Discuție:Drepturi LGBT în România

Ultimul comentariu: acum 1 an de Tgeorgescu în subiectul Amenințarea cu atacuri informatice
Un responsabil a reevaluat articolul, pentru a decide dacă acesta îndeplinește criteriile astfel încât să rămână pe lista articolelor bune. Articolul și-a păstrat statutul de articol bun. Pentru detalii vizitați pagina reevaluării.

Data: 20 martie 2019 04:09 (EET)

Articolul Drepturi LGBT în România este un subiect de care se ocupă Proiectul Minorități, un proiect al cărui obiectiv este promovarea mai bunei cunoașteri și a toleranței printr-o includere de conținut despre comunitățile etnice, religioase, sexuale etc. Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
ABAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa AB pe scala de calitate.
MareAcest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Mare pe scala de importanță.

Articol bun Drepturi LGBT în România a fost introdus în lista articolelor bune la categoria Diverse, conform criteriilor articolelor bune. Dacă puteți, sunteți invitat să participați la îmbunătățirea acestuia. Dacă considerați că nu mai îndeplinește criteriile, puteți propune articolul spre reevaluare.
25 martie 2017 Nominalizare articol bun Promovat
Articol (modifică|istoric) • Discuție (modifică|istoric) • Urmărire Urmărire pagină de reevaluare
Rezultat în așteptare

Articolul are cu certitudine în prezent, informații care nu au acoperire cu surse, iar susținerea afirmațiilor din text prin surse adecvate este mandatorie. De asemenea, este subiect al unei dispute majore. Ambele motive pun în discuție statutul său, dar cu prioritate primul motiv enunțat. Intenția acestei discuții nu este de a retrograda articolul, ci de a ajuta la identificarea unor căi prin care acesta să-și păstreze statutul. Personal cred că 3 luni sunt suficiente pentru ca problemele existente să se rezolve într-un mod util.

Comentarii generale

modificare

Am plasat în articol etichete corespunzătoare problemelor identificate în recentele discuții.--Accipiter Q. Gentilis(D) 4 noiembrie 2017 11:03 (EET)Răspunde

Etichetele pot fi retrase dacă cei care contribuie în comun la articol, consideră că problemele au fost rezolvate.--Accipiter Q. Gentilis(D) 10 noiembrie 2017 21:27 (EET)Răspunde
Pentru AlexandruA1:
E impropriu să folosești imperfectul pentru o stare de fapt („se temeau”; nu se temeau, încă se tem). O să caut referințe mai recente. Studiile sunt relevante, altele nu există pentru situația din România, așa că trebuie menționate. Toate studiile care s-au făcut pe parcursul anilor, inclusiv cele mai recente, apar în secțiune (da, toate la timpul prezent, pentru a nu diminua importanța unuia dintre ele). Se specifică anul când au apărut studiile, deci e lesne de înțeles că nu se vorbește despre noiembrie 2017. Potrivit Manual of Style, scriem la timpul prezent și se evită timpul imperfect (aici sunt de acord cu tine, dar optez pentru perfect compus). Imperfectul indică o acțiune începută în trecut și aflată în plină desfășurare în prezent. Așadar, aici te contrazici singur când zici că „nu se poate vorbi la timpul prezent de situația relevată”. Iar desființarea rubricii cu „mișcările împotriva...” sau whatever nu se aduce în discuție. Există secțiune care vorbește de susținerea drepturilor LGBT, așa că ar fi normal să existe și una care vorbește de restrângerea acestora și motivele din spatele lor. Motivele lipsesc și o să le adaug cu ajutorul tău – dacă vrei bineînțeles – pe parcurs, după rezolvăm și celelalte probleme. Te-aș ruga, dacă ești binevoitor, să te consulți cu mine, fiindcă nu cred că e cineva mai interesat de subiect decât mine, înainte de a adăuga vreo informație sau a șterge alta. Așa o să fac și eu începând de acum. Nu mai adaug sau șterg nimic fără să mă consult în prealabil. --Alexandru M. (discuție) 7 noiembrie 2017 19:23 (EET)Răspunde
PS: Nu vreau să cred că ești într-o confuzie sau, mai rău, într-o stare de negare în ceea ce privește situația persoanelor LGBT din România. Cred că știe toată lumea cu ce se confruntă. Și încă nu înțeleg interesul tău atât de mare în acest subiect, dar, mă rog, nu e problema mea asta. --Alexandru M. (discuție) 7 noiembrie 2017 19:23 (EET)Răspunde

@Accipiter Q. Gentilis Help!! Chiar nu gasesc un motiv rezonabil pentru revert. Am muncit la asta fara sa modific continut si cu intentii oneste. @Alexandru M. Nu poti sa vorbesti la timpul prezent de faptele dintr-un studiu din 2001. Pentru "inca se tem" iti trebuie o sursa recenta. Recomandarile din engleza nu se potrivesc situatiei. Dealtfel nu s-ar potrivi nici pentru un articol in engleza daca citesti cu atentie. Citatul atribuit European Union Agency for Fundamental Rights are un disclamer clar pe prima pagina care spune ca European Union Agency for Fundamental Rights nu-si asuma studiul ci e asumat doar de Danish Institute for Human Rights. Astept sa te uiti mai cu atentie la modificarile pe care le-am facut si sa faci singur revertul.

@Alexandru M. O sa pun la loc modificarile pe care le-am facut, ele aduc claritate si corectitudine continutului, te rog nu mai sterge contributii fara motiv intemeiat. --AlexandruA1 (discuție) 8 noiembrie 2017 14:06 (EET)AlexandruA1Răspunde

Articolul a fost protejat temporar, din nou.--Accipiter Q. Gentilis(D) 8 noiembrie 2017 14:34 (EET)Răspunde
@AlexandruA1 Mor... Care e interesul tău în acest subiect? Și o să-ți explic mai târziu de ce am pus această întrebare. Mă exasperează situația asta. Ai mântuit un articol de care m-am ocupat luni bune și argumentele tale pentru modificări nu sunt concludente, ci îndreptate împotriva a tot ce modific (strigi după ajutor – cică „help!!” – și te plângi în stânga și în dreapta pentru orice motiv aparent banal). Poate sunt eu bătut în cap. Ai început cu Coaliția pentru Familie, pe urmă Inițiativa..., acum îți asumi atotcunoașterea și pentru articolul ăsta. O să cedez nervos curând. În fine, lasă asta, mă obosești... Expune-ți motivele în fiecare secțiune și discutăm. --Alexandru M. (discuție) 8 noiembrie 2017 20:42 (EET)Răspunde
Și încă ceva... Recomandările din engleză. Tu ești cel care veneai cu pagini întregi de reguli preluate din Wikipedia în engleză pe care ar trebui să le respectăm. Acum că am făcut și eu același lucru nu mai e bine sau cum? --Alexandru M. (discuție) 8 noiembrie 2017 21:10 (EET)Răspunde

Miscari care se opun..

modificare

De limpezit subiectul paragrafului si corectat PDVN.

Mutați vă rog aici textul corespunzător din pagina de discuție și specificați că ați mutat textul prin „Mutat la .... ... , iar aici specificați „Mutat de la .... ... --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 noiembrie 2017 20:47 (EET)Răspunde

Situația bolnavilor de HIV/SIDA

modificare

O motivare mai clara a prezentei paragrafului , am tot explicat de ce tabelul nu e relevant si nu respecta AB punctul 3b

Mutați vă rog aici textul corespunzător din pagina de discuție și specificați că ați mutat textul prin „Mutat la .... ... , iar aici specificați „Mutat de la .... ... --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 noiembrie 2017 20:47 (EET)Răspunde
Nu sunt amănunte inutile. A știi ce procent din populația infectată cu HIV este MSM e relevant pentru subiect. --Alexandru M. (discuție) 8 noiembrie 2017 20:55 (EET)Răspunde

Am mai explicat daca te uiti pe comentarii, nu e relevant cata vreme nu stii si cati BSB exista in total. Poate ca in 2007 erau 20 si toti infectati iar in 2017 200.000 deci unul la 4000 era infectat, o evolutie pozitiva per total. Dar ti-am zis nu tin la tabel, daca evaluatorului de articole bune i se pare ok atunci sa ramana. O mica precizare ar trebui pusa pentru claritate la "Studii internationale au relevat ca Bărbații gay sunt de 19 ori mai vulnerabili la .." ca sa fie clar din text ca nu e o situatie valabila doar pentru Romania. --AlexandruA1 (discuție) 9 noiembrie 2017 14:25 (EET)AlexandruA1Răspunde

Nu este posibil să determini în nicio țară din lumea asta câți BSB sunt. Mulți nu recunosc acest aspect din viața lor. Nu se știe nici măcar care e populația LGBT din România, doar estimări există în acest sens. Da, poate fi introdusă specificarea cu „studii internaționale”, deși introducerea e generală, după cum ai cerut, și nu face referire strict la România, fiindcă studii de genul sunt almost inexistente în țară. --Alexandru M. (discuție) 9 noiembrie 2017 20:59 (EET)Rezolvat Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 13 noiembrie 2017 11:21 (EET)AlexandruA1Răspunde

Clarificare cronologica a faptelor prezentate

modificare

Sunt prezentate la timpul prezent opinii/situatii/evenimente de 9 pana la 16 ani in urma. Unele subiecte nu sunt ordonate fiind neclar cand au avut loc. In altele desi se dau anii se vorbeste la prezent si lasa impresia ca sunt de actualitate. Cata vreme se presupune ca un studiu din 2001 sau 2008 ar fi valabil si azi nu se respecta AB punctul 1a de claritate , 2c , cercetare originala si daca vedem ca numai unele subiecte sunt prezentate asa nici criteriul 4 de neutralitate.

Mutați vă rog aici textul corespunzător din pagina de discuție și specificați că ați mutat textul prin „Mutat la .... ... , iar aici specificați „Mutat de la .... ... --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 noiembrie 2017 20:47 (EET)Răspunde
Mă repet, optez pentru perfect compus, nicidecum imperfect. Dacă tu găsești studii mai recente, care să nu fie într-o contradicție patentă cu cele dinainte, ești invitatul meu să le adaugi. Eu mi-am petrecut săptămâni întregi să le găsesc. Din moment ce se precizează anul, actualitatea se elimină, e lesne de înțeles. Punctul 1 a e respectat, nimic neclar în acele studii și nu e cazul să îmi dai mie lecții de gramatică. 2 c. Care cercetare originală? Am făcut eu studiile? Aș fi vrut. Aveam altă ocupație acum și nu stăteam să mă cert inutil cu tine. Punctul 4. Care parte e favorizată? În studii se menționează atitudinile românilor față de această comunitate. Că sunt bune sau mai puțin bune, nu favorizează pe nimeni și nimic. Bănuiesc, după cum știi și tu, că studii făcute de Consiliul Britanic și fundații recunoscute internațional sunt cât de cât neutre. --Alexandru M. (discuție) 8 noiembrie 2017 21:05 (EET)Răspunde

Nu ca regula dar in unele locuri imperfectul e mai corect PDVN de ex: Într-un sondaj..din 2008 se arata că România este a treia cea mai homofobă țară (cu certitudine azi este a treia cea mai homofoba tara, nesustinut de surse - cercetare originala, cel putin e neclar daca sustii asta -1a) Într-un sondaj..din 2008 se arata că România a fost a treia cea mai homofobă țară (cu certitudine azi nu mai este a treia cea mai homofoba tara, la fel , nesustinut de surse sau neclar) Într-un sondaj..din 2008 se arata că România era a treia cea mai homofobă țară(atunci era a treia cea mai homofoba tara azi nu se stie cu certitudine , corect PDVN pentru ca nu exista surse care sa o ateste). "studii mai recente care să nu fie într-o contradicție patentă cu cele dinainte" nu inteleg precis ce vrei sa caut. Nu se refera la aceeasi perioada de timp , e normal sa aiba alt rezultat. Si daca sunt in contradictie ar trebui mentionate pentru neutralitate. --AlexandruA1 (discuție) 9 noiembrie 2017 13:28 (EET)AlexandruA1Răspunde

Cine determină că e mai corect? Se specifică undeva în policies and guidelines lucrul ăsta? Da, e true, studii care le contrabalansează pe cele dinainte sunt potrivite pentru PDVN. Dar există? Recente? Eu nu am găsit. Din moment ce alte studii recente nu există, valabilitatea celor dinainte e încă intactă. La fel cum, în sondaje, preferința pentru un anumit partid e privită aceeași (teoretic, în realitate evident nu) până la următorul, indiferent dacă precedentul sondaj a fost realizat cu o lună în urmă sau un an. --Alexandru M. (discuție) 9 noiembrie 2017 21:07 (EET)Răspunde

@Alexandru M.Din '89 pana azi schimbarile in legislatie si perceptia publica a drepturilor LGBT au fost foarte mari. E un interval de doar 28 de ani. Decriminalizarea homosexualitatii e de data si mai recenta ,din 2001 din ce citesc aici, adica 16 ani. Nu poti prezenta in contextul asta studii sau atitudini de 9 pana la 16 ani ca fiind actuale. Sunt surse, daca nu exista politica Wikipedia spune clar ca articolul nu ar trebui creeat. Pe masura ce am timp sa caut o sa incerc sa propun si surse recente. --AlexandruA1 (discuție) 13 noiembrie 2017 17:00 (EET)AlexandruA1Răspunde

Evolutii recente

modificare

Consecința acestei decizii este că statul român va trebui să recunoască parteneriatele între persoane de același sex. Informatie eronata bazata pe un blog care bate câmpii. Hotărârile CEDO nu sunt obligatorii decat pentru statul vizat in proces. In cazul OLIARI AND OTHERS v. ITALY plata despagubirilor pentru reclamanti. Daca exista mai multe procese similare impotriva aceluiasi stat curtea poate lua o decizie pilot si solicita statului vizat modificarea legislatiei. NU e cazul Romaniei care a avut nici un astfel de proces adica e foarte, foarte departe de o decizie pilot. Vezi aici explicatiile de pe site-ul oficial al Curtii punctele 38-43.Prin comparatie România e foarte aproape de o decizie pilot in privinta conditiilor din inchisori dupa ani de procese pierdute la CEDO si inca e bine mersi si nu modifica nimic. --AlexandruA1 (discuție) 8 noiembrie 2017 15:30 (EET)AlexandruA1Răspunde

De acord, informația poate fi ștearsă. Iar Republica nu este un blog, ci o publicație online independentă care reunește cei mai respectați jurnaliști și comentatori politici, incluzându-i pe Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru, printre alții. Am înțeles că ești „expert” în drept internațional (eu nu sunt, doar adaug informații din surse), mai nou ești și jurnalist? Mă rog. Informația e forțată și poate fi eliminată. --Alexandru M. (discuție) 8 noiembrie 2017 20:52 (EET)Rezolvat Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 13 noiembrie 2017 11:26 (EET)AlexandruA1Răspunde

Recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex

modificare

Informatia Confruntată cu o serie de proteste din societatea civilă și organizațiile interne și internaționale, cum ar fi ACCEPT și Amnesty International,[72] comisia a retras ambele amendamente e falsa, amendamentele nu au fost nicodata retrase si nici declarate neconstitutionale. Nu aveti unde gasi o sursa pentru asta pentru ca nu e adevarat.

