Discuție:Marius Mioc

Pagina Marius Mioc a fost propusă anterior pentru ștergere, dar discuția a dus la păstrarea ei. Puteți consulta discuția respectivă pentru eventualele comentarii relevante.

Articolul Marius Mioc trebuie să respecte îndrumările referitoare la biografiile personalităților în viață. Afirmațiile problematice și cele negative, în special cele calomnioase, introduse fără bibliografie sau cu o bibliografie insuficientă trebuie înlăturate pe loc. Regula celor trei reveniri nu se aplică în astfel de înlăturări de text. Inserarea repetată a unor astfel de afirmații se va raporta la pagina de reclamații.

Aprecieri critice

În general la articolele despre scriitori există un capitol de aprecieri critice. Legat de MM am găsit următoarele aprecieri critice:

1. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, condusă de Vladimir Tismăneanu, recomandă lucrările respectivului autor celor care vor să se lămurească despre cazul Laszlo Tokes Raportul Comisiei Tismăneanu pe situl președinției României (vezi notele de subsol la pagina 623).
2. Ioan Scurtu, director științific al Institutului Revoluției Române - "Revoluția română din decembrie 1989 în context internațional", Editura Enciclopedică în colaborare cu Editura Institutului Revoluției Române, București 2006, pag. 16: "Problematica revoluției de la Timișoara l-a preocupat, în mod special, pe Marius Mioc, care – ca un adevărat justițiar – a declanșat o vehementă luptă împotriva «falsificatorilor istoriei»"
3. Ruxandra Cesereanu - "Decembrie '89. Deconstrucția unei revoluții", Editura Polirom, Iași 2004, pag. 67 [1]: "Marius Mioc, unul dintre cei mai tenace apărători ai revoluției timișorene, cel puțin prin numărul de cărți publicate, nu creditează nici complotul extern, nici pe cel intern (...). Mioc se pronunță mai cu seamă asupra spontaneității revoltei de la Timișoara, refuzînd să dea un verdict limpede în privința Bucureștiului. Pe de altă parte, într-una dintre cărțile sale, acest autor enumeră o serie falsificatori angajați într-o "campanie de falsificare a istoriei revoluției".
4. Alex Mihai Stoenescu - "Istoria loviturilor de stat din România - vol. 4 (I)", Editura Rao, București 2004, pag. 320: "Pentru a se descurca în plasa deasă a legendei, cititorul are la dispoziție aproximativ 300 de cărți despre evenimentele de la Timișoara, din care doar vreo cinci păstrează încă peste timp căldura relatării din vecinătatea evenimentului și numeroase detalii apropiate cumva de adevăr. Rămîn interesante mărturiile consemnate de Miodrag Milin, Marius Mioc și Titus Suciu, unele încărcate sentimental și înfrumusețate politic".
5. Sabin Ivan, fost senator, membru al Comisiei Senatoriale de cercetare a evenimentelor din 1989 - "Pe urmele adevărului", Editura Ex Ponto, Constanța 1996, pag. 180 (cartea nu e pe internet, dar un articol din revista "Memoria" cu aceleași aprecieri se găsește aici): "Despre «misterul» celor 40 de cadavre s-au scris tot felul de prostii și minciuni, care de care mai gogonate, după cum aveam să aflu din documentata lucrare a lui Marius Mioc, intitulată «Falsificatorii istoriei»".
6. Rich Andrew Hall, cercetător american al revoluției române: "Marius Mioc - un cercetător din Timișoara care, probabil, nu s-a bucurat de recunoașterea suficientă pe care ar fi meritat-o pentru munca sa despre decembrie 1989" ziarul "Ziua" din 27 octombrie 2007. Deoarece au fost discuții legate de acest scriitor pe rowiki, am socotit folositor să amintesc lucrurile acestea.--MariusM 12 decembrie 2007 19:04 (EET)
7. Am găsit o referință critică și din "Observator Cultural", articol de Ovidiu Simonca despre volumul colectiv "Revoluția română din 1989. Istorie și memorie", Editura Polirom 2007, volum în care are și Mioc niște articole: Marius Mioc făcea cîteva îndreptări – într-un mod pertinent și tăios – la texte scrise de Ioan Scurtu și Georgiana Margareta Scurtu (probabil că pe Ioan Scurtu l-au deranjat și aceste îndreptări, care dovedeau o lipsă de rigoare academică la fostul director al Arhivelor Naționale, însoțită de o încercare de distorsionare a faptelor din 1989) Ovidiu Simonca - Cenzură și derivă la Institutul patronat de Ion Iliescu, articol în "Observator Cultural". Amintesc "Observator Cultural" fiindcă știu că există pe Wikipedia fani ai acestei publicații.--MariusM 21 decembrie 2007 20:14 (EET)
8. Altă referință: Brîndușa Armanca - "Media culpa", Editura Curtea Veche, București 2006, ISBN 978-973-669-290-1 (se reproduce un articol publicat inițial în revista "22" din 25-31 decembrie 2001): "Timișoreanul Marius Mioc, aflat la a treia carte, președintele Comisiei pentru aflarea adevărului din cadrul Asociației 17 Decembrie [greșeală a autoarei, avea mai mult de 3 cărți tipărite iar comisia aceea n-a avut formal un președinte], a publicat în volumul recent "Întrebări cu și fără răspuns", o analiză riguroasă a relației dintre politica românească postdecembristă și Revoluție. Studiul său pune în evidență faptul că în nici una dintre guvernările postdecembriste clasa politică nu a considerat o prioritate tragerea la răspundere pentru crimele din decembrie, în schimb a existat o apetență reală pentru utilizarea încărcăturii simbolice a Revoluției pentru imaginea personajelor politice. "Exemplul care s-ar crea prin pedepsirea unor persoane care au avut funcții importante nu-i încîntă pe politicieni, de aici insistentele cereri de reconciliere națională", spune Mioc. Studiul punctează, fără urmă de părtinire politică, momentele cele mai importante din ultimii 12 ani, cînd valorile lansate simbolic de Revoluție au fost pe rînd confiscate și abandonate de politicieni" (comentariul e mai lung, dar n-are rost să-l reproduc în întregime).--MariusM 27 ianuarie 2008 15:00 (EET)
9. Gheorghe Florescu, profesor universitar din Iași, în volumul colectiv "Iași 14 decembrie 1989. Începutul revoluției române?", Editura Cogito, Oradea 2000: "Din păcate, lui Marius Mioc, furat de funcții și onoruri locale, nu-i convine ipostaza de «manipulat». Poate, cîndva, nu se va mai alătura falsificatorilor istoriei și va accepta că a făcut «revoluția», dar nu singur". Nu cunosc care sînt "funcțiile și onorurile locale" la care se referă dl. Florescu.
10. Alexandru Oșca, secretar al Consiliului Științific al Institutului Revoluției Române [2], în revista "Clio 1989" nr. 1/2007 editată de institut, pag. 28-29: "Marius Mioc este unul din cei mai interesanți autori de lucrări memorialistice dedicate aproape exclusiv Revoluției de la Timișoara. El avertizează în una din contribuții : « A nu se confunda cu maculatura publicată la București » sugerînd exigența pe care și-a impus-o de fiecare dată cînd a scris despre acest subiect. Marius Mioc inițiază o metodă pe care o vom regăsi și la alți autori de lucrări memorialistice: gruparea într-un singur volum a mai multor mărturii ale participanților, aparent fără criterii dinainte stabilite. Pe această formulă a fost propus publicului, încă din 1996, un set de 40 de relatări despre fapte și evenimente petrecute între 15 și 25 decembrie 1989. Soluția completării lucrării cu o scurtă cronologie (chiar dacă este incompletă), cu numele a 106 morți identificați, cu o scurtă dar sugestivă statistică a Revoluției, pare o foarte bună idee. Ca unul din autorii care s-au arătat cei mai interesați de tot ce s-a publicat legat de Revoluția de la Timișoara, Marius Mioc s-a angajat și într-o susținută polemică, exercițiu din care au rezultat pentru cititor date și interpretări interesante dincolo de retorica de înțeles într-un astfel de demers mai degrabă publicistic".--MariusM 17 februarie 2008 19:12 (EET)
11. În presa maghiară au apărut comentarii la cărțile lui Mioc în Njugatyi Jelen, august 2000 (despre "Revoluția din Timișoara și falsificatorii istoriei") și Tortelenmi Magazin nr. 12/2006 (vezi pag. 12-13).--MariusM 12 mai 2008 00:10 (EEST)
12. Un alt citat din americanul Richard Andrew Hall: Marius Mioc, a direct participant in the Timisoara uprising and a researcher who has written some of the most detailed and insightful analysis on the events of December 1989 The 1989 Romanian Revolution as geopolitical parlor game: Brandstatter’s “Checkmate” documentary and the latest wave in a sea of revisionism.
13. Ion Medoia, în ziarul România Liberă din 22 august 2006: Inginerul timișorean Marius Mioc continuă seria cărților sale despre Revoluția din decembrie 1989 din orașul de pe Bega, el însuși arestat în acele zile de coșmar. Noul volum, apărut la Editura "ArtPress", se intitulează "Revoluția din 1989, pe scurt" și întregeste inspirat celelalte volume scoase sub semnătura sa în anii trecuți: "Falsificatorii istoriei", "Revoluția din Timișoara așa cum a fost", "Revoluția fără mistere" etc. Autorul aduce atît fapte, cît și interpretări noi, după cei 16 ani scurși de la evenimentul respectiv. El ține să insereze direct pe copertă o principală observație: "Carte publicată în Timișoara. A nu se confunda cu maculatura publicată în București". [3]
14. Dana Deac, realizatoare de emisiune la TV Antena 1: "Domnul Mioc nu-și dă cu părerea, domnul Mioc aduce în atenția opiniei publice istoria prin documente" emisiunea "Cafeaua cu sare" la TV Antena 1, 17 decembrie 2002
15. General magistrat Dan Voinea, procuror militar: "domnul Mioc este unul din singurii scriitori care a scris ce s-a întîmplat atunci [în decembrie 1989] cu foarte multă sinceritate și foarte multă nonșalanță, de aceea cărțile sînt foarte credibile" emisiunea "Cafeaua cu sare" la TV Antena 1, 17 decembrie 2002

Citări

1. Pe situl personal al parlamentarului european Laszlo Tokes sînt publicate extrase din cartea lui Marius Mioc - "Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes": Cronologia cazului Tokes dialog între Mioc și Laszlo Tokes Lech Walesa în sprijinul lui Tokes (a se vedea sfîrșitul textelor, unde se indică sursa). Pe de altă parte, respectiva carte a lui Mioc a fost folosită și pentru atacarea lui Laszlo Tokes, cum este cazul unui articol a lui Victor Roncea.--MariusM 4 mai 2008 23:13 (EEST)
2. Ruxandra Cesereanu - articol în revista "22"
3. Mihai Dorin - România de la comunism la mineriade - situl Fundației Corneliu Coposu
4. Rich Andrew Hall - "The 1989 Romanian Revolution as geopolitical parlor game" [4], "The Zig-Zags of Gheorghe Ionescu Olbojan" situl diplomaticobserver, "THE SECURITATE ROOTS OF A MODERN ROMANIAN FAIRY TALE: THE PRESS, THE FORMER SECURITATE, AND THE HISTORIOGRAPHY OF DECEMBER 1989" situl Radio Europa Liberă
5. Ioan Munteanu - "Timișoara. Monografie", Editura Mirton, Timișoara 2001
6. Revista poloneză "Wprost" - articol de Domnika Ciosici [5]--MariusM 11 mai 2008 16:33 (EEST)
7. Memoria - articol de Olivian Dulea [6]
8. Revista "Analize și fapte" - rubrica "recomandări" [7]
9. Fostul președinte Emil Constantinescu, în cartea "Revoluția din '89 așa cum a fost" (editura Minerva, București 2009) - primul volum din ciclul "Păcatul original, sacrificiul fondator", citează din mai multe cărți publicate de Mioc: pag. 41, 47, 62, 81. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de MariusM (discuție • contribuții).

Ciot

Consider ca acest articol poate fi considerat ca "ciot" din motivele urmatoare: 1. D. M. Mioc ne este prezentat ca "revolutionar si scriitor". Ca scriitor, ne este atasata o lista de 9 carti si articole publicate (conditia minima pentru a fii acceptat ca membru al Uniunii Scriitorilor este de trei carti publicate si recomandarea a doi membrii anteriori) dar nu ni se spune nimic despre activitatea sa scriitoriceasca. 2. Ca revolutionar, de asemenea, nimic despre activitatea ca atare. Faptul ca a fost arestat si maltratat de Securitate este trist si revoltator - am avut o satisfactie personala ca a izbutit sa-i infunde pe vinovati - dar nu denota ca a fost revolutionar. Deci, fara aceste complectari nu vad baza suficienta pentru a-l considera pe d. Mioc ca o valoare enciclopedica. Alex F. 27 decembrie 2007 02:43 (EET)

Are mai multe cărți publicate decît sînt trecute în articol - se poate vedea la Listă_de_cărţi_referitoare_la_revoluţia_română. Enumerarea tuturor articolelor publicate ar fi prea lungă și nu cred că ar fi necesară. Activitatea din revoluție și-a povestit-o singur într-una din cărțile sale. Categoria normală la care ar trebui încadrat articolul este Categorie:Participanți la revoluția română din 1989.--MariusM 27 decembrie 2007 22:10 (EET)

Am operat eu recategorizarea, sugestia era justă. --Gutza _D^D+ 27 decembrie 2007 22:17 (EET)

Lucrări publicate

La lucrări publicate lipsesc următoarele:

• The anticommunist Romanian Revolution a fost reeditată și în 2007, nu numai în 2004
• Tot în 2007 a publicat în limba franceză "La revolution roumaine de 1989", Editura Artpress, Timișoara
• Cartea Revoluția din 1989 și minciunile din Jurnalul Național nu este sub formă de ziar. În schimb, în 2004 a publicat ziarul-ediție specială "Revoluția din 1989 și minciunile lui Marius Tucă", din care a apărut un singur număr. Cele publicate în acel ziar au fost apoi republicate în cartea "Revoluția din 1989 și minciunile din Jurnalul Național".
• Nu se specifică cărțile la care Mioc are statut de co-autor (are cîte un capitol în respectivele cărți), anume:
  • O enigmă care împlinește 7 ani, Fundația Academia Civică 1997 (coordonatorul lucrării a fost Romulus Rusan);
  • Întrebări cu și fără răspuns, Editura Mirton 2001, editată de Asociația Memorialul Revoluției din Timișoara, coordonatorul lucrării fiind ziaristul timișorean ulterior asasinat Iosif Costinaș;
  • Revoluția română din decembrie 1989. Istorie și memorie, Editura Polirom 2007, coordonator Bogdan Murgescu (membru în Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române). ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de MariusM (discuție • contribuții).

Procese

Informațiile din articol despre procesul cu șeful securității se bizuie pe un stadiu intermediar al procesului. Abia în 2007 șeful Securității a început să plătească bani, fiindu-i poprită pensia, conform acestui articol din "Evenimentul Zilei".

Pe aceeași temă poate prezenta interes și amendarea primarului Timișoarei, Gheorghe Ciuhandu, și obligarea acestuia, în solidar cu Primăria Timișoara, la plata unor despăgubiri, tot ca urmare a unui proces deschis de Marius Mioc, după cum arată un articol din "România Liberă". ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de MariusM (discuție • contribuții).

Data nastere

Din articol lipsesc cateva date de baza, ca data si locul nasterii. AMDATi 6 iunie 2008 20:13 (EEST)

Blog personal

Există și blogul lui Marius Mioc, poate ar trebui trecut la legături externe.--MariusM (discuție) 3 octombrie 2008 13:29 (EEST)

Opoziția la măsurile legate de covid-19

Domnul Tgeorgescu a șters capitolul respectiv scris de mine cu explicația „astea nu sunt surse de încredere, când aveți surse de încredere, rescrieți secțiunea”. Cred că capitolul e relevant, iar problema cu sursele n-o înțeleg. Am semnalat că a lansat o petiție pentru ieșirea României din Organizația Mondială a Sănătății, iar ca sursă am dat însăși petiția respectivă, de pe sait cunoscut cu petiții on-line https://www.petitieonline.com/ieirea_romaniei_din_organizaia_mondial_a_sntii?u=4991994 Petiția are până acum 1649 semnatari. Ce sursă mai bună există pentru afirmația că a fost lansată acea petiție decât însăși petiția?

Apoi am menționat că a scris cartea „Covid, minciuna veacului” și am dat o emisiune de pe youtube unde se vorbește despre această carte (un interviu cu autorul anume despre carte). Ar fi și alte surse, de pildă pe activenews este deseori pomenită activitatea lui Mioc legată de contestarea măsurilor contra covid-19 (sunt și articole ale lui Mioc pe activenews, se pare că colaborează cu situl ăsta), dar am observat că activenews e pe lista siturilor interzise la Wikipedia.

În articol pomeneam existența cărții. La nevoie pentru existența cărții se poate folosi ca sursă și situl propriu al autorului, dar cred că o sursă independentă, cum e interviul dat pentru un canal youtube independent e o sursă mai bună.

Capitolul cu opoziția la măsurile covid-19 cred că își are locul în articol, mai ales că a început să publice și pe un sit internațional, în limba engleză, pe acest subiect. Sunt două articole publicate pe sit internațional: Did Covid-19 pandemic start as a smokescreen for the CCP? și China: Covid-19 did its job.--IsacAsim (discuție) 8 august 2021 00:40 (EEST)

Nu ne interesează ce credeți dvs. Aduceți WP:SdÎ dacă vreți să editați Wikipedia. petitieonline și YouTube nu sunt astfel de surse. Și nici libertarianeurope. Sintagma "sit internațional" nu ne impresionează. tgeorgescu (discuție) 8 august 2021 01:58 (EEST)

Când scrieți „nu ne interesează” ori „nu ne impresionează” la plural, în numele cui vorbiți? Sunteți purtătorul de cuvânt al Wikipediei ori doar folosiți pluralul majestății? Articolele de pe Wikipedia nu sunt ca să vă intereseze ori impresioneze pe dumneavoastră, și nu știu de ce credeți că cineva are ca scop să vă impresioneze. Fiecare articol trezește interes pentru un anume public. Eu am argumentat că pentru acea parte din public interesată de personajul subiect al acestui articol, activitatea sa legată de contestarea măsurilor antipandemice este relevantă și merită amintită, alături de activitatea legată de revoluția din 1989. Mai ales că a scris și o carte pe acest subiect. Aici e anunțul despre carte pe situl autorului (este asta sursă acceptabilă?; e vorba despre existența cărții, nu de conținutul ei): https://mariusmioc.wordpress.com/2020/11/09/noua-mea-carte-covid-minciuna-veacului/ --IsacAsim (discuție) 8 august 2021 22:21 (EEST)

Pe noi, comunitatea ro.wiki, nu ne interesează blogul lui Mioc. Ori aduceți surse de încredere, ori nu scrieți nimic. Acest lucru nu este negociabil. tgeorgescu (discuție) 9 august 2021 14:18 (EEST)

Deci vă considerați la modul serios purtătorul de cuvânt al Wikipediei, dacă folosiți expresia „noi, comunitatea ro.wiki”. Nu e treaba mea să dau diagnosticul pentru asta, dar puteți cere ajutor de specialitate. N-am inclus în articol blogul lui Mioc ci inițial am vrut să pun activenews, dar am constatat că situl e pe listă de situri interzise și modificările la articol nu pot fi salvate și atunci am pus sursă o emisiunea de pe canalul youtube Freedom Alternative pe care l-am considerat sursă de încredere. Freedom Alternative are o redacție care realizează emisiuni pe diferite teme, în limbile română și engleză, și le distribuie pe mai multe canale (aceeași emisiune o poți găsi în mai multe locuri): youtube, bitchute, gab, twitter, instagram, telegram, discord https://freedomalternative.com/ . Aici e canalul lor youtube în engleză (10000 abonați): https://www.youtube.com/c/FreedomAlternative/videos și aici canalul lor în română (2000 abonați): https://www.youtube.com/c/FreedomAlternativeRO/videos . Au sute de emisiuni făcute. Nu văd pentru ce n-ar fi considerați sursă de încredere. O revistă cu 12000 abonați ar fi sursă de încredere. Apoi am pus ca sursă situl petitieonline.com, pentru afirmația că a fost lansată o petiție de către subiectul articolului. petitieonline.com e sit cunoscut pentru petiții pe diferite subiecte. Ce poate fi mai de încredere ca sursă pentru existența unei petiții decât însuși situl care găzduiește acea petiție? Cititorii Wikipedia, urmând acea sursă pot vedea exact textul petiției, popularitatea ei (numărul de semnatari), comentariile semnatarilor, chiar și statistici cu privire la semnatari (de unde provin, data semnării).--IsacAsim (discuție) 19 august 2021 12:18 (EEST)

Nu ne interesează din motivul următor: en:WP:BLPSPS. Sursele auto-publicate nu sunt considerate de încredere, n-am inventat eu regula asta, dar e regula întregii comunități ro.wiki. Deci eu pot vorbi cu temei despre ce consideră comunitatea pentru că eu cunosc regulile aplicabile, cum ar fi Wikipedia:Surse de încredere#Surse disponibile online. tgeorgescu (discuție) 24 august 2021 18:41 (EEST)

Surse de încredere

Am eliminat din articol surse necompatibile cu WP:SdÎ. tgeorgescu (discuție) 19 august 2021 15:24 (EEST)

Conținutul articolului și notabilitatea subiectului

Am adăugat mai multe etichete legate de problemele articolului în forma curentă. Articolul pare să fie o colecție de citate și opinii ale subiectului. Deși viziunea subiectului asupra revoluției sau asupra lumii, în general, ar putea fi interesantă pentru unii cititori, nu pare că respectă deloc îndrumările din Wikipedia:Articole biografice despre conținut. Mie, personal, nu mi se pare nici că respectă criteriile de notabilitate enunțate în pagina respectivă sub „Autorul a adus o contribuție literară considerabilă, care potrivit părerii criticilor va rămâne înscrisă în istoria literaturii”. Este faptul că a participat la revoluție criteriu suficient? Avem câte o pagină pentru fiecare participant la evenimentele din '89? Mngck (discuție) 23 august 2021 14:51 (EEST)

Sunt 21 de referințe la articol, incluzând „Adevărul”, „Evenimentul Zilei”, TVR, revista 22, România Liberă, Opinia Timișoarei, Ziua de Vest, Bănățeanul, Expres Magazin (revistă azi dispărută dar importantă în anii 90). Asta arată că este un subiect despre care se vorbește în afara Wikipedie. Eu am vrut să pun și alte referințe (activenews și o emisiune de la Freedom Alternative) dar am văzut că sunt contestate și n-am insistat. Notabilitatea vine nu atât de la participarea la revoluție (deși, în momentul când e menționată în emisiuni televizate și asta poate fi notabilă) ci din cărțile scrise, care au generat un oarecare impact, cum e menționat și pe această pagină de discuții. Consider etichetele nejustificate.--IsacAsim (discuție) 24 august 2021 17:30 (EEST)

În publicațiile respective se scrie cam despre orice. Repet, nu sunt convins că subiectul îndeplinește criteriile de notabilitate conform Wikipedia:Articole biografice. Să ne uităm la punctul care începe cu "Publicarea unui număr (chiar mare) de cărți nu este suficientă" din lista de criterii nevalabile. Până mai primim și alte opinii putem începe o curățare a articolului în etape pentru a scoate o parte din etichete. Se poate începe cu problema citatelor excesive. Mngck (discuție) 25 august 2021 13:22 (EEST)

Am încercat o curățare și standardizare a articolului. Am eliminat sau condensat cam toate informațiile care aveau legătură cu orice conflict a avut subiectul cu diverse persoane sau organizații - irelevante pentru un articol de Wiki. Am lăsat secțiunea despre activitatea subiectului în cadrul revoluției aproximativ neschimbată. Am eliminat informațiile legate de Virgil Măgureanu, acesta neavând vreo legătură cu subiectul. Am eliminat secțiunile constituite integral din citate, potrivite mai degrabă pentru proiectul WikiQuote, nu pentru Wikipedia. Am rescris introducerea pentru a elimina formulările care conțineau judecată de valoare și pentru a descrie corect subiectul. Subiectul este publicist, nu scriitor, deoarece este autor de texte pe teme istorice, politice și sociale, nu este autor de literatură. În final, am eliminat etichetele relevante. Mngck (discuție) 25 august 2021 21:40 (EEST)

Editări care curpind cercetări originale, sunt nerelevante pentru articol, încalcă PDVN și regulile despre persoane în viață

În această editare [8] Mngck șterge niște informații corecte, adaugă unele discutabile care încalcă regulile wiki despre persoane în viață și PDVN. Astfel, despre Sucharit Bhakdi șterge faptul că a fost redactor șef al Revistei Germane de Microbiologie Medicală și Igienă și scrie că a fost profesor de microbiologie discreditat datorită mesajelor conspiraționiste și antisemite. Or, este relevant că Sucharit Bhakdi nu a fost un simplu profesor de microbiologie ci redactor șef al Revistei Germane de Microbiologie Medicală, iar faptul că ar fi discreditat și că a răspândit teorii antisemite (de fapt a criticat politica guvernului Israelului în problema covid-19; asta nu înseamnă antisemitism, precum nici criticarea politicii guvernului României într-o anumită problemă nu înseamnă antiromânism) este o afirmație discutabilă, care încalcă WP:PDVN și WP:BIO. În plus, afirmația oricum nu are ce căiuta aici, căci ăsta nu este un articol despre Sucharit Bhakdi, care are articol separat. Analizarea în amănunt a activității lui Bhakdi nu-și are locul aici. Totodată, în aceeași editare se face cercetare originală scriindu-se că în cartea „Covid, minciuna veacului” Mioc „acuză democrațiile lumii de propagandă și pe cei care respectă îndrumările de prevenire a răspândirii COVID-19 de sectarism”. S-a șters însă afirmația documentată că „în opinia sa, pandemia covid-19 a început printr-o minciună a Partidului Comunist Chinez care avea nevoie de un pretext pentru a potoli manifestațiile antiguvernamentale din Wuhan și Hong Kong, care avuseseră loc în 2019[9]”. Impresia că Republica Populară Chineză este una din democrațile lumii poate fi părerea personală a lui Mngck, dar ea încalcă PDVN. Am impresia că distinsul coleg confundă Wikipedia cu o tribună și face aici propagandă chinezească.--IsacAsim (discuție) 6 octombrie 2021 20:49 (EEST)

O să vă rog să vă abțineți de la ștergerea conținutului care nu vă convine. Am păstrat parțial modificările dumneavoastră și readăugat o parte din modificările pe care le-ați șters. Mngck (discuție) 10 octombrie 2021 11:00 (EEST)

Am șters conținutul adăugat de dv. care nu corespunde standardelor Wikipedia. Tot ce ați scris despre Bhakdi este controversat, dar mai important - aceste controverse nu-și au locul în acest articol ci în articolul care se referă la Bhakdi. Am impresia că dv. sunteți aici doar ca să susțineți politica guvernului în problema covid-19, indiferent de rezultatele dezastruoase care se văd, numărul în creștere de morți și infectați, noile „valuri” care apar exact în localitățile cu record de vaccinări.--IsacAsim (discuție) 15 octombrie 2021 16:49 (EEST)

Prin politicile și îndrumările Wikipediei, blogul lui Mioc nu poate fi WP:SdI. Similar pentru libertarianeurope. tgeorgescu (discuție) 10 octombrie 2021 21:51 (EEST)

Standardul Wikipedia, care se vede în multe articole (cu titlu de exemplu: Sorin Roșca Stănescu) este că la articolele despre o anumită persoană (sau organizație) este acceptabilă includerea unei trimiteri la situl personal al respectivei persoane (ori situl organizației). Este de altfel logic, deoarece pentru cei care caută pe wikipedia articol despre o anumită persoană situl respectiv este o informație relevantă din care se poate vedea ce susține persoana despre care e vorba în articol. Că e bine sau nu ce se susține pe situl respectiv este o problemă la care Wikipedia nu trebuie să se pronunțe. În ce privește libertarianeurope.com, e un sit internațional cu redacție proprie, și nu există nici un motiv pentru a nu fi considerat SDI.--IsacAsim (discuție) 15 octombrie 2021 16:49 (EEST)

libertarianeurope.com este (până și din nume) un site părtinitor politic cu articole de opinie. Nu are cum să respecte WP:SDI. Mai mult de atât, e un site la care subiectul contribuie, făcând-ul sursă primară (dacă nu mă înșel). Are cam aceeași valoare ca sursă ca blogul personal al subiectului. Mngck (discuție) 15 octombrie 2021 17:18 (EEST)

Faptul că un sit exprimă opinii nu îl face automat să nu fie de încredere. Nefiind deținut de subiect, nu poate fi considerat echivalent cu situl personal. Și opinia subiectului pe un anumit subiect e relevantă pentru articol. Dacă și-a exprimat-o pe libertarianeurope nu înseamnă că nu e opinia sa. Oamenii care caută acest articol pe Wikipedia vor să afle părerile subiectului, nu părerile lui Mngck. Dacă oriunde subiectul a publicat ceva aceasta e șters, s-au șters din articol surse precum revista 22, emisiuni televizate, acum și libertarianeurope, atunci cum pot fi documentate opiniile subiectului pe articolul Wikipedia?--IsacAsim (discuție) 15 octombrie 2021 17:34 (EEST)

Mi se pare că nu înțelegeți rolul Wikipediei. Wikipedia nu este agregator de opinii. Văr rog să consultați WP:NU. Dacă un cititor vrea să-i cunoască opiniile subiectului, intră pe blogul personal, nu pe Wiki.

În legătură cu eliminarea anumitor surse: articolul îndeplinește condițiile de la WP:BIO (în opinia mea) pentru că subiectul a participat la revoluția din 1989 și și-a documentat experiența. Dacă nu pot fi găsite surse de încredere pentru activitatea sa ulterioară, aceasta rămâne nedocumentată. Nu e nicio tragedie. Nu e ca și cum e prima biografie a unui subiect care este notabil pentru un singur eveniment. Mngck (discuție) 15 octombrie 2021 19:23 (EEST)

Coroborez: libertarianeurope pare a fi sursă extremistă (WP:MARGINALE) și fără control redacțional profesionist, cade conform en:WP:BLPSPS. tgeorgescu (discuție) 15 octombrie 2021 20:21 (EEST)

Nu ați prezentat nici o sursă care să califice libertarianeurope drept sursă extremistă, deci până la proba contrarie consider asta cercetare originală a dv. Articolul Wikipedia despre Mioc chiar trebuie să fie un agregator de opinii și acțiuni ale lui Mioc, așa cum articolul Wikipedia despre Sorin Roșca Stănescu trebuie să fie un agregator de opinii și acțiuni ale lui Roșca Stănescu și așa mai departe. Scopul articolelor Wikipedia este să ofere cititorilor informațiile relevante despre subiectul căutat. Altminteri, care ar mai fi scopul existenței articolului?--IsacAsim (discuție) 17 octombrie 2021 13:27 (EEST)

Scopul oricărui articol biografic este să stabilească datele biografice de bază ale subiectului și să documenteze evenimentele notabile la care a participat subiectul, lucrări notabile ale subiectului, etc. Informații factuale, nu opinii. Dacă Wikipedia ar fi fost un site de agregat păreri am fi putut face pagină fiecărui taximetrist din țară. O să vă rog din nou să citiți paginile WP:BIO și WP:NU.

Nu știu care vă e preocuparea cu articolul Sorin Roșca Stănescu, dar articolul respectiv a fost clasificat cu nivelul „Început”, însemnând că este un articol de calitate slabă. Nu este un articol pe care să-l dați drept exemplu.

Pare că nu ați citit nici WP:MARGINALE. Nu e nevoie ca o sursă să fie extremistă ca să fie nerecomandată. Libertarianismul este un curent politic și filozofic și, ca atare, analizează lumea prin prisma propriului set de valori și principii. Asta îl face marginal și incompatibil cu WP:PDVN. Înțeleg că sunteți fan al curentului, dar imaginați-vă o wiki pe care ar fi acceptate ca surse neutre publicații fundamentalist religioase sau comuniste sau ultranaționaliste sau mai știu eu ce. Textele scrise prin prisma unei filozofii politice, în mod inerent, nu au cum să respecte WP:PDVN.

O să vă rog din nou să citiți regulile Wikipedia și să încetați acest ping-pong de reveniri. Mngck (discuție) 17 octombrie 2021 14:06 (EEST)

Am îndoieli asupra capacității dv. de a înțelege la ce sunt fan, dar nu cred că asemenea discuție e relevantă aici. PDVN înseamnă că nu trebuie excluse din principiu nici un set de valori și principii. La articolul Wikipedia despre Karl Marx apar surse de orientare comunistă. A nu include asemenea surse ar însemna o încălcare a PDVN. În cazul de față, articolul de pe libertarianeurope nu mi se pare scris prin prisma unei ideologii ci prezintă anumite fapte și exprimă opinia autorului despre ele.--IsacAsim (discuție) 17 octombrie 2021 14:25 (EEST)

O să vă rog să vă abțineți din a face atacuri la persoană (WP:FAP). V-am oferit prezumpția de bună credință conform WP:BC, dar pare că nu sunteți dispus să respectați vreo regulă a platformei. Fiecare răspuns pe care îl adăugați pare menit să agraveze situația.

Sursele despre care vorbiți sunt puse în context. În cazul de față, doriți tratarea unui articol de opinie dintr-o sursă marginală ca sursă neutră și factuală. Sunt două situații total diferite. Mngck (discuție) 17 octombrie 2021 14:56 (EEST)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Libertarianismul este o utopie, dar una simpatică. Problema e că unii se dau libertarieni, când în realitate sunt alt-right (extrema dreaptă). Problema este că libertarianeurope nu are un control editorial credibil (la nivel profesionist) pentru a fi sursă de încredere. La fel cum websiteul Partidului Socialist Român nu este WP:SdI. Nu facem discriminare între PSR și libertarianeurope.

Deosebirea: libertarienii sunt în general oameni de succes și benevolenți, iubesc știința mainