12. ^ Ioana Vlasiu, Dicționarul sculptorilor din România, Editura Academiei Române, București 2011, ISBN 978-973-27-2126-1.

Bibliografie

modificare
  • Cojocaru Natalia, Idor Mariana, Avram Lavinia, Grapa Carmen;
  • M. Dumitrescu, Irina Nicoleta Dumitrescu (2006) Ghid practic de aplicații geografice, edit Detectiv București, ISBN 973-87583-8-6


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Rucăr,_Argeș&oldid=16599274