Reacții ale reprezentaților Amnesty, CNCD și ACCEPT aici și aici. Pagina 28 din slide, la articolul 48, alineatul 1, apare nemodificat în varianta din 17 iunie 2013, deși în varianta de pe 12 iunie (cu doar cinci zile în urmă) se modifică pentru a defini familia drept căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie (practic, interzicerea posibilității legiferării căsătoriilor gay în viitor). Oare de ce? Gândește și singur. Îmi recunosc greșeala, am omis să adaug aceste referințe, dar informația nu este falsă. --Alexandru M. (discuție) 9 noiembrie 2017 21:26 (EET)Răspunde
Sursa e un site pe care oricine poate posta orice, e mai rau ca un blog. Nici macar nu exista o data in interiorul documentului. Titlul e pus de necunoscutul care urcat documentul pe site "Forma din data de ..." si nu are nici o credibilitate. Te rog nu mai pune informatie decat cand ai surse. Tu ai pus informatia , cauta forma finala daca esti sigur ca e reala, daca nu, te rog sterge informatia--AlexandruA1 (discuție) 13 noiembrie 2017 17:09 (EET)AlexandruA1Răspunde
Am gasit-o eu , te rog nu mai posta informatie decat daca ai surse "Even if you're sure something is true, it must be verifiable before you can add it"Rezolvat Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 16 noiembrie 2017 11:21 (EET)AlexandruA1Răspunde

În mass-media

modificare

Unde ati vazut afirmatii homofobe ale Lianei Stanciu? Faptul de a sprijini modificarea art 48 nu e un act homofob. Si nici afirmatia ca "un copil are nevoie de o mama si un tata" in conditiile in care vizita un orfelinat. Va rog nu catalogati persoane ca homofobe doar pentru ca sunt de alta opinie. Rezolvat Rezolvat --AlexandruA1 (discuție) 16 noiembrie 2017 14:36 (EET)AlexandruA1Răspunde

Le pun pe puncte ca sa se poata marca usor ca rezolvate

La "Introducere"

La "Legislatie/Istoric"

  • La 25 octombrie 1996 este fondată asociația ACCEPT, prima și cea mai mare organizație neguvernamentală din România care apără drepturile persoanelor LGBT nu e sustinuta de sursa (website-ul Accept). O fi dar ar trebui sa citezi pe altcineva nu organizatia vizata.
Am gasit pe site-ul vechi o exprimare asemanatoare care nu suna a lauda de sine si poate fi citata fara probleme.Rezolvat Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 16 noiembrie 2017 15:17 (EET)AlexandruA1Răspunde

La "legi impotriva discriminarii LGBT"

  • "au avut loc în numeroase rânduri fără a fi sancționate" Cele doua surse se refera la un singur caz, acelasi. In a doua scrie ceva de numeroase dar se refera la alte tari. Alexandru M. sustine ca informatia e reala de aceea am pus-o la "Surse" ca sa poata fi sustinuta.

La "Recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex"

  • "Unul dintre puținii politicieni care acordă sprijin public comunității LGBT din România este Remus Cernea, co-președintele Partidului Verde. În 2010, a fost singurul om politic care a participat la GayFest.[74]" O fi cum spui dar nu poti sa-l citezi tot pe Cernea pentru asta chiar daca nu ar fi blog.
  • " În aprilie 2013, Remus Cernea anunța o propunere de lege .. heterosexualii.[75]" citeaza un agregator de stiri care reda un blog de pe ziare.com . Trebuie sa fie o sursa pe la "Initiativa.." pentru asta. Rezolvat Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde

La "Religia și LGBT"

--AlexandruA1 (discuție) 9 noiembrie 2017 18:37 (EET)AlexandruA1Răspunde

La "Atitudini sociale"

  • "Uniunea Salvați România este singurul partid parlamentar cu o viziune pro-LGBT." informatia nu exista in sursa
  • "În ciuda aparențelor, la nivelul Uniunii Europene homofobia nu se corelează cu religia, ci cu comunismul...." Sursa afirmatiilor e un editorialist anonim de la un ziar local, "Ziarul de Iasi", care interpreteaza sondajul Eurobarometru citat ulterior.
  • "Un sondaj Eurobarometru pe tema discriminării în Europa, realizat în 2015, arată că persoanele LGBT sunt cea mai discriminată categorie în România." Nu gasesc formularea asta in sursa, ma indoiesc ca o formulare atat de vaga poate sa existe intr-un studiu serios. La fel si "În ceea ce privește drepturile LGBT, România este alături de Slovacia țara cea mai puțin tolerantă din Uniunea Europeană.", nu cred ca exista un clasament in sensul asta in studiu.
  • Studiul Pew Research cum ca 26% sunt in favoarea casatoriilor unisex este contradictoriu, nu neg autoritatea in materie dar acelasi sondaj la pagina 106 spune ca 85% din romani sustin ca homosexualitatea nu ar trebui acceptata de societate. Nu putem zice nici macar ca e o marja de eroare, ar insemna ca romanii se impart in doar in ultraradicali care resping total homosexualii si ultraliberali care sustin toate drepturile solicitate de ei. Ar trebui cel putin completat cu alte studii. O sa ma ocup daca am timp.

--AlexandruA1 (discuție) 14 noiembrie 2017 12:31 (EET)AlexandruA1Răspunde

Am pus sondajul CURS cu precizarea ca e comandat de CPF ca sa nu fie discutii Rezolvat Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 16 noiembrie 2017 11:46 (EET)AlexandruA1Răspunde
  • Sursa 2: informațiile se găsesc la pagina 145 (scrie frumos la contents unde găsești capitolul). Dar este o previzualizare, iar tu nu poți vizualiza acea pagină. Eu am cartea. E chiar nice, ți-o recomand.Rezolvat Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde
  • Sursa 3: paginile 9–10 (tastezi CTRL + F, scrii „Romania”, a patra apariție din cele 59 a termenului): In one group of countries – namely Bulgaria, Croatia, Finland, France, Greece, Hungary, Italy, Latvia, Lithuania, Malta, Poland, Romania and Slovakia – public officials indicate that an adverse social climate and occasional political opposition forms an important barrier to the effective implementation of national equality legislation and policies. In these Member States, lack of awareness about the fundamental rights of LGBT persons is quite common among many interviewees, who also report widespread prejudice against LGBT persons in their country. Adaug paginile eu ulterior, au fost omise.Rezolvat Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde
  • Studiul ACCEPT din 2003: pagina 1, al doilea paragraf, la capitolul „Contextul istoric, social și cultural”: două treimi dintre respondenții studiului au afirmat că trebuie să își ascundă orientarea sexuală pentru a minimaliza riscul discriminării și al actelor de violență. Deci corespunde cu ce scria România liberă în 2011.
Tocmai, daca e vorba de aceeasi sursa atunci intra in categoria "Clarificarii cronologice" , studiu vechi prezentat ca actual. --AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde
Wikipedia chiar nu este o sursă de încredere. --Accipiter Q. Gentilis(D) 9 noiembrie 2017 22:57 (EET)Răspunde
Incearca te rog sa indici citarile dupa locul in care sunt plasate ca sa fie usor de urmarit pentru ca pe de o parte numerele se modifica atunci cand sunt adaugate/sterse surse si pe de alta parte o sursa poate fi corect citata in alt loc. Sau completeaza in lista mea. --AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde
  • Sursa 37: e bună. Același lucru se aplică și în articolul despre Coaliție când ai adăugat sursa la chestia cu asociație neafiliată nu știu cum. Nu am comentat, fiindcă organizația vizată știe care e statutul ei, cât e de mare sau mă rog.
Ca si la Cernea principala problema nu e autocitarea ci faptul ca sursa nu zice nicaieri "prima si cea mai mare". Oricum aici chiar nu poti folosi textul asta fara alta sursa vezi Attributing and specifying biased statements--AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde
  • Sursa 62 se poate corela cu sursa 193 unde se dau exemple din diferiți ani privind incidentele de la paradă.
Te rog din nou, fii atent ca sa nu mai consumam spatiul cu explicatii inutile, e exagerat pe baza unui singur incident documentat ca nepedepsit sa spui ca au existat numeroase incidente nepedepsite. Care sursa 193? Incearca sa nu mai folosesti numerele, eventual pune link-ul. In plus tu atribui o problema cu care se confrunta toti homofobiei sistemului(dificultatea de acces la justitie in urma unei agresiuni de orice fel din cauza sistemului greoi). Adica daca e coada la bilete la Dinamo - Steaua tu zici ca comunitatea LGBT are acces greu la bilete? Are dar nu e o discriminare. Renunta la "in numeroase randuri fara a fi sanctionate" sau inlocuieste cu un termen mai neutru. Asta nu inseamna ca nu trebuie precizata si cronologia--AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde
  • Sursa 74: de ce nu se poate cita el? Dacă spune cu gura lui că a participat la paradă? Uite, adaug și alte surse, ca de exemplu asta, asta sau asta.
Te rog fii mai atent la text. Spune "În 2010, a fost singurul om politic care a participat la GayFest". Nici una din sursele pe care le dai nu spune asta. Un comunicat al verzilor (al carui link e defect) citat de Cernea spune ca a fost primul. Poate corectat textul si verificat daca se poate gasi comunicatul respectiv undeva? Autocitarea era o problema secundara. Daca Accipiter e ok cu sursa atunci se poate corecta doar textul. --AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde

@AlexandruA1: @Alexandru M.: cum stă treaba ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 14 decembrie 2017 19:56 (EET) P.S. Am scos temporar de la Modul:Pagina principală/articole ["Drepturi LGBT în România"] = "Q1285821", deoarece nu este ok apariția unui articol etichetat, pe pagina principală.Răspunde

Preevaluare

modificare

@AlexandruA1: @Alexandru M.: vă reamintesc faptul că ne apropiem de 4 februarie 2018. Cum stă treaba. în prezent ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 13 ianuarie 2018 13:14 (EET)Răspunde

@Accipiter Q. Gentilis: @Alexandru M.: Eu cred ca e fara speranta Accipiter. Mi-ai zis sa nu fac modificari fara acordul autorului, ok, am facut modificari minore la care nu cred ca ar fi avut ceva de obiectat si am rezolvat problemele pe care am putut sa le rezolv asa. Completarile pe care le-a facut Alexandru M. nu rezolva problemele reclamate ba chiar le adancesc ca de exemplu aici unde pentru expresia ULTIMII ANI se da ca sursa un studiu de acum 12 ani, chiar daca se precizeaza anul expresia ultimii ani tot nejustificata ramane si asta e una din problemele de PDVN pe care le-am reclamat, prezentarea ca actuale a unor situatii care nu mai sunt de actualitate. Aici se vede superficialitatea in a verifica sursele si de a le pune in informatie, sursa adaugata este inutila pentru ca la sfarsit citeaza sursa deja existenta , AGERPRESS, care de fapt este unica pentru informatia respectiva, e un comunicat CPF catre Agerpress citat de toate celelalte surse. De asemenea si aici unde articolul sursa citeaza parerea unui singur psihiatru care in citat devine psihologi (poate nu stiti diferenta, nu numai de numar) si care spune ”Categoric suntem influențați de cei care ne cresc și de cultura în care trăim. Eu ca adult să zicem că sunt copleșit de rușine, dar nu trebuie să las rușinea asta, care este a mea, să mă oprească din a discuta cu copilul.”. In citat devine "Cu toate acestea, psihologii spun că tinerii sunt încă influențați de generațiile de dinainte care văd homosexualitatea drept o deviație.". Ce ziceti de acuratetea citarii?

Pentru probleme vad ca nu s-a ajuns la un consens, pentru AB ar trebui corectate problemele vechi mai intai, ele sunt inca sus , cele fara Rezolvat in dreptul lor. Parerea mea e ca nimeni altcineva nu face un efort in sensul asta --AlexandruA1 (discuție) 22 ianuarie 2018 14:01 (EET)AlexandruA1Răspunde
  • Mda, pentru expresia " în ultimii ani" se dă ca referință un studiu din 2009 (vedeți operatorul exact al ref name), dar asta poate fi rezolvată precizând faptul că studiu este din 2009.
  • Dacă e vorba de aceeași sursă preluată, atunci referirea se face la sursa de bază.
  • Citatul este preluat direct din sursă (vedeți în partea de început), problema e că sursa bate câmpii, trâgând o concluzie care nu are suport în textul care urmează. Corect ar fi fost să marcați cu {{sursa nu confirmă}} --Accipiter Q. Gentilis(D) 22 ianuarie 2018 20:35 (EET)Răspunde

Treptat, voi face totuși efortul de a evalua gradul de rezolvare precum și oportunitatea contestării fiecăruia dintre aspectele menționate. Cu toate acestea nu voi cere ca textul să devină similar din punct de vedere calitativ, unei teze de doctorat... --Accipiter Q. Gentilis(D) 22 ianuarie 2018 20:39 (EET) P.S. Wikipedia:Surse mass-media (evaluare)Răspunde

Discuție încheiată. Aspectul legat de calitatea și în unele cazuri lipsa referințelor a fost ameliorat de Alexandru M. prin contribuțiile aduse articolului în 2018. Articolul respectă criteriile AB, astfel că își păstrează statutul.— Ionutzmovie discută 20 martie 2019 04:01 (EET)Răspunde

OTRS

modificare

Acest material a fost eliberat sub licență CC-BY-SA conform tichetului OTRS #2016090610003645. Materialul integral sau părți din el pot fi introduse din punct de vedere al drepturilor de autor, dar de fiecare dată trebuie consemnat autorul. —Andreidiscuţie 19 septembrie 2016 11:04 (EEST)Răspunde

Neutralitate contestată

modificare

Ceea ce contestă anonimul este opinia organizației Accept. Opinia este redată cu atribuire și nu drept fapt obiectiv. Ca atare nu văd nicio încălcare a WP:PDVN: organizațiile au dreptul la opinie și putem reda opiniile lor fără a pretinde că ar fi adevărate sau false. Tgeorgescu (discuție) 7 februarie 2017 23:25 (EET)Răspunde

Observații

modificare
Mutat de la Discuție:Drepturi LGBT în România/AB1 --Accipiter Q. Gentilis(D) 3 octombrie 2017 22:36 (EEST)Răspunde
Sursa 142 e foarte subtire pentru sprijinul pentru comunitatea LGBT de exemplu opinia lui Diaconu contra casatoriei persoanelor de acelasi sex o considerati favorabila? Opinia lui si clarificari despre ce contine de fapt raportul respectiv gasiti aici: https://www.mirceadiaconu.eu/drepturile-comunitatii-lgbt/, o opinie de bun simt la care personal ader si cred ca orice om de bun simt, lista ar fi mult prea lunga pe criteriul asta --AlexandruA1 (discuție) 3 octombrie 2017 19:47 (EEST)AlexandruA1Răspunde
Pasajul: "Confruntată cu o serie de proteste din societatea civilă și organizațiile interne și internaționale, cum ar fi ACCEPT și Amnesty International,[62] comisia a retras ambele amendamente." e inventat si nu e sustinut de sursa citata. Retragerea se refera la alt amendament.
Sursa 43 e citata aiurea in ultimele doua locuri la paragraful "Evolutii recente" --AlexandruA1 (discuție) 3 octombrie 2017 20:07 (EEST)AlexandruA1Răspunde
Nu era intentia mea sa contest neutralitatea textelor in cauza, administratorul a mutat textul aici, cred ca sunt doar niste omisiuni sau au fost preluate ca atare cu greseli din alte articole wikipedia--AlexandruA1 (discuție) 4 octombrie 2017 13:48 (EEST)AlexandruA1Răspunde

@Accipiter Q. Gentilis:

Ok, am generat un capitol nou, ca să fie clar. --Accipiter Q. Gentilis(D) 4 octombrie 2017 14:28 (EEST)Răspunde
Initial am vrut sa ajut verificând acuratețea citărilor din articol. Dar citind articolul vad ca nimeni nu a sesizat enormitatea. Prezenta paragrafului Situația bolnavilor de HIV/SIDA în acest articol este homofobica asociind acesta boala cu comunitatea LGBT. Continutul paragrafului nu da nici o valoare suplimentara articolului si intareste mitul ca SIDA e o boala a homosexualilor chiar prin simpla prezenta. Am verificat pagini similare in limbile pe care le inteleg italiana, franceza, germana si spaniola, situatia SIDA nu e nicaieri o problema a comunitatii LGBT. Alte doua mici observatii le gasiti mai jos.
Nu exista nici un suport pentru textul "Confruntată cu o serie de proteste din societatea civilă și organizațiile interne și internaționale, cum ar fi ACCEPT și Amnesty International,[62] comisia a retras ambele amendamente." din "Recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex". Sursa nu spune asta nu se poate reformula pentru ca textul nu a fost retras niciodată. Pot să-l șterg? Protestele rămân în propoziția următoare.
La adopție si planning familial din textul "Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei prevăd că în luarea deciziilor cu privire la responsabilitățile parentale sau la adopție nu trebuie să se facă discriminări pe bază de gen sau preferințe sexuale" se înțelege fals ca se recomanda permiterea adopției de către cuplurile homosexuale când sursa la capitolul IV are doua articole separate, drepturile parentale( adică stabilirea tutorelui unui copil, drepturi de vizitare etc) la punctul 26 și adopția la punctul 27 unde doar în cazul țărilor care permit adopția de către persoane singure se recomanda nediscriminarea lăsând posibilitatea interzicerii adopției de către cupluri homosexuale in celelalte țări contrar a ce se înțelege din text.

--AlexandruA1 (discuție) 10 octombrie 2017 11:59 (EEST)AlexandruA1Răspunde

Am reordonat răspunsurile la discuție și încerc să vă prezint o opinie despre prima sugestie: mitul acela a existat; acum e știut că este fals, dar la început boala a fost chiar denumită GRID (Gay-Related Immune Disease). Poate ar trebui să clarificăm. Sâmburele de adevăr din acest mit e că din cauza incidenței mai mari a contactelor neprotejate în rândul persoanelor LGBT, ea s-a transmis pe cale sexuală mai rapid în rândul acestora (în realitate, nu se transmite doar pe cale sexuală și nici doar între persoane LGBT, dar inițial nu se știa asta). Cred că s-ar impune o reordonare: să începem cu paragraful al doilea, ca să creăm contextul, adică să lămurim cititorul de ce vorbim de HIV/SIDA în pagina despre LGBT; de fapt și frazele din acel paragraf ar trebui inversate, pentru a porni din exterior spre interior (de la context la date specifice); odată contextul stabilit, și primul paragraf capătă sens; n-ar strica să mai vedem ce se mai spune despre legea aceea, ce spune ea și (la subiect) cum afectează ea persoanele LGBT. —Andreidiscuție 10 octombrie 2017 12:17 (EEST)Răspunde
Eu zic ca suntem in 2017 si nimeni nu mai crede ca SIDA e o boala a comunității LGBT. Oricum s-ar reformula și schimba conținutul prezenta capitolului lipește o eticheta pe comunitate, îmi dau seama ca s-a muncit la el , ar trebui făcute doar mențiuni scurte în alte capitole poate ceva în cadrul "Atitudini sociale" capitol nou "servicii medicale" dacă s-ar găsi conținut? Se poate menționa și dificultatea partenerului de a fi aparținător sau de a lua decizii în numele partenerului bolnav care nu poate să-și dea consimțământul? --AlexandruA1 (discuție) 10 octombrie 2017 13:06 (EEST)AlexandruA1Răspunde
@Accipiter Q. Gentilis:@Andrei Stroe: Inteleg ca nu vede nimeni nimic in neregula cu paragraful respectiv Situația bolnavilor de HIV/SIDA pe motiv ca e una din problemele reale cu care se confrunta comunitatea. Atunci ar trebui sa completam conform studiilor si sa mai introducem capitolele Situatia dependentilor de alcool si droguri si Situatia bolnavilor cu tulburari psihice (sau cu dezordine mintala cum ar traduce un prieten de pe aici) pentru ca sunt probleme reale cu care comunitatea se confrunta, nu spun eu ci studiile.
Nu inteleg nici de ce "Initiativa..." e o miscare impotriva drepturilor LGBT cand Curtea Constitutionala si CEDO zic ca mariajul homosexual nu e un drept si ca atare nu poate fi o miscare impotriva drepturilor nimanui. --AlexandruA1 (discuție) 13 octombrie 2017 17:01 (EEST)AlexandruA1Răspunde
AlexandruA1, vă rog să citiți din nou și să încercați să înțelegeți. Nu spune nimeni prin prezența secțiunii aici că ar fi numai o boală a persoanelor LGBT, dar că acestea au fost mai afectate decât alte grupuri, din motivul evident pe care l-am explicat deja și este explicat și în articol. Dumneavoastră nu explicați deloc ce treabă are consumul de alcool/droguri și tulburările psihice cu comunitatea LGBT.
Membrii mișcării au admis fățiș că sunt împotriva comunității LGBT. Asta nu e sub îndoială. A, statutul căsătoriei ca drept al tuturor cuplurilor, inclusiv cele de același sex, într-adevăr, nu e universal între statele membre ale CEDO, dar asta nu înseamnă că nu există nicăieri și că nu este revendicat. —Andreidiscuție 17 octombrie 2017 16:43 (EEST)Răspunde
@Andrei Stroe, membrii cărei mișcări mai exact au afirmat că sunt anume împotriva comunității LGBT? Sunt mai multe mișcări conservatoare în România. Puteți indica vreo sursă? Multe asociații se consideră creștine, iar creștinismul nu este împotriva vreunul oamenilor, dar poate fi împotriva unor idei și curente de gândire.--VolohD 17 octombrie 2017 20:18 (EEST)Răspunde
@Voloh28, asta, de exemplu, printre alte luări de poziție. —Andreidiscuție 17 octombrie 2017 21:56 (EEST)Răspunde
@Andrei Stroe, din articol nu reiese faptul că mișcarea ar fi împotriva homosexualilor, ci împotriva legalizării unor drepturi anume și a fenomenului numit „corectitudine politică”. Desigur, fiind o asociație creștină și conservatoare, condamnă homosexualitatea (nu homosexualii) ca lucru nefiresc.--VolohD
  1. Din câte cred eu, subiectul HIV/SIDA în contextul dat (drepturi LGBT), este unul important în contextul tematicii. Măturatul sub preș nu este o soluție.
  2. Faptul că alte subiecte nu sunt tratate, nu este un argument ca subiectul respectiv să primească același tratament, adică ignoranță.
  3. Aici vorbim de un subiect cu un aspect particular, din punct de vedere al relației cu comunitatea LGBT. Ați uitat probabil să completați la „pe motiv ca e una din problemele reale cu care se confrunta comunitatea” cu [în raport cu problematica drepturilor LGBT].

--Accipiter Q. Gentilis(D) 17 octombrie 2017 20:12 (EEST) @A:Accipiter Q. GentilisRăspunde

  1. Ai o problema de logica , mai jos spui ca nu esti in tema cu subiectul decat ca sa sprijini o viziune echilibrata si totusi esti ferm ca subiectul HIV e unul important, nu e ofensator sau jignitor si pui piciorul in prag ca trebuie pastrat. Eu am cautat o jumatate de zi o cifra care sa evalueze gradul de importanta al subiectului ( un raport intre incidenta HIV la homosexuali si incidenta HIV la heterosexuali in Romania) si nu am gasit. Nu ar fi mai onest sa spui cu subiect si predicat ca volumul e cel mai important, restul politicilor Wikipedia fiind optionale?
@AlexandruA1:Apropo de problemele mele de logică, sunt convins că niște ochelari pentru citit v-ar fi de un real ajutor. Am scris
„Nu m-a interesat subiectul și nici nu cred că mă va interesa vreodată.”
Nu trebuia o jumătate de zi, ci cam 30 de secunde. exemplu.
V-am anulat recentele modificări, pentru că nu ați dovedit seriozitate și rigoare - până la capăt, în modificările pe care le-ați făcut. Deși la unele, dreptatea este de partea dv. la altele ați tratat subiectul cu superficialitate. La linkuri precum acesta, probabil nu ați observat că există un document PDF asociat, care trebuie downloadat și studiat.--Accipiter Q. Gentilis(D) 18 octombrie 2017 14:17 (EEST) P.S. Evident, este decizia dv. dacă doriți să remarcați ce este scris, sau să afirmați ce vă închipuiți că ar fi scris.Răspunde
@A:Accipiter Q. Gentilis Pai cum imi spui tu mie ca eu sunt superficial cand in comentariu la modificare spun in clar ca am deschis documentul respectiv , a trebuit sa parcurg toate cele 100 si ceva de pagini pentru ca un editor nepoliticos nu a avut amabilitatea sa precizeze pagina unde gasesc informatia citata si sa constat ca nu e de gasit. Zau, adica eu am rabdare sa parcurg 100 de pagini, tu nu citesti titlul modificarii si imi spui mie ca sunt superficial? Nu e prima data cand vad citate lucrari kilometrice fara precizarea paginii in speranta ca nu o sa verifice nimeni. Sa inteleg,logic, ca azi te intereseaza subiectul nu era mai simplu sa spui asa? Apropos de superficialitate, nici documentul gasit de tine in 30 de secunde nu contine informatia, rata de infectie mai ridicata la populatia gay relativ la rata de infectie la populatia hetero, vad ca Andrei a inceput sa inteleaga problema,citeste sectiunea cealalta, daca nu faceti diferenta intre valori absolute si valori relative lasati pe altii. Alte motive pentru anularea modificarii decat parerea ta ca verific superficial bazata pe observatiile tale superficiale au mai fost? --AlexandruA1 (discuție) 18 octombrie 2017 16:24 (EEST)AlexandruA1Răspunde
Mai căutați... Pag. 17 și 19 din link... Citez exact pentru a vă reîmprospăta memoria
„o cifra care sa evalueze gradul de importanta al subiectului ( un raport intre incidenta HIV la homosexuali si incidenta HIV la heterosexuali in Romania)”
Susțin în continuare că procedați cu superficialitate. Ați scos - de exemplu, nejustificat <ref>{{en icon}} {{cite web |url=http://www.ilga-europe.org/resources/ilga-europe-reports-and-other-materials/accessing-health-context-and-challenges-lgbt |title=Accessing Health: Context and Challenges for LGBT People in Central & Eastern Europe, 2006 |work=ILGA-Europe |accessdate=2017-03-25}}</ref> și ați marcat afirmațiile respective ca având lipsă citarea. Vedeți de exemplu ref. 181, 247 unde legislația respectivă este menționată. --Accipiter Q. Gentilis(D) 18 octombrie 2017 17:09 (EEST) P.S. Asta nu înseamnă că absența menționării unor referințe precise de către autorul articolului, este ok...Răspunde
@A:Accipiter Q. GentilisNu mai insist in legatura cu linkul si paginile respective, e clar ca statistica nu te-a interesat si nu te intereseaza daca nu vezi problema din cifrele pe care mi le indici.
Cu superficialitatea faci ca in "Povestea unui om lenes" adica vrei ca eu sa si inmoi posmagii. Nu era mai simplu sa imparti niste avertismente celor care pun citari fara legatura cu textul sau/si din matriale mamut fara precizarea paginii? Pentru ca vad un modus operandi pentru a evita avertismentul pentru lipsa citarii, varianta "soft", se da o citare in tema cu articolul dar care nu sustine textul si varianta hard cu variante, se da o lucrare de sute de pagini fara nici un indiciu unde se gaseste informatia (cum e situatia de acum) sau o lucrare greu de accesat, preferabil in alta limba si cu plata in speranta ca cel care vrea sa verifice se va descuraja vezi referinta la articolul cu plata de pe tol.org stearsa de mine aici care nu continea informatia citata (cu ajutorul altui wikipedist am reusit sa citesc articolul in intregime). --AlexandruA1 (discuție) 19 octombrie 2017 12:33 (EEST)AlexandruA1Răspunde
@Pafsanias nu inteleg de ce ati protejat pagina, cu exceptia celor doua reveniri si acelea discutate nu cred ca era vre-o problema--AlexandruA1 (discuție) 19 octombrie 2017 14:22 (EEST)AlexandruA1Răspunde
@AlexandruA1: Am protejat pagina deoarece Wikipedia nu este o tribună! În plus, dumneavoastră personal, v-aș recomanda să citiți și eseul en:Wikipedia:Single-purpose account, care conține observații utile pentru situația noastră. --Pafsanias (discuție) 19 octombrie 2017 15:21 (EEST)Răspunde
@Pafsanias Prima remarca nu mi se cuvine mie, nu e vina mea ca erorile de citare au o directie in paginile pe care le-am editat. Nu stiu unde ati vazut o problema din punctul asta de vedere. Cat despre a doua observatie m-am uitat la alte contributii si vad ca nu e ceva neobisnuit ca un utilizator sa editeze articole pe o singura tematica pentru o perioada de timp chiar si mai lunga, e si normal , au surse comune pe care le-a parcurs deja. Unul de pilda s-a ocupat un an si ceva dupa inregistrare doar de Grecia si tematici inrudite. Sunt curios, li s-a parut wikipedistilor mai vechi en:Wikipedia:Single-purpose account? Cred ca articolul ar avea de castigat in calitate si continut daca l-ati debloca. Discutiile sunt mai aprinse dar la subiect si in limite decente --AlexandruA1 (discuție) 19 octombrie 2017 18:05 (EEST)AlexandruA1Răspunde

2 Cred ca nu ai inteles ironia, nici ele nu au ce cauta aici

3 Nu inteleg ce spui, desigur ca ma refeream la comunitatea LGBT

@Andrei Stroe Te rog citeste si tu postarea mea inainte sa raspunzi, am precizat o sursa , ce-i drept nu se refera la Romania da click aici ca sa vezi sursa (aceeasi de mai sus) unde scrie in clar "The risk for depression and anxiety disorders were at least 1.5 times higher in lesbian, gay and bisexual people and alcohol and other substance dependence was also 1.5 times higher" samd. Se pare ca trebuie sa-ti explic mai bine de ce tabelul tau nu are nici o relevanta. Daca populatia masculina gay in România e de 14% iar cea heterosexuala de 57% din graficul placinta rezulta ca ambele au acelasi risc. E o exagerare desigur. Nu poti deduce ca populatia de orientare gay are risc mai mare decat avand procentul acesteia in totalul populatiei. In plus nu tot restul populatiei e activa sexual si a decis ce orientare sexuala are ca sa fie inclusa in comparatie. Trebuia gasit ceva similar "riscul de infectie e de x ori mai mare la gay decat la hetero"

Statutul casatoriei ... conform deciziilor Curtii Europene a Drepturilor Omului casatoria cuplurilor nu e un drept ci e la latitudinea statelor sa stabileasca daca o permit sau nu. Unele au zis da altele nu, fara ca asta sa insemne vre-o "limitare".

Exemplul tau de homofobie e de pe site-ul oficial al Coalitiei, fii sigur ca daca ONG-urile gaseau ceva homofob CNCD o amenda instant. L-am citit in intregime si nici un cuvant rau nu am gasit despre homosexuali. Despre activistii LGBT poate, nu e acelasi lucru. Mersi pentru link, a fost foarte interesant.

Calmeaza-te, diferenta de opinii nu e blablafobie. Pe aceeasi logica eu ar trebui sa trag concluzia ca esti heterofob si ca esti fatis impotriva heterosexualilor?


--AlexandruA1 (discuție) 18 octombrie 2017 12:51 (EEST)AlexandruA1Răspunde

Da, ne-ar prinde bine cifre privind incidența lor în totalul populației, dar cifra asta e greu de evaluat, deoarece mai mereu vei avea rezultate subestimate, pentru că mulți rămân ascunși din cauza persecuțiilor/discriminarilor/violenței cu care se confruntă. Un studiu făcut prin 2012 în SUA a dat undeva pe la 6% (probabil cifra este mai mare și decât atât, dar nu cu mult). Dar asta e doar bonus, deoarece relevanța secțiunii și faptul că SIDA și HIV s-au răspândit mai mult în rândul homosexualilor e documentat deja în articol, cu note de subsol, deci nu trebuie să facem noi cercetare originală. Relevanța e destul de clară.
Mă mir că-l acuzați pe Accipiter de lipsă de logică, dar îmi spuneți mie că a-i refuza cuiva un drept nu e o limitare. Nu văd logica în asta.
Cuvântul „homofobie” îl folosiți dumneavoastră, nu eu. Ce am afirmat este ceea ce admite și CpF: că acțiunea lor este îndreptată în principal împotriva cuplurilor de același sex. Eu nu sunt împotriva heterosexualilor, ar însemna că sunt împotriva mea însumi; dar dacă aș spune despre familiile heterosexuale ce spune CpF în comunicatul acela și în general în comunicările lor (de exemplu, că diferența de gen între părinți ar fi un impediment pentru creșterea sănătoasă a copiilor; sau că pentru că sunt de sexe opuse nu-și pot asuma unele roluri), ceea ce nu spun, atunci așa ceva ar fi împotriva heterosexualilor.
Mulțumesc și eu pentru link, mă consider corectat: aveți dreptate că incidența aceasta mai mare a riscului de depresie/suicid merită menționată pe undeva. Ne-ar trebui și ceva care să o pună în legătură cu discriminările cu care se confruntă, așa cum e pusă în legătură SIDA cu transmiterea mai puternică în rândul persoanelor LGBT. —Andreidiscuție 18 octombrie 2017 13:31 (EEST)Răspunde
Una dintre probleme este - de exemplu, faptul că populația homosexuală este o populație vulnerabilă din punct de vedere al expresiei AIDS. Nu comentez motivul acestei vulnerabilități sau particularitățile ei, dar fiind un grup aparte din acest punct de vedere, subiectul este unul care are importanță pentru acest grup, inclusiv din perspectiva drepturilor generale. Cred că vă pierdeți timpul discutând cu mine și cu Andrei Stroe în contradictoriu, cel mai bine ar fi să vă înțelegeți în mod civilizat cu autorul articolului și să cooperați cu el. Esența problemei este să colaborați la ameliorarea articolului, nu să-l faceți praf.
Personal nu sunt de acord cu "aducerea din condei" a unor texte pe care o practică uneori autorii acestui gen de articole, dar sunt convins că lecția de acum, va fi utilă acestora, pe viitor. --Accipiter Q. Gentilis(D) 18 octombrie 2017 14:47 (EEST)Răspunde

Verificare

modificare

Blogul luptaanticapitalista spunea într-adevăr ce am restaurat eu. Singura întrebare este dacă e o sursă de încredere. Tgeorgescu (discuție) 11 octombrie 2017 23:59 (EEST)Răspunde

@Tgeorgescu, în mod normal, blogurile nu sunt considerate surse de încredere pe Wikipedia. Iată ce scrie aici: „La celălalt capăt al spectrului se găsesc paginile de web personale, weblogurile, forumurile de discuții și alte situri în care oricine poate să scrie orice. Asemenea situri nu pot fi folosite ca surse pentru articolele din Wikipedia.”--VolohD 12 octombrie 2017 00:15 (EEST)Răspunde

Situația bolnavilor de HIV/SIDA

modificare

Nu pricep de ce tineti aceasta sectiune. Am avut rabdarea sa fac un rezumat al altor pagini similare in limba engleza dar va asigur ca si in paginile in franceza, italiana, spaniola si germana situatia e aceeasi. Majoritatea covarsitoare considera ca un capitol de acest gen nu isi are locul aici. Unele pagini fac referinte la subsol la tematici inrudite sau mentioneaza problema pe scurt fara a le dedica un capitol special, cateva pagini le dedica un subcapitol scurt in alte sectiuni , cinci pagini au un capitol special dar foarte scurt, doar pagina Drepturilor in Iran unde homosexualitatea e pedepsita cu moartea dedica 14 randuri HIV/SIDA, cred ca va dati seama ca acolo este chiar o problema tratamentul HIV in conditiile in care mergand la doctor poti fi descoperit si condamnat la moarte. Nu e cazul in Romania.

Nu au capitol si nici subcapitol HIV/SIDA LGBT rights in France, Russia, Canada, Japan, Spain, Australia, Cambodia, Thailand, Ukraine, Morocco, China, Cuba, Jordan, Europe, Kosovo, Qatar, United_States, Turkey, Germany, Tunisia, Nigeria, Austria, Romania, Uganda, Philippines, Brazil, United_Kingdom, Italy, Africa, Ghana, Asia, Greece, Albania, Croatia, South_Korea, Singapore, Israel, Estonia, Azerbaijan, Sweden, Algeria, Rwanda, Norway, Poland, Hungary, Norway, Americas, Armenia, Algeria, Bangladesh, South_Africa, Denmark, Iraq, Hong_Kong, Bahrain, Myanmar, Malta, Taiwan, Mauritius, Gabon, Chad, Lebanon, Bahrain, Fiji, North_Korea, Colombia, Mali, Niger, Mongolia, Portugal, Tasmania, Chile, Macedonia, Nicaragua, Oceania, Bulgaria, Laos, Czech_Republic, Senegal, Botswana, European_Union, Slovakia, Ethiopia, Barbados, Yemen, Bosnia_and_Herzegovina, Brunei, Belarus, Northern_Ireland, United_Arab_Emirates, Lithuania, Belgium, Ivory_Coast, Panama, Guatemala, Belize, Burkina_Faso, Ecuador, Slovenia, Latvia, Moldova, Guyana, Namibia, Montenegro, Republic_of_Ireland, Libya, Madagascar, Venezuela, Sudan, Chechnya, Trinidad_and_Tobago, Liberia, Cameroon, Peru, Bahamas, Mozambique, Malawi, Puerto_Rico, Congo, Eritrea, Bolivia, LGBT in Islam

Pagini care au subcapitol in cadrul altor sectiuni precum "Conditii de viata","Atitudini sociale","Servicii medicale" "Legea islamica" "Probleme conexe", "Politici" sau asemanatoare : LGBT rights in El_Salvador, Zimbabwe, Honduras, Sri_Lanka, Zambia, Costa_Rica, Angola, Afghanistan, Mexico, Cyprus, Syria, Egypt, Pakistan, Somalia, Indonesia, Malaysia care au cel mult sase randuri cu exceptia notabila a Mexicului care miroase a propaganda guvernamentala.

Pagini care au un capitol dedicat: LGBT rights in Argentina doua randuri, Saudi_Arabia - cu avertizare wiki ca relevanta sectiunii este discutabila, Vietnam- un rand, Kuwait- patru randuri, Iran- 14 randuri, Palestinian territories trei randuri.

Sectiunea de aici are 12 randuri + grafic + tabel de noua randuri probabil cea mai mare din cele existente pe wikipedia.

Relevanta tabelului si a graficului sunt nule cata vreme nu se pondereaza cifrele cu procentul segmentelor de populatie din tabel, la o privire rapida pare ca populatia heterosexuala neconsumatoare de droguri si cu parinti care nu au avut boala e cea mai expusa (57%)

--AlexandruA1 (discuție) 17 octombrie 2017 16:12 (EEST)AlexandruA1Răspunde

Cred că era mai eficient să "periați" secțiunea de elementele irelevante, în loc să scrieți lista de mai sus. Nu am nimic împotriva curățirii cu bună credință a articolului de elementele nereferențiate sau cu relevanță nesemnificativă în raport cu subiectul dat, dar de aici la a face delete la o întreagă secțiune, e o distanță mare. Am mai discutat și prin alte părți, astfel că mă văd nevoit să insist: respectați munca celor de dinaintea dv.. Ca exemplu, spre diferență de dv., Voloh28 a analizat ce text e susținut și ce nu e susținut de surse, a marcat ce e necesar să fie susținut și - probabil în lipsa unor surse, porțiunile respective se vor șterge după un timp. E cu totul altceva.

Revenind la chestiuni concrete:

  • Nu vă împiedică nimeni să scoateți în evidență - pe bază de surse, ceea ce este semnificativ.
  • Nu știu dacă "majoritatea covârșitoare" are o opinie sau nu în privința acestui capitol (poate pur și simplu nu s-a găsit cineva să-l scrie, la alte wikipedii), dar din câte cred eu, subiectul este unul important în contextul tematicii.
  • Nu consider relevante argumente exclusive de genul "dacă așa e la vecin, e musai să fie și la noi"
  • Nu m-a interesat subiectul și nici nu cred că mă va interesa vreodată, decât în măsura în care sunt obligat să intru în contact cu el astfel încât să sprijin o viziune echilibrată. Nu am acum timp să evaluez semnificația tabelului și a graficului, dar promit că o voi face, mai devreme sau mai târziu. --Accipiter Q. Gentilis(D) 17 octombrie 2017 19:38 (EEST)Răspunde

@Accipiter Q. Gentilis,@Alexandru M. Credeti ca o solutie ar fi o formulare introductiva de genul: Un studiu al National Center for HIV/AIDS, Viral Hepatitis, STD, and TB Prevention din 2014 a relevat ca infectarile noi cu HIV la barbatii bisexuali sau gay reprezinta 70% din totalul infectarilor noi din Statele Unite desi acestia reprezinta 2% din totalul populatiei. Se estimeaza deasemenea ca 1 din 6 traieste cu HIV fara sa stie. (cu sursa asta) In Romania nu exista un astfel de studiu dar se presupune ca situatia este similara(cu sursa existenta de unde e tabelul)? Nu e foarte foarte riguros dar e o justificare mai clara si mai neutra a scopului si importantei paragrafului in context. Procentului mai mic de barbati gay din Romania e cauza aspectului mai putin spectaculos al cifrelor in Romania, riscul insa e foarte probabil acelasi --AlexandruA1 (discuție) 19 octombrie 2017 19:55 (EEST)AlexandruA1Răspunde

Vă repet că trebuie să vă înțelegeți mai întâi cu autorul articolului, dat fiind că dv. împreună cu el sunteți cei mai interesați de evoluția lui. Nu ocolesc subiectul, dar nu sunt dispus să pierd timp pentru un astfel de subiect, mai mult decât consider că este cazul. În rest privesc - per ansamblu, demersul dv. ca fiind ceva pozitiv. Ceea ce nu apreciez este modul mult prea ofensiv în care o faceți.
Într-o altă ordine de idei, eu în locul dv. nu aș risca aprecieri asupra capacității altora de a înțelege diverse aspecte și aș urmări foarte atent corelația dintre ceea ce doresc să transmit și cea ce scriu în realitate.
Deci și în concluzie: timpul fiecăruia este prețios. Dacă doriți ca cineva să și-l consume pentru probleme pe care dv. le considerați importante la un anumit moment, sugestia mea este să procedați de așa natură, încât acel cineva să fie convins că timpul pe care-l consumă este folosit în mod cât mai util. Evident, nu sunteți obligat să urmați vreo sugestie a cuiva.
Într-o altă ordine de idei, prezumarea bunei credințe este o strategie care de cele mai multe ori, poate aduce reale beneficii. Eu de exemplu timp îndelungat am referențiat diverse texte, cu lucrări la modul general, fără a menționa pagina, sau capitolul, etc. Doar în momentul în care am căpătat suficientă experiență, acest lucru nu mi s-a mai părut o corvoadă greu de suportat. Autorul articolelelor despre comunitatea LGBT are o experiență de nivel mediu, astfel că raportându-ne la nivelul lui de experiență, poate fi mult mai ușor de înțeles de ce nu a respectat niște modalități simple, de a se asigura că nu va păți ceea ce acum pățește din partea celor care îi contestă munca.
Tot de la nivelul său real de experiență wikipedică, este de înțeles de ce autorul a confundat dorința de a expune anumite puncte de vedere, cu realitatea seacă a necesității de a le susține cât se poate de documentat și neutru. Din aceste puncte de vedere, diferența reală dintre dv și el este că autorul în cauză a probat că vrea și că poate să evolueze în sensul în care Wikipedia îl cere, chit că a făcut-o cu sincope. Dacă demonstrați și dv același lucru (ceea ce e un deziderat în acest moment), nu cred că veți avea de ce să vă plângeți. --Accipiter Q. Gentilis(D) 19 octombrie 2017 20:34 (EEST)Răspunde

@AlexandruA1 Consider potrivită secțiunea pentru articol, având în vedere că această comunitate cuprinde și persoane seropozitive. Iar când titlul zice „drepturile persoanelor LGBT”, persoanele LGBT infectate cu HIV sunt incluse, la fel și drepturile pe care acestea le revendică și modul în care sunt sau nu respectate de stat. Nu are nimic de-a face cu condamnarea la moarte sau mă rog, iar comparații între România (țară care se consideră aderentă la valorile occidentale) și Iran sunt cel puțin irelevante. Datele din tabel sunt din surse oficiale, nu le-am adăugat de la mine, și sunt relevante întrucât reflectă vulnerabilitatea comunității LGBT la contractarea virusului (știu din experiență mult mai multe despre ce poate face ignoranța autorităților față de problemele persoanelor LGBT). Sunt de acord cu formularea introductivă, dar nu are rost menționarea SUA într-un articol despre România. Și sunt studii, sunt convins, o să îmi fac timp și o să le caut. Iar dacă nu, o să optez pentru formularea ta. Alexandru M. (discuție) 4 noiembrie 2017 10:48 (EET)Răspunde

Mișcări ce susțin limitarea drepturilor LGBT

modificare

Titlul e gresit , presupune ca au niste drepturi si cineva vrea sa le limiteze

Nu o sa reiau carnatul de la "HIV/SIDA" dar nu exista un asemenea titlu in alte pagini similare nici in tari in care homosexualitatea e pedepsita cu moartea.

Primul rand e numai si numai "cercetare originala" , generalizari fara surse. Adica un articol care vorbeste doar de minuscului Partid Conservator e suficient pentru formularea "partidele politice de dreapta" iar pentru "violente" si marsuri "anti-gay" un articol breaking-news din aceeasi zi cu evenimentele care nu zice nicaieri de violente sau ca marsul este "anti-gay"

Restul articolului se refera la "Initiativa.." care nu e in limba romana o miscare pentru limitarea drepturilor LGBT pentru ca codul civil interzice deja aceste casatorii si in plus CEDO si Curtea Constitutionala au decis deja ca aceste casatorii nu sunt un drept al omului. Subiectul modificarii Constitutiei este unul actual , va rog nu transformati Wikipedia in panou electoral.

Unele persoane catalogheaza prea usor orice divergenta pe un subiect ca homofobie sau bigotism, propun sa se schimbe titlul in "Controverse" sau ceva asemanator si sa se expuna opiniile contra acordarii unor drepturi suplimentare si rarele cazuri de violente care au existat.

--AlexandruA1 (discuție) 17 octombrie 2017 18:46 (EEST)AlexandruA1Răspunde

@AlexandruA1: Eu am modificat titlul, din „Mișcări împotriva drepturilor LGBT” în „Mișcări ce susțin limitarea drepturilor LGBT”. M-am gândit că ar suna mai puțin tendențios, deoarece cei de la Coaliția pentru Familie nu sunt împotriva tuturor drepturilor LGBT, ci mai exact a căsătoriilor gay, a uniunilor civile gay și a adopțiilor de către cuplurile gay. DEX-ul definește verbul „a limita”: „A (se) fixa între anumite limite sau granițe”. Iar Coaliția pentru Familie dorește ca drepturile LGBT să rămână (cel puțin) între limitele care sunt acum în România, adică să nu primească drepturile care nu le au: căsătorii gay, uniuni civile gay, adopții ale cuplurilor gay. Secțiunea a fost într-adevăr făcută într-un stil destul de subiectiv. Eu am făcut câteva modificări, încercând s-o fac mai puțin subiectivă și am adăugat formatul {{nc}} în unele locuri. Am adăugat și o subsecțiune cu o listă a susținătorilor referendumului de modificare a art. 48, ca să nu fie în articol doar lista personalităților pro-gay, precum și o subsecțiune-listă de asociații ce spirijină modificarea art. 48.--VolohD 17 octombrie 2017 20:31 (EEST)Răspunde
@Voloh28@Alexandru M.@Andrei Stroe@Tgeorgescu Eu zic sa-i zicem mai non-binary: "Controverse si critici" dupa modelul de la Coaliția pentru Familie unde sa aiba loc pe langa opiniile radicale si cele moderate fara sa fie toti etichetati anti LGBT, limitarea unor drepturi suna negativ oricum ai scrie de exemplu limitarea dreptului la libera circulatie, limitarea dreptului la viata privata,etc, toate au conotatie negativa ceeace nu e in concordanta cu WP:PDVN , --AlexandruA1 (discuție) 19 octombrie 2017 19:01 (EEST)AlexandruA1Răspunde
@AlexandruA1: Cred ca sunt de acord: e mai bine să schimbăm titlul secțiunii „Mișcări ce susțin limitarea drepturilor LGBT” în „Controverse și critici”.--VolohD 20 octombrie 2017 14:09 (EEST)Răspunde
Asta ar însemna să ne dăm bătuți în ce privește neutralitatea articolului și să proclamăm secțiunea „aruncați gunoiul aici”. —Andreidiscuție 20 octombrie 2017 15:00 (EEST)Răspunde
@Andrei Stroe: nu e nici o eliminare a neutralității, pentru că subtitlul „Controverse și critici” este neutru.--VolohD 20 octombrie 2017 15:10 (EEST)Răspunde
Nu, tocmai asta spun și tocmai asta detaliază și eseul către care trimit: „Critici și controverse” pentru o secțiune de articol nu este ceva neutru; nu invită la neutralitate, ci la en:WP:POV fork. Existența unui asemenea titlu este un red flag mare de neutralitate. —Andreidiscuție 20 octombrie 2017 15:46 (EEST)Răspunde
@Andrei Stroe: Dar ce ziceți de un următorul articol, etichetat drept articol bun pe en.wp, care are în titlu substantivul „controversă”: Controversy over the discovery of Haumea. Într-un articol sau secțiune despre controverse și critici, nu facem decât să expunem în mod obiectiv și fără cercetare originală, criticile aduse de diferite părți cu privire la ceva. Nu e vorba de încălcarea principiului neutralității.--VolohD 20 octombrie 2017 19:50 (EEST)Răspunde
„Mișcări care se opun extinderii drepturilor LGBT”--Accipiter Q. Gentilis(D) 20 octombrie 2017 21:53 (EEST)Răspunde
Suna ceva mai neutru dar tot in logica pro-contra. Daca as fi miscare nu as avea loc nici in rubrica nici afara. Nu cred ca e fork, e vorba de opiniile diverselor miscari care se opun in mai mica sau mai mare masura si nu sunt tratate in alt paragraf ca sa existe o varianta diferita aici. Oricum, aceeasi problema ar fi si la versiunea actuala.--AlexandruA1 (discuție)AlexandruA1

@AlexandruA1 Titlul nu e cel mai fericit, dar nici „în logică pro-contra”. Da, persoanele LGBT, la fel ca femeile, copiii, minoritățile religioase, etnice etc., au drepturi (căsătorie, adopție, recunoaștere legală, nondiscriminare...). Și există grupuri și asociații în România care urmăresc restrângerea acestor drepturi, cel mai relevant fiind exemplul Coaliției pentru Familie care cred că știi destul de bine ce scopuri are și ce efecte ar avea acestea asupra drepturilor persoanelor LGBT. La paragraful cu marșurile și violențele anti-gay ai dreptate, trebuie modificate referințele, dar ele există. Oi fi eu mai tânăr ca tine, dar știu ce s-a întâmplat în anii precedenți la Bucharest Pride și recent la Cluj Pride, unde am fost prezent. Inițiativa e chiar relevantă, având în vedere că e cel mai important eveniment de acest gen din scurta istorie a drepturilor LGBT în țară. Nu cred că e potrivită formularea Controverse și critici. Controverse și critici la ce? Trebuie specificat clar în titlul secțiunii ce se va aborda mai exact în conținutul secțiunii. Formularea lui Accipiter e cea mai potrivită. Alexandru M. (discuție) 4 noiembrie 2017 11:03 (EET)Răspunde

@Alexandru M.

  • Titlul Accipiter. Încearcă sa te distanțezi un pic de subiect și sa observi ca sub titlul Mișcări care se opun extinderii drepturilor LGBT dpdv PDVN nu poti include nici macar infama Coalitie pentru Familie. Cum documentezi faptul ca se opun acordarii oricaror drepturi suplimentare chiar si a celor de care nu stiu sau nu au fost imaginate inca? Iti dau un exemplu punctual, uniunea civila. Toate proiectele au fost respinse de CPF pentru ca erau aplicabile si cuplurilor heterosexuale ca alternativa la casatorie. Nu am gasit nici o opinie impotriva unui proiect aplicabil doar cuplurilor LGBT. Mai faceti un efort si incercati un titlu mai permisiv care sa includa si persoanele/organizatiile care se opun acordarii unor anume drepturi dar sunt de acord cu altele.
  • Controverse și critici, incerc sa nu inventez eu ceva, l-am luat de aici din pagina Coaliției pentru Familie unde l-ai pus chiar tu si ocupa jumatate de articol. De ce nu ar fi acceptabil si aici?
  • Dupa cum observi eu nu imi exprim opinii personale. Conform CEDO casatoria pentru persoanele LGBT nu e un drept, ci la fel ca si biletele gratuite pentru studenti e decisa de fiecare stat in parte. Dreptul de adoptie e un drept in primul rand al copilului nu al celor care vor sa adopte. Criteriile pentru permiterea adoptiei de catre doritori sunt multiple si variate si nu implica lezarea drepturilor cuiva. Nu e parerea mea personala ci asa sunt reglementarile europene in materie.
  • Cu privire la marșuri , politica Wikipedia verificabilitatea contează, și nu adevărul e frustranta si pentru mine deseori. Incearca totusi sa gasesti sursa inainte sa pui continut. Nu am fost la nici un marș nici pro nici contra ca sa stiu la prima mana ce a fost.

--AlexandruA1 (discuție) 6 noiembrie 2017 14:08 (EET)AlexandruA1Răspunde

@AlexandruA1
Nu există drepturi suplimentare, iar drepturile omului nu se imaginează, despre ce vorbim aici totuși. De la pagina 3 încolo dintr-un memoriu publicat de Coaliție pe site-ul lor este dedicat un capitol întreg în care se opun parteneriatului civil. În legislație, parteneriatul și uniunea sunt unul și același lucru (LiveScience). Parteneriatul este o alternativă la căsătorie, întrucât căsătoriile între persoane de același sex (evitați a mai folosi termenul de „căsătorie unisex”, nu vorbim de haine aici) sunt interzise de Codul Civil. Astfel, cuplurile gay nu au nicio recunoaștere legală în România. Prin legiferarea parteneriatului s-ar bucura de recunoașterea unor drepturi pe care tu le numești „suplimentare” (am trăit s-o aud și pe asta). Iar CpF se opune, citez, „creării de reglementări paralele cu cele ale instituției căsătoriei”.
Da, dreptul la căsătorie nu e un drept al omului. Dreptul la adopție îi privește în principal pe viitorii părinți, copilul nu are discernământ până la 14 ani, rare cazuri în care sunt adoptați copii care trec de această vârstă. Legea românească nu permite discriminarea persoanei care va adopta pe bază de orientare sexuală. Însă nu permite joint adoption sau step-child adoption. De ce? Nu știu, n-am auzit o părere pertinentă care să motiveze de ce autoritățile române nu permit asta, însă cele din Africa de Sud, Andorra (da, Andorra, țară minusculă), Argentina, Austria, Belgia, Brazilia, Canada, Columbia, Danemarca și alte 16 țări permit. Plus step-child adoption în Elveția, Estonia (da, Estonia, țară cu trecut comunist), Italia și Slovenia. În celebrele cazuri E. B contra Franței (22 ianuarie 2008) și X și alții contra Austriei (19 februarie 2013), CEDO a stabilit că a fost încălcat articolul 14 (interzicerea discriminării) în conjuncție cu articolul 8 (dreptul la viață privată) din Convenție (România este parte a ei din 1993). E adevărat că au mai existat cazuri similare în care au fost aduse în discuție cele două articole și s-a stabilit că nu au fost încălcate, dar acolo era vorba de cu totul altceva decât dreptul a doi parteneri de același sex de a adopta copii. „The Court found in particular that the difference in treatment between the applicants and an unmarried heterosexual couple in which one partner sought to adopt the other partner's child had been based on the first and third applicants' sexual orientation. No convincing reasons had been advanced to show that such difference in treatment was necessary for the protection of the family or for the protection of the interests of the child.” Afirmația cred că e destul de convingătoare și apare într-o publicație a CEDO privind problema orientării sexuale.
Iar în ceea ce privește marșurile, există numeroase surse (caută și pe pagina în engleză a Bucharest Pride) care atestă violențele extremiștilor asupra manifestanților, contracarate de o prezență mare a forțelor de ordine. Thank God că vorbim de anii 2006–2009 și nu ziua de zi. În prezent mai există șicanări, exprimări vulgare și tendențioase din partea contramanifestanților, violențe de dimensiunea celor din anii trecuți mai puțin. Totuși, incidentele de violență nu au încetat, din păcate (vezi aici; nu e cea mai fericită exprimare a site-ului, dar cunosc o grămadă de astfel de persoane bătute doar pentru că sunt diferite de majoritatea, chiar și eu am fost amenințat și batjocorit în nenumărate rânduri). --Alexandru M. (discuție) 6 noiembrie 2017 20:23 (EET)Răspunde

@Alexandru M.

  • Textul de la CPF pe care il citezi se opune punctual propunerii legislative din 2016 valabila si pentru cuplurile hetero. Nu se opune parteneriatului civil in absolut orice forma ar fi el(valabil doar pentru cupluri gay adica neparalel cu casatoria pentru ca nu au acelasi subiect). Nu stiu de unde ai putea gasi o sursa care sa confirme ca CPF se opune oricarui drept solicitat conform titlului actual al sectiunii. Suplimentare adica in plus fata de cele existente, DEX e prietenul tau, foloseste-l. Biletele de tren gratuite sunt un drept in plus pe care-l au studentii, sunt un drept suplimentar acordat lor.
  • Persoanele/fiintele fara discernamant au drepturi si statul e obligat sa le apere, te rog fii atent la exprimare. Poți omora un cățel pentru ca nu are discernământ? Adoptia are in vedere in principal drepturile copilului si acestea primeaza asupra drepturilor de nediscriminare ale altora. Documentul de care vorbesti publicație a CEDO privind problema orientării sexuale face distinctie. In tarile in care e permisa adoptia pentru o persoana necasatorita e interzis ca si criteriu orientarea sexuala (lucru valabil si in Romania). In tarile in care e permisa casatoria gay (nu e cazul la noi) e interzisa discriminarea familiilor gay de la adoptie (aici fiind si principala problema a CPF cu privire la legalizarea casatoriilor gay). Partenerul unei persoane cu care nu e necasatorit nu poate adopta copilul celelalte, un lucru de bun simt, trebuie sa-ti asumi o raspundere ca sa cresti un copil. Nu vad unde ne contrazicem aici.
  • Vice mi se pare o publicatie extrem de neprofesionista, articolul e facut din nimic . Cazul e fortat legat de Noua Dreapta ( nu zic ca sunt ingeri dar legatura nu exista) crestinism si de homofobie (tot pe baza de presupuneri).Nimic nu e verificabil, se forteaza numele CPF in titlu, se citeaza evenimente de acum 11 ani ca actuale (ofiterul SRI). Același lucru l-am patit si eu in metrou ani in urma, un tanar dintr-un grup vesel mi-a dat un pumn ieșind pe ușa metroului din senin si crede-ma , nu am nimic special care sa atraga atentia. Nu m-am dus la politie. Gradul de neraportare e acelasi ca la agresiunile fara motivatie homofoba si motivul e sistemul greoi nu homofobia.
  • In rest avem totusi un punct comun, vad ca esti de acord ca violentele si atitudinea negativa fata de LGBT au scazut, sursele se refera la perioada 2006-2007, acum zece ani, nu e foarte clar asta in text, poti sa gasesti o forma in care sa fie? Sper ca nu consideri Spania o tara homofoba si violenta cu homosexualii pentru ca in trecut li se taiau urechile, erau jupuiti de vii si apoi erau arsi pe rug de Inchizitie?
  • Personal te cred cu privire la problemele de atitudine pe care le intampini. Pagina pe care mi-o indici Bucharest Pride nu arata incidente recente semnificative. Nu incadra diferentele de opinii la homofobie. Contrademonstratii exista pe multe alte teme si sunt legale si democratice.
  • Cel putin titlul si primul paragraf sunt foarte prost scrise, sunt insirate stanga , dreapta , susul, josul spectrului politic, toate au ceva cu ceva, nu era mai simplu sa spui ca nimeni nu vrea casatoria cu exceptia X si Y? Ma gandesc si eu , exista rubricile Religie , Casatorie , Adoptie , nu mai bine desfiintezi rubrica si muti informatiile in celelalte rubrici? Adica prima parte cu casatoria si initiativa la Casatorie , violentele la atitudini sociale etc? Rubrica arata oricum extrem de dezlânata in forma actuala si dubleaza informatii din alte rubrici. Nu sunt de parere ca e fork dar forma e foarte proasta si contrasteaza cu restul articolului care pare bine scris. --AlexandruA1 (discuție) 7 noiembrie 2017 13:52 (EET)AlexandruA1Răspunde
Vă sugerez la amândoi:
  • să grupați problemele identificate pe secțiuni de discuție, astfel încât la final să fie clar dacă problemele repective s-au rezolvat sau nu. La sfârșit, când vă puneți de acord, cel care rezolvă problema îl rog să pună formatul {{Rezolvat}} atfel încât să rezulte clar care este stadiul rezolvării problemei. Nu de alta, dar în acest moment cred că este foarte greu de urmărit ce se întâmplă aici și, personal consider că ar trebui să poată fi urmărit mai ușor.
  • aveți de asemenea la dispoziție pagina Wikipedia:Reevaluare articole bune/Drepturi LGBT în România/1, unde cred că ar trebuie de fapt să se desfășoare discuția. Nu de alta, dar dacă pagina de discuție va fi inundată de o groază de text, va fi inhibant pentru cine va dori să comenteze ceva în plus. --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 noiembrie 2017 16:41 (EET)Răspunde

Nu cred ca trebuia sa propui spre reevaluare, majoritatea problemelor cu sursele au fost corectate. Din punctul meu de vedere mai sunt trei probleme si ele in curs de rezolvare:

  1. Macar o motivare rezonabila pentru sectiunea HIV/SIDA ( cred ca tabelul e in plus dar nu e ceva important )
  2. Limpezirea "Miscari care se opun .." si a titlului sau mutarea continutului in alte paragrafe in functie de tematica.
  3. Ar fi de dorit o prezentare mai bine ordonata cronologic cu precizarea evolutiilor si a situatiei curente. Multe situatii nu mai sunt actuale cum e cazul "Religiei" si a "Mass media" unde se da ca sursa un studiu din 2008. Situatia s-a mai schimbat , orele de religie sunt optionale iar simbolurile crestine mai sunt prezente in scoli doar cu acceptul tuturor parintilor. La fel si situatia violentelor si homofobiei care nu mai e acceeasi, sursele se refera la 2006-2009. La "Atitudini" si "Educatie" am corectat deja, la "Religie" si "Mass media" nu inca pentru ca trebuie surse si pentru situatia actuala si reformulata exprimarea cumva.

---AlexandruA1 (discuție) 7 noiembrie 2017 19:06 (EET)AlexandruA1Răspunde

Relevante în acest context sunt următoarele, în raport cu criteriile AB:
  • Informația nu este acoperit integral de surse
  • Articolul este obiect al unei dispute (majore, în acest caz)
  • Articolul este subiect al unei restructurări semnificative.
În concluzie e vorba de criteriile 2.a) și 5.
Mutați și structurați vă rog paragrafele relevante, în pagina de reevaluare, pentru a identifica explicit în mod punctula problemele și rezolvarea lor.--Accipiter Q. Gentilis(D) 7 noiembrie 2017 19:23 (EET) P.S. Am văzut că iar au început reverturile... Atenție la pragul de sus (necesitatea reprotejării articolului), vă rog !Răspunde
Articol (modifică|istoric) • Discuție (modifică|istoric) • Urmărire Urmărire pagină de reevaluare
Rezultat în așteptare

Articolul are cu certitudine în prezent, informații care nu au acoperire cu surse, iar susținerea afirmațiilor din text prin surse adecvate este mandatorie. De asemenea, este subiect al unei dispute majore. Ambele motive pun în discuție statutul său, dar cu prioritate primul motiv enunțat. Intenția acestei discuții nu este de a retrograda articolul, ci de a ajuta la identificarea unor căi prin care acesta să-și păstreze statutul. Personal cred că 3 luni sunt suficiente pentru ca problemele existente să se rezolve într-un mod util.

Comentarii generale

modificare

Am plasat în articol etichete corespunzătoare problemelor identificate în recentele discuții.--Accipiter Q. Gentilis(D) 4 noiembrie 2017 11:03 (EET)Răspunde

  Etichetele pot fi retrase dacă cei care contribuie în comun la articol, consideră că problemele au fost rezolvate.--Accipiter Q. Gentilis(D) 10 noiembrie 2017 21:27 (EET)Răspunde
Pentru AlexandruA1:
E impropriu să folosești imperfectul pentru o stare de fapt („se temeau”; nu se temeau, încă se tem). O să caut referințe mai recente. Studiile sunt relevante, altele nu există pentru situația din România, așa că trebuie menționate. Toate studiile care s-au făcut pe parcursul anilor, inclusiv cele mai recente, apar în secțiune (da, toate la timpul prezent, pentru a nu diminua importanța unuia dintre ele). Se specifică anul când au apărut studiile, deci e lesne de înțeles că nu se vorbește despre noiembrie 2017. Potrivit Manual of Style, scriem la timpul prezent și se evită timpul imperfect (aici sunt de acord cu tine, dar optez pentru perfect compus). Imperfectul indică o acțiune începută în trecut și aflată în plină desfășurare în prezent. Așadar, aici te contrazici singur când zici că „nu se poate vorbi la timpul prezent de situația relevată”. Iar desființarea rubricii cu „mișcările împotriva...” sau whatever nu se aduce în discuție. Există secțiune care vorbește de susținerea drepturilor LGBT, așa că ar fi normal să existe și una care vorbește de restrângerea acestora și motivele din spatele lor. Motivele lipsesc și o să le adaug cu ajutorul tău – dacă vrei bineînțeles – pe parcurs, după rezolvăm și celelalte probleme. Te-aș ruga, dacă ești binevoitor, să te consulți cu mine, fiindcă nu cred că e cineva mai interesat de subiect decât mine, înainte de a adăuga vreo informație sau a șterge alta. Așa o să fac și eu începând de acum. Nu mai adaug sau șterg nimic fără să mă consult în prealabil. --Alexandru M. (discuție) 7 noiembrie 2017 19:23 (EET)Răspunde
PS: Nu vreau să cred că ești într-o confuzie sau, mai rău, într-o stare de negare în ceea ce privește situația persoanelor LGBT din România. Cred că știe toată lumea cu ce se confruntă. Și încă nu înțeleg interesul tău atât de mare în acest subiect, dar, mă rog, nu e problema mea asta. --Alexandru M. (discuție) 7 noiembrie 2017 19:23 (EET)Răspunde

@Accipiter Q. Gentilis Help!! Chiar nu gasesc un motiv rezonabil pentru revert. Am muncit la asta fara sa modific continut si cu intentii oneste. @Alexandru M. Nu poti sa vorbesti la timpul prezent de faptele dintr-un studiu din 2001. Pentru "inca se tem" iti trebuie o sursa recenta. Recomandarile din engleza nu se potrivesc situatiei. Dealtfel nu s-ar potrivi nici pentru un articol in engleza daca citesti cu atentie. Citatul atribuit European Union Agency for Fundamental Rights are un disclamer clar pe prima pagina care spune ca European Union Agency for Fundamental Rights nu-si asuma studiul ci e asumat doar de Danish Institute for Human Rights. Astept sa te uiti mai cu atentie la modificarile pe care le-am facut si sa faci singur revertul.

@Alexandru M. O sa pun la loc modificarile pe care le-am facut, ele aduc claritate si corectitudine continutului, te rog nu mai sterge contributii fara motiv intemeiat. --AlexandruA1 (discuție) 8 noiembrie 2017 14:06 (EET)AlexandruA1Răspunde

Articolul a fost protejat temporar, din nou.--Accipiter Q. Gentilis(D) 8 noiembrie 2017 14:34 (EET)Răspunde
@AlexandruA1 Mor... Care e interesul tău în acest subiect? Și o să-ți explic mai târziu de ce am pus această întrebare. Mă exasperează situația asta. Ai mântuit un articol de care m-am ocupat luni bune și argumentele tale pentru modificări nu sunt concludente, ci îndreptate împotriva a tot ce modific (strigi după ajutor – cică „help!!” – și te plângi în stânga și în dreapta pentru orice motiv aparent banal). Poate sunt eu bătut în cap. Ai început cu Coaliția pentru Familie, pe urmă Inițiativa..., acum îți asumi atotcunoașterea și pentru articolul ăsta. O să cedez nervos curând. În fine, lasă asta, mă obosești... Expune-ți motivele în fiecare secțiune și discutăm. --Alexandru M. (discuție) 8 noiembrie 2017 20:42 (EET)Răspunde
Și încă ceva... Recomandările din engleză. Tu ești cel care veneai cu pagini întregi de reguli preluate din Wikipedia în engleză pe care ar trebui să le respectăm. Acum că am făcut și eu același lucru nu mai e bine sau cum? --Alexandru M. (discuție) 8 noiembrie 2017 21:10 (EET)Răspunde

Miscari care se opun..

modificare

De limpezit subiectul paragrafului si corectat PDVN.

Mutați vă rog aici textul corespunzător din pagina de discuție și specificați că ați mutat textul prin „Mutat la .... ... , iar aici specificați „Mutat de la .... ... --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 noiembrie 2017 20:47 (EET)Răspunde

Situația bolnavilor de HIV/SIDA

modificare

O motivare mai clara a prezentei paragrafului , am tot explicat de ce tabelul nu e relevant si nu respecta AB punctul 3b

Mutați vă rog aici textul corespunzător din pagina de discuție și specificați că ați mutat textul prin „Mutat la .... ... , iar aici specificați „Mutat de la .... ... --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 noiembrie 2017 20:47 (EET)Răspunde
Nu sunt amănunte inutile. A știi ce procent din populația infectată cu HIV este MSM e relevant pentru subiect. --Alexandru M. (discuție) 8 noiembrie 2017 20:55 (EET)Răspunde

Am mai explicat daca te uiti pe comentarii, nu e relevant cata vreme nu stii si cati BSB exista in total. Poate ca in 2007 erau 20 si toti infectati iar in 2017 200.000 deci unul la 4000 era infectat, o evolutie pozitiva per total. Dar ti-am zis nu tin la tabel, daca evaluatorului de articole bune i se pare ok atunci sa ramana. O mica precizare ar trebui pusa pentru claritate la "Studii internationale au relevat ca Bărbații gay sunt de 19 ori mai vulnerabili la .." ca sa fie clar din text ca nu e o situatie valabila doar pentru Romania. --AlexandruA1 (discuție) 9 noiembrie 2017 14:25 (EET)AlexandruA1Răspunde

Nu este posibil să determini în nicio țară din lumea asta câți BSB sunt. Mulți nu recunosc acest aspect din viața lor. Nu se știe nici măcar care e populația LGBT din România, doar estimări există în acest sens. Da, poate fi introdusă specificarea cu „studii internaționale”, deși introducerea e generală, după cum ai cerut, și nu face referire strict la România, fiindcă studii de genul sunt almost inexistente în țară. --Alexandru M. (discuție) 9 noiembrie 2017 20:59 (EET)  Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 13 noiembrie 2017 11:21 (EET)AlexandruA1Răspunde

Clarificare cronologica a faptelor prezentate

modificare

Sunt prezentate la timpul prezent opinii/situatii/evenimente de 9 pana la 16 ani in urma. Unele subiecte nu sunt ordonate fiind neclar cand au avut loc. In altele desi se dau anii se vorbeste la prezent si lasa impresia ca sunt de actualitate. Cata vreme se presupune ca un studiu din 2001 sau 2008 ar fi valabil si azi nu se respecta AB punctul 1a de claritate , 2c , cercetare originala si daca vedem ca numai unele subiecte sunt prezentate asa nici criteriul 4 de neutralitate.

Mutați vă rog aici textul corespunzător din pagina de discuție și specificați că ați mutat textul prin „Mutat la .... ... , iar aici specificați „Mutat de la .... ... --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 noiembrie 2017 20:47 (EET)Răspunde
Mă repet, optez pentru perfect compus, nicidecum imperfect. Dacă tu găsești studii mai recente, care să nu fie într-o contradicție patentă cu cele dinainte, ești invitatul meu să le adaugi. Eu mi-am petrecut săptămâni întregi să le găsesc. Din moment ce se precizează anul, actualitatea se elimină, e lesne de înțeles. Punctul 1 a e respectat, nimic neclar în acele studii și nu e cazul să îmi dai mie lecții de gramatică. 2 c. Care cercetare originală? Am făcut eu studiile? Aș fi vrut. Aveam altă ocupație acum și nu stăteam să mă cert inutil cu tine. Punctul 4. Care parte e favorizată? În studii se menționează atitudinile românilor față de această comunitate. Că sunt bune sau mai puțin bune, nu favorizează pe nimeni și nimic. Bănuiesc, după cum știi și tu, că studii făcute de Consiliul Britanic și fundații recunoscute internațional sunt cât de cât neutre. --Alexandru M. (discuție) 8 noiembrie 2017 21:05 (EET)Răspunde

Nu ca regula dar in unele locuri imperfectul e mai corect PDVN de ex: Într-un sondaj..din 2008 se arata că România este a treia cea mai homofobă țară (cu certitudine azi este a treia cea mai homofoba tara, nesustinut de surse - cercetare originala, cel putin e neclar daca sustii asta -1a) Într-un sondaj..din 2008 se arata că România a fost a treia cea mai homofobă țară (cu certitudine azi nu mai este a treia cea mai homofoba tara, la fel , nesustinut de surse sau neclar) Într-un sondaj..din 2008 se arata că România era a treia cea mai homofobă țară(atunci era a treia cea mai homofoba tara azi nu se stie cu certitudine , corect PDVN pentru ca nu exista surse care sa o ateste). "studii mai recente care să nu fie într-o contradicție patentă cu cele dinainte" nu inteleg precis ce vrei sa caut. Nu se refera la aceeasi perioada de timp , e normal sa aiba alt rezultat. Si daca sunt in contradictie ar trebui mentionate pentru neutralitate. --AlexandruA1 (discuție) 9 noiembrie 2017 13:28 (EET)AlexandruA1Răspunde

Cine determină că e mai corect? Se specifică undeva în policies and guidelines lucrul ăsta? Da, e true, studii care le contrabalansează pe cele dinainte sunt potrivite pentru PDVN. Dar există? Recente? Eu nu am găsit. Din moment ce alte studii recente nu există, valabilitatea celor dinainte e încă intactă. La fel cum, în sondaje, preferința pentru un anumit partid e privită aceeași (teoretic, în realitate evident nu) până la următorul, indiferent dacă precedentul sondaj a fost realizat cu o lună în urmă sau un an. --Alexandru M. (discuție) 9 noiembrie 2017 21:07 (EET)Răspunde

@Alexandru M.Din '89 pana azi schimbarile in legislatie si perceptia publica a drepturilor LGBT au fost foarte mari. E un interval de doar 28 de ani. Decriminalizarea homosexualitatii e de data si mai recenta ,din 2001 din ce citesc aici, adica 16 ani. Nu poti prezenta in contextul asta studii sau atitudini de 9 pana la 16 ani ca fiind actuale. Sunt surse, daca nu exista politica Wikipedia spune clar ca articolul nu ar trebui creeat. Pe masura ce am timp sa caut o sa incerc sa propun si surse recente. --AlexandruA1 (discuție) 13 noiembrie 2017 17:00 (EET)AlexandruA1Răspunde

Evolutii recente

modificare

Consecința acestei decizii este că statul român va trebui să recunoască parteneriatele între persoane de același sex. Informatie eronata bazata pe un blog care bate câmpii. Hotărârile CEDO nu sunt obligatorii decat pentru statul vizat in proces. In cazul OLIARI AND OTHERS v. ITALY plata despagubirilor pentru reclamanti. Daca exista mai multe procese similare impotriva aceluiasi stat curtea poate lua o decizie pilot si solicita statului vizat modificarea legislatiei. NU e cazul Romaniei care a avut nici un astfel de proces adica e foarte, foarte departe de o decizie pilot. Vezi aici explicatiile de pe site-ul oficial al Curtii punctele 38-43.Prin comparatie România e foarte aproape de o decizie pilot in privinta conditiilor din inchisori dupa ani de procese pierdute la CEDO si inca e bine mersi si nu modifica nimic. --AlexandruA1 (discuție) 8 noiembrie 2017 15:30 (EET)AlexandruA1Răspunde

De acord, informația poate fi ștearsă. Iar Republica nu este un blog, ci o publicație online independentă care reunește cei mai respectați jurnaliști și comentatori politici, incluzându-i pe Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru, printre alții. Am înțeles că ești „expert” în drept internațional (eu nu sunt, doar adaug informații din surse), mai nou ești și jurnalist? Mă rog. Informația e forțată și poate fi eliminată. --Alexandru M. (discuție) 8 noiembrie 2017 20:52 (EET)  Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 13 noiembrie 2017 11:26 (EET)AlexandruA1Răspunde

Recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex

modificare

Informatia Confruntată cu o serie de proteste din societatea civilă și organizațiile interne și internaționale, cum ar fi ACCEPT și Amnesty International,[72] comisia a retras ambele amendamente e falsa, amendamentele nu au fost nicodata retrase si nici declarate neconstitutionale. Nu aveti unde gasi o sursa pentru asta pentru ca nu e adevarat.

Reacții ale reprezentaților Amnesty, CNCD și ACCEPT aici și aici. Pagina 28 din slide, la articolul 48, alineatul 1, apare nemodificat în varianta din 17 iunie 2013, deși în varianta de pe 12 iunie (cu doar cinci zile în urmă) se modifică pentru a defini familia drept căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie (practic, interzicerea posibilității legiferării căsătoriilor gay în viitor). Oare de ce? Gândește și singur. Îmi recunosc greșeala, am omis să adaug aceste referințe, dar informația nu este falsă. --Alexandru M. (discuție) 9 noiembrie 2017 21:26 (EET)Răspunde
Sursa e un site pe care oricine poate posta orice, e mai rau ca un blog. Nici macar nu exista o data in interiorul documentului. Titlul e pus de necunoscutul care urcat documentul pe site "Forma din data de ..." si nu are nici o credibilitate. Te rog nu mai pune informatie decat cand ai surse. Tu ai pus informatia , cauta forma finala daca esti sigur ca e reala, daca nu, te rog sterge informatia--AlexandruA1 (discuție) 13 noiembrie 2017 17:09 (EET)AlexandruA1Răspunde
Am gasit-o eu , te rog nu mai posta informatie decat daca ai surse "Even if you're sure something is true, it must be verifiable before you can add it"  Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 16 noiembrie 2017 11:21 (EET)AlexandruA1Răspunde

În mass-media

modificare

Unde ati vazut afirmatii homofobe ale Lianei Stanciu? Faptul de a sprijini modificarea art 48 nu e un act homofob. Si nici afirmatia ca "un copil are nevoie de o mama si un tata" in conditiile in care vizita un orfelinat. Va rog nu catalogati persoane ca homofobe doar pentru ca sunt de alta opinie.   Rezolvat --AlexandruA1 (discuție) 16 noiembrie 2017 14:36 (EET)AlexandruA1Răspunde

Le pun pe puncte ca sa se poata marca usor ca rezolvate

La "Introducere"

La "Legislatie/Istoric"

  • La 25 octombrie 1996 este fondată asociația ACCEPT, prima și cea mai mare organizație neguvernamentală din România care apără drepturile persoanelor LGBT nu e sustinuta de sursa (website-ul Accept). O fi dar ar trebui sa citezi pe altcineva nu organizatia vizata.
Am gasit pe site-ul vechi o exprimare asemanatoare care nu suna a lauda de sine si poate fi citata fara probleme.  Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 16 noiembrie 2017 15:17 (EET)AlexandruA1Răspunde

La "legi impotriva discriminarii LGBT"

  • "au avut loc în numeroase rânduri fără a fi sancționate" Cele doua surse se refera la un singur caz, acelasi. In a doua scrie ceva de numeroase dar se refera la alte tari. Alexandru M. sustine ca informatia e reala de aceea am pus-o la "Surse" ca sa poata fi sustinuta.

La "Recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex"

  • "Unul dintre puținii politicieni care acordă sprijin public comunității LGBT din România este Remus Cernea, co-președintele Partidului Verde. În 2010, a fost singurul om politic care a participat la GayFest.[74]" O fi cum spui dar nu poti sa-l citezi tot pe Cernea pentru asta chiar daca nu ar fi blog.
  • " În aprilie 2013, Remus Cernea anunța o propunere de lege .. heterosexualii.[75]" citeaza un agregator de stiri care reda un blog de pe ziare.com . Trebuie sa fie o sursa pe la "Initiativa.." pentru asta.   Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde

La "Religia și LGBT"

--AlexandruA1 (discuție) 9 noiembrie 2017 18:37 (EET)AlexandruA1Răspunde

La "Atitudini sociale"

  • "Uniunea Salvați România este singurul partid parlamentar cu o viziune pro-LGBT." informatia nu exista in sursa
  • "În ciuda aparențelor, la nivelul Uniunii Europene homofobia nu se corelează cu religia, ci cu comunismul...." Sursa afirmatiilor e un editorialist anonim de la un ziar local, "Ziarul de Iasi", care interpreteaza sondajul Eurobarometru citat ulterior.
  • "Un sondaj Eurobarometru pe tema discriminării în Europa, realizat în 2015, arată că persoanele LGBT sunt cea mai discriminată categorie în România." Nu gasesc formularea asta in sursa, ma indoiesc ca o formulare atat de vaga poate sa existe intr-un studiu serios. La fel si "În ceea ce privește drepturile LGBT, România este alături de Slovacia țara cea mai puțin tolerantă din Uniunea Europeană.", nu cred ca exista un clasament in sensul asta in studiu.
  • Studiul Pew Research cum ca 26% sunt in favoarea casatoriilor unisex este contradictoriu, nu neg autoritatea in materie dar acelasi sondaj la pagina 106 spune ca 85% din romani sustin ca homosexualitatea nu ar trebui acceptata de societate. Nu putem zice nici macar ca e o marja de eroare, ar insemna ca romanii se impart in doar in ultraradicali care resping total homosexualii si ultraliberali care sustin toate drepturile solicitate de ei. Ar trebui cel putin completat cu alte studii. O sa ma ocup daca am timp.

--AlexandruA1 (discuție) 14 noiembrie 2017 12:31 (EET)AlexandruA1Răspunde

Am pus sondajul CURS cu precizarea ca e comandat de CPF ca sa nu fie discutii   Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 16 noiembrie 2017 11:46 (EET)AlexandruA1Răspunde
  • Sursa 2: informațiile se găsesc la pagina 145 (scrie frumos la contents unde găsești capitolul). Dar este o previzualizare, iar tu nu poți vizualiza acea pagină. Eu am cartea. E chiar nice, ți-o recomand.  Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde
  • Sursa 3: paginile 9–10 (tastezi CTRL + F, scrii „Romania”, a patra apariție din cele 59 a termenului): In one group of countries – namely Bulgaria, Croatia, Finland, France, Greece, Hungary, Italy, Latvia, Lithuania, Malta, Poland, Romania and Slovakia – public officials indicate that an adverse social climate and occasional political opposition forms an important barrier to the effective implementation of national equality legislation and policies. In these Member States, lack of awareness about the fundamental rights of LGBT persons is quite common among many interviewees, who also report widespread prejudice against LGBT persons in their country. Adaug paginile eu ulterior, au fost omise.  Rezolvat--AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde
  • Studiul ACCEPT din 2003: pagina 1, al doilea paragraf, la capitolul „Contextul istoric, social și cultural”: două treimi dintre respondenții studiului au afirmat că trebuie să își ascundă orientarea sexuală pentru a minimaliza riscul discriminării și al actelor de violență. Deci corespunde cu ce scria România liberă în 2011.
Tocmai, daca e vorba de aceeasi sursa atunci intra in categoria "Clarificarii cronologice" , studiu vechi prezentat ca actual. --AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde
Wikipedia chiar nu este o sursă de încredere. --Accipiter Q. Gentilis(D) 9 noiembrie 2017 22:57 (EET)Răspunde
Incearca te rog sa indici citarile dupa locul in care sunt plasate ca sa fie usor de urmarit pentru ca pe de o parte numerele se modifica atunci cand sunt adaugate/sterse surse si pe de alta parte o sursa poate fi corect citata in alt loc. Sau completeaza in lista mea. --AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde
  • Sursa 37: e bună. Același lucru se aplică și în articolul despre Coaliție când ai adăugat sursa la chestia cu asociație neafiliată nu știu cum. Nu am comentat, fiindcă organizația vizată știe care e statutul ei, cât e de mare sau mă rog.
Ca si la Cernea principala problema nu e autocitarea ci faptul ca sursa nu zice nicaieri "prima si cea mai mare". Oricum aici chiar nu poti folosi textul asta fara alta sursa vezi Attributing and specifying biased statements--AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde
  • Sursa 62 se poate corela cu sursa 193 unde se dau exemple din diferiți ani privind incidentele de la paradă.
Te rog din nou, fii atent ca sa nu mai consumam spatiul cu explicatii inutile, e exagerat pe baza unui singur incident documentat ca nepedepsit sa spui ca au existat numeroase incidente nepedepsite. Care sursa 193? Incearca sa nu mai folosesti numerele, eventual pune link-ul. In plus tu atribui o problema cu care se confrunta toti homofobiei sistemului(dificultatea de acces la justitie in urma unei agresiuni de orice fel din cauza sistemului greoi). Adica daca e coada la bilete la Dinamo - Steaua tu zici ca comunitatea LGBT are acces greu la bilete? Are dar nu e o discriminare. Renunta la "in numeroase randuri fara a fi sanctionate" sau inlocuieste cu un termen mai neutru. Asta nu inseamna ca nu trebuie precizata si cronologia--AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde
  • Sursa 74: de ce nu se poate cita el? Dacă spune cu gura lui că a participat la paradă? Uite, adaug și alte surse, ca de exemplu asta, asta sau asta.
Te rog fii mai atent la text. Spune "În 2010, a fost singurul om politic care a participat la GayFest". Nici una din sursele pe care le dai nu spune asta. Un comunicat al verzilor (al carui link e defect) citat de Cernea spune ca a fost primul. Poate corectat textul si verificat daca se poate gasi comunicatul respectiv undeva? Autocitarea era o problema secundara. Daca Accipiter e ok cu sursa atunci se poate corecta doar textul. --AlexandruA1 (discuție) 10 noiembrie 2017 12:06 (EET)AlexandruA1Răspunde

@AlexandruA1: @Alexandru M.: cum stă treaba ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 14 decembrie 2017 19:56 (EET) P.S. Am scos temporar de la Modul:Pagina principală/articole ["Drepturi LGBT în România"] = "Q1285821", deoarece nu este ok apariția unui articol etichetat, pe pagina principală.Răspunde

Preevaluare

modificare

@AlexandruA1: @Alexandru M.: vă reamintesc faptul că ne apropiem de 4 februarie 2018. Cum stă treaba. în prezent ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 13 ianuarie 2018 13:14 (EET)Răspunde

@Accipiter Q. Gentilis: @Alexandru M.: Eu cred ca e fara speranta Accipiter. Mi-ai zis sa nu fac modificari fara acordul autorului, ok, am facut modificari minore la care nu cred ca ar fi avut ceva de obiectat si am rezolvat problemele pe care am putut sa le rezolv asa. Completarile pe care le-a facut Alexandru M. nu rezolva problemele reclamate ba chiar le adancesc ca de exemplu aici unde pentru expresia ULTIMII ANI se da ca sursa un studiu de acum 12 ani, chiar daca se precizeaza anul expresia ultimii ani tot nejustificata ramane si asta e una din problemele de PDVN pe care le-am reclamat, prezentarea ca actuale a unor situatii care nu mai sunt de actualitate. Aici se vede superficialitatea in a verifica sursele si de a le pune in informatie, sursa adaugata este inutila pentru ca la sfarsit citeaza sursa deja existenta , AGERPRESS, care de fapt este unica pentru informatia respectiva, e un comunicat CPF catre Agerpress citat de toate celelalte surse. De asemenea si aici unde articolul sursa citeaza parerea unui singur psihiatru care in citat devine psihologi (poate nu stiti diferenta, nu numai de numar) si care spune ”Categoric suntem influențați de cei care ne cresc și de cultura în care trăim. Eu ca adult să zicem că sunt copleșit de rușine, dar nu trebuie să las rușinea asta, care este a mea, să mă oprească din a discuta cu copilul.”. In citat devine "Cu toate acestea, psihologii spun că tinerii sunt încă influențați de generațiile de dinainte care văd homosexualitatea drept o deviație.". Ce ziceti de acuratetea citarii?

Pentru probleme vad ca nu s-a ajuns la un consens, pentru AB ar trebui corectate problemele vechi mai intai, ele sunt inca sus , cele fara Rezolvat in dreptul lor. Parerea mea e ca nimeni altcineva nu face un efort in sensul asta --AlexandruA1 (discuție) 22 ianuarie 2018 14:01 (EET)AlexandruA1Răspunde
  • Mda, pentru expresia " în ultimii ani" se dă ca referință un studiu din 2009 (vedeți operatorul exact al ref name), dar asta poate fi rezolvată precizând faptul că studiu este din 2009.
  • Dacă e vorba de aceeași sursă preluată, atunci referirea se face la sursa de bază.
  • Citatul este preluat direct din sursă (vedeți în partea de început), problema e că sursa bate câmpii, trâgând o concluzie care nu are suport în textul care urmează. Corect ar fi fost să marcați cu {{sursa nu confirmă}} --Accipiter Q. Gentilis(D) 22 ianuarie 2018 20:35 (EET)Răspunde

Treptat, voi face totuși efortul de a evalua gradul de rezolvare precum și oportunitatea contestării fiecăruia dintre aspectele menționate. Cu toate acestea nu voi cere ca textul să devină similar din punct de vedere calitativ, unei teze de doctorat... --Accipiter Q. Gentilis(D) 22 ianuarie 2018 20:39 (EET) P.S. Wikipedia:Surse mass-media (evaluare)Răspunde

Discuție încheiată. Aspectul legat de calitatea și în unele cazuri lipsa referințelor a fost ameliorat de Alexandru M. prin contribuțiile aduse articolului în 2018. Articolul respectă criteriile AB, astfel că își păstrează statutul.— Ionutzmovie discută 20 martie 2019 04:01 (EET)Răspunde

Amenințarea cu atacuri informatice

modificare

Un anonim care luptă contra drepturilor omului prin mijloace ilegale a amenințat cu atacuri informatice. Am informat Fundația Wikimedia să ia măsurile care se impun. Ideea că Wikimedia, care a pățit asta și asta se va lăsa șantajată de niște script-kiddies este ilară. tgeorgescu (discuție) 28 noiembrie 2023 03:03 (EET)Răspunde

Înapoi la pagina „Drepturi LGBT în România”.