Discuție:Albert Einstein

Untitled

Amuzantă biografia lui Einstein. Nu s-ar putea să aflăm și ceva asupra motivului pentru care merită o pagină în "Wikipedia" și pentru ce i s-a decernat Premiul Nobel ? Sau mai bine zis, care au fost contribuțiile lui în revoluționarea fizicei moderne ? Vezi paginile "Albert Einstein" în alte limbi sau caută în Internet. Material există din abundență, de enciclopediști ducem lipsă. Moby Dick 16 dec 2004, 14:42 (UTC)

Citate

Probabil că un citat sau două, bine integrate în text, n-ar strica deloc, chiar dacă există și Wikicitat. Vorbele unui mare om de știință își au tot locul în propria biografie. De altfel, separarea între proiectele Wikimedia este doar aproximativă și nu interzice suprapunerile. De exemplu cam orice articol începe cu o definiție de dicționar, deși avem și Wikționar. Problema cu citatul despre zaruri este că nu era nicicum pus într-un context. — AdiJapan ☎ 26 februarie 2006 08:02 (EET)

Avertisment imagine

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Vă rugăm se eliminați din articol legăturile la această imagine. Dacă doriți, puteți lua parte la discuția din Wikipedia commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

• Tim Starling restaurat Image:Flag_of_Germany.svg: 11 files restored: recovering lost revisions;

-- CommonsTicker 8 iunie 2007 05:33 (EEST)

Avertisment imagine

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Vă rugăm se eliminați din articol legăturile la această imagine. Dacă doriți, puteți lua parte la discuția din Wikipedia commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

• Tim Starling restaurat Image:Flag_of_Germany.svg: 11 files restored: recovering lost revisions;

-- CommonsTicker 8 iunie 2007 09:55 (EEST)

Avertisment imagine

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Vă rugăm se eliminați din articol legăturile la această imagine. Dacă doriți, puteți lua parte la discuția din Wikipedia commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

• Image:Wikiquote-logo.svg:
  • Majorly restaurat Image:Wikiquote-logo.svg: 17 revision(s) and 4 file(s) restored: done;
  • Majorly șters Image:Wikiquote-logo.svg: removing some revisions;

-- CommonsTicker 16 octombrie 2007 01:48 (EEST)

Revizuire

Va rog revizuiti afirmatia conform careia religiozitatea lui Einstein este pusa la indoiala. Din citatul dat de dumneavoastra, Eistein crede intrun Dumnezeu cum este descris de Spinosa [[1]]. Cititi cu atentie, Spinosa declara !clar! ca a spune ca Dumneyeu nu exista este un nonsens. 89.136.180.223 (discuție) 23 octombrie 2008 21:02 (EEST)

Einstein a fost un deist nereligios. tgeorgescu (discuție) 20 septembrie 2024 10:31 (EEST)

(mutat din articol)

Nu sunt de acord cu ultima afirmatie din articolul dvs. Medicul Thomas Stoltz Harvey nu i-a scos creierul lui Einstein pentru a fi cercetat in speranta faptului ca se va descoperi ce la facut mai destept ci pentru a descoperii formula necesara calatorie in timp. Despre studiile sale legate de acest aspect de ce nu ati mentionat nimic? De ce tocmai despre cel mai important capitol din viata lui si anume cel care a inceput cu Philadelphia nu ati mentionat nimic? este revoltator.

http://alberteinstein.ro/index2.php?option=com_content&do_pdf=1&id=117 ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.33.78.194 (discuție • contribuții).

WP:MARGINALE. Wikipedia se bazează pe surse de încredere, nu pe bloguri scrise de fitecine. Tgeorgescu (discuție) 30 martie 2020 01:13 (EEST)

Descoperire

Sunt de părere că v-ați grăbit cu introducerea acestei secțiuni. Rezultatul experimentului OPERA este privit deocamdată cu reasonable doubt de comunitatea științifică. Am făcut mențiunea necesară la Neutrino, în stilul concis și sobru care se potrivește unui subiect științific. Este prematură introducerea acestei secțiuni în articolul biografic despre Einstein. -- Victor Blacus (discuție) 23 septembrie 2011 16:48 (EEST)

1. Nu cred că m-am grăbit deloc. Cred că informația ar trebui să fie introdusă nu numai la Einstein, neutrino, atom ci și la alte articole (fizica relativității, etc). Dacă este confirmată și de alte experimente independente, ea va rămâne acolo, la articolele respective, dacă nu se confirmă ea va trebui trecută la articolul despre erori științifice dacă există așa ceva iar dacă nu există va trebui creat un articol cu acest nume. Cred că ar fi foarte util un astfel de articol. Spuneți că este prematură introducerea informației la articolul Einstein dar nu spuneți de ce, ba în plus adăugați informația la neutrino. Deci pentru neutrino e bună, pentru Einstein, nu. Păi dacă nu se confirmă nu trebuie s-o ștergeți de la neutrino? Sau oare ea poate fi lăsată la neutrino cu specificația că nu s-a confirmat dar la Einstein nu se poate așa ceva. Dacă nu se confirmă ori e lăsată în ambele articole, ori este ștearsă din ambele articole (aici e discutabil) Ba chiar e mai interesantă ca fiind legată de Einstein (de care toată lumea a auzit) decât de neutrino de care n-a auzit aproape nimeni. Iar dacă se confirmă veți reuși performanța unică în istoria enciclopediilor de a șterge una dintre cele mai mari descoperiri științifice dintr-un articol enciclopedic și de a o adăuga după 5-10 ani (că eu cred că atât va dura verificarea din laboratoare diferite)

2. Apropo de mențiunea dvs de la neutrino, ea are câteva hibe: 1) prima frază e mult prea lungă 2)nu se specifică cu cât timp a ajuns mai repede neutrino (60 nanosecunde) și faptul că asta înseamnă mult. În una din sursele șterse se menționa și faptul că în 2007 a mai existat un astfel de caz dar atunci diferența era mică și a fost considerată de comunitatea științifică în marja de eroare umană datorată instrumentelor de măsură (vezi mai jos citatul și linkul) Dar asta nu înseamnă deloc că în acel caz neutrino nu a fost mai rapid, ci doar că acea descoperire nu a fost validată, ceea ce e cu totul altceva.3) ultima frază nu spune practic nimic, sunt efectiv vorbe goale fără nimic concret,,În cazul că rezultatele vor fi confirmate ele vor reprezinta un eveniment senzațional în lumea fizicii atomice, cu repercusiuni posibile și în lumea macroscopică." Cred că ar trebui să-i lăsăm pe fizicieni să spună ce ar însemna concret, nu să spunem noi vorbe în vânt.

3. De ce nu ați preluat măcar linkurile, mai ales că există o informație esențială (am zis de experimentul din 2007,-,,In 2007, MINOS scientists also clocked neutrinos apparently moving faster than the speed of light, but the margin of error for that experiment was far greater than what was reported at CERN.http://www.latimes.com/news/science/la-sci-0923-speed-of-light-20110923,0,497738.story ) iar limbajul era limbaj de presă, accesibil, cum era cel din Gândul, nu limbaj specializat pe care-l înțeleg foarte puțini. Ba chiar cred că ar mai trebui adăugate câteva linkuri și spre alte ziare românești care redau evenimentul pe larg și bine --Vladimir-Adrian (discuție) 27 septembrie 2011 18:17 (EEST)

Un utilizator a șters pasajul introdus de mine. Am anulat modificarea pentru că nu a indicat ce regulă a Wikipediei am încălcat când am introdus materialul, să se dea și linkul. Era un fragment relevant despre Einstein și teoriile lui în opinia mea și a tuturor ziarelor și revistelor științifice din lume--Vladimir-Adrian (discuție) 8 octombrie 2011 13:35 (EEST)

Această "descoperire" încă nu a fost publicată în presa științifică și nu are nicio legătură cu acest articol. Leonard (discuție) 8 octombrie 2011 19:13 (EEST)

Această "descoperire" încă nu a fost publicată în presa științifică - e un neadevăr

și nu are nicio legătură cu acest articol- e un neadevăr

Orice eliminare de informații trebuie să se facă pe baza încălcării unei reguli. Arată ce regulă am încălcat când am introdus un pasaj despre care vorbesc toate ziarele din întreaga lume.--Vladimir-Adrian (discuție) 9 octombrie 2011 19:34 (EEST)

Toate titlurile ziarelor fac trimitere la Einstein iar voi spuneți altceva și vreți să mutați fragmentul pe la alte articole mult, mult mai puțin citite.--Vladimir-Adrian (discuție) 10 octombrie 2011 17:01 (EEST)

Continuați să reveniți din nou și din nou, deși vi s-a explicat de câteva ori că afirmația nu-și are locul aici. În primul rând e bazată pe niște afirmații simpliste din unele ziare generaliste, în loc să fie bazată pe surse de specialitate din domeniu; folosește chiar limbajul senzaționalist al presei („să ne schimbe definitiv percepția asupra fizicii”). În al doilea rând, numele subiectului articolului este menționat o singură dată (de fapt e menționată o teorie a lui) și nu afectează cu nimic biografia lui Einstein. Informația apare într-o manieră corectă la articolul CERN, unde trebuie prezentată activitatea institutului, și la cel despre neutrino, unde se tratează proprietățile acelei clase de particule.

Numărul de cititori nu este un criteriu de selecție al surselor; sursele se aleg după cât de potrivite sunt la domeniul lor. În general ziarele sunt de evitat, ele pot fi folosite doar pentru a anunța evenimente din viața mondenă sau politică, transferuri de jucători, decese ale unor personalități sau alte asemenea evenimente. Când e vorba de explicat concepte de specialitate, se folosesc surse de specialitate. —Andrei^discuție 10 octombrie 2011 17:11 (EEST)

Continuați să reveniți din nou și din nou, deși vi s-a explicat de câteva ori că afirmația nu-și are locul aici. - cine te crezi să vorbești arogant cu mine?

În primul rând e bazată pe niște afirmații simpliste - e părerea ta că afirmațiile sunt simpliste, nesuținute de nimic doar de prejudecățile tale

din unele ziare generaliste- toate ziarele mari din întreaga lume vorbesc despre asta, vrei să le trec pe toate?

folosește chiar limbajul senzaționalist al presei („să ne schimbe definitiv percepția asupra fizicii”)- dacă ai citit ziarele toate vorbesc despre o schimbare de excepție

În al doilea rând, numele subiectului articolului este menționat o singură dată (de fapt e menționată o teorie a lui) și nu afectează cu nimic biografia lui Einstein- articolul Eistein este și despre biografie și despre teoriile lui cele mai importante

Informația apare într-o manieră corectă la articolul CERN, unde trebuie prezentată activitatea institutului, și la cel despre neutrino, unde se tratează proprietățile acelei clase de particule.- faci un sofism, nimic nu împiedică să apară în mai multe locuri, în primul rând la articolul Einstein

Numărul de cititori nu este un criteriu de selecție al surselor; sursele se aleg după cât de potrivite sunt la domeniul lor. În general ziarele sunt de evitat, ele pot fi folosite doar pentru a anunța evenimente din viața mondenă sau politică, transferuri de jucători, decese ale unor personalități sau alte asemenea evenimente. Când e vorba de explicat concepte de specialitate, se folosesc surse de specialitate- nu mai încerca să mă aburești, nu ține. Ziarele cele mai importante din întreaga lume sunt acceptate ca surse de încredere, iată regulile Wikipedia:Publicațiile academice bazate pe verificări făcute de specialiști sunt de obicei sursele cele mai respectabile și de încredere, în domeniile în care sunt disponibile (istorie, medicină, științe etc.). În aceste domenii se pot folosi și surse neacademice, dacă au un nivel de credibilitate acceptabil. În cazurile când diferite surse susțin puncte de vedere diferite, trebuie atribuit în text fiecare punct de vedere sursei respective.--Vladimir-Adrian (discuție) 10 octombrie 2011 17:47 (EEST)

Nu poți șterge pasaje după bunul plac decât dacă dai între ghilimele exact regula pe care am încălcat-o când am introdus informația mea bazată pe cele două ziare. (și pe ziare în general căci mai pot adăuga gârlă dacă e nevoie) --Vladimir-Adrian (discuție) 10 octombrie 2011 17:55 (EEST)

Toate sursele o leagă de numele lui Einstein și de teoria lui.--Vladimir-Adrian (discuție) 10 octombrie 2011 20:53 (EEST)

Cine a citit presa ceva mai informată, care i-a intervievat pe diverși oameni de știință pe tema asta, și-a dat seama că în stadiul actual descoperirea este considerată rezultat aberant care trebuie explicat cumva prin a-i găsi hiba. Vezi de ex. Glashow pe arXiv, Scientific American blog, Science Daily. Cât despre mania de a-l contrazice pe Einstein vezi Salon.com. Tărășenia are propriul ei articol pe Wikipedia în limba engleză: en:OPERA neutrino anomaly. Așa că din moment ce fenomenul nu este acceptat de oamenii de știință nu putem vorbi încă de un rezultat experimental care ar contrazice teoriile lui Einstein. Tgeorgescu (discuție) 13 octombrie 2011 23:46 (EEST)

Aici se argumentează că rezultatul experimentului este perfect compatibil cu teoria relativității. Tgeorgescu (discuție) 10 noiembrie 2011 19:20 (EET)

„Marea descoperire” care îl contrazicea pe Einstein ar putea fi, de fapt, „un cablu stricat”" la CERN. --89.136.178.79 (discuție) 23 februarie 2012 17:13 (EET)

Un anonim a adăugat legături interne din care reieșea că aș fi insinuat că falsificarea ar fi o manie. „Mania de a-l contrazice pe Einstein” înseamnă precis o manie, nu se referă la munca oamenilor de știință competenți și onești care lucrează la falsificarea teoriilor altora. Am dat revenire asupra acestor modificări deoarece schimonoseau sensul celor afirmate de mine. Asemenea practici nu sunt acceptabile pe Wikipedia, lucru pe care l-am comunicat anonimului. Tgeorgescu (discuție) 14 martie 2012 16:22 (EET)

Se aplică sau nu falsificabilitatea teoriei relativității? Din comentariul cu mania s-ar putea intelege că nu, teoria fiind considerată implicit intangibilă de unii specialisti, falsificabilitatea fiind aplicabilă numai altor teorii.--79.119.215.236 (discuție) 20 martie 2012 21:38 (EET)

Nici o teorie nu e „sacră”. Chestia cu mania maniacilor este explicată în articolul de pe Salon.com. E vorba de maniaci pur și simplu, care nu sunt oameni de știință. Ei sunt obsedați de a dovedi că Einstein a greșit și problema nu e că ei caută să falsifice teoria relativității, ci aceea că a lor critică e aberantă, pseudoștiințifică și de-a dreptul maladivă (prin a hărțui oamenii de știință). Faptul că maniacii au libertatea cuvântului nu îl implică pe acela că ar fi normali din punct de vedere psihiatric. Tgeorgescu (discuție) 21 martie 2012 16:04 (EET)

Altă explicație a maniei respective: en The Crackpot Index. Tgeorgescu (discuție) 21 martie 2012 16:16 (EET)

„Albert Einstein a avut dreptate, recunosc cercetatorii care anuntasera ca neutrinii ar putea avea o viteza mai mare decat lumina” (HotNews.ro) --Bătrânul (discuție) 8 iunie 2012 14:34 (EEST)

URL nou pentru articolul de pe Salon.com: [2]. Tgeorgescu (discuție) 28 decembrie 2016 05:23 (EET)

falsificare și instrumentalizare de către budiști

litera articolului: "De asemenea, Einstein ar fi afirmat că budismul este singura religie ce se poate adapta viitorului.[necesită citare]"

Einstein n-a fost budist și cunoaște doar un eseu de Schopenhauer. A amintit de experiențe religioase de tip cosmice marginal în Psalmele lui David and și în Profeți, în Rest Biblia a fost pentru el o carte de povești și Dumnezeul lui nu s-a priceput de treaba omului.

...there is found a third level of religious experience, even if it is seldom found in a pure form. I will call it the cosmic religious sense. This is hard to make clear to those who do not experience it, since it does not involve an anthropomorphic idea of God; the individual feels the vanity of human desires and aims, and the nobility and marvelous order which are revealed in nature and in the world of thought. He feels the individual destiny as an imprisonment and seeks to experience the totality of existence as a unity full of significance. Indications of this cosmic religious sense can be found even on earlier levels of development—for example, in the Psalms of David and in the Prophets. The cosmic element is much stronger in Buddhism, as, in particular, Schopenhauer's magnificent essays have shown us. The religious geniuses of all times have been distinguished by this cosmic religious sense, which recognizes neither dogmas nor God made in man's image. Consequently there cannot be a church whose chief doctrines are based on the cosmic religious experience. It comes about, therefore, that we find precisely among the heretics of all ages men who were inspired by this highest religious experience; often they appeared to their contemporaries as atheists, but sometimes also as saints.[25]

din Discuția de aici http://en.wikipedia.org/wiki/Buddhism_and_science. --91.34.255.133 (discuție) 1 ianuarie 2014 00:21 (EET)

O parte dintre sursele folosite vin cu teorii supte din deget, care reprezintă concepțiile autorilor și nu ale lui Einstein. Un exemplu este articolul lui Éric Garnier-Covo (Actualite de l'Histoire, no 10, Juillet-Aout 2012, l'article "Einstein, l'homme qui aurait pu être président", par Éric Garnier-Covo) care reprezinta concepțiile actuale ale extremiștilor francezi de stânga și, cert, nu ale lui Einstein.Alex F. (discuție) 25 octombrie 2024 13:46 (EEST)

Trebuie să știți că între sioniști și fundamentaliștii iudaismului este râcă. Dacă vedeți evrei ortodocși care condamnă sionismul și statul Israel, să nu vă mirați. tgeorgescu (discuție) 26 octombrie 2024 08:36 (EEST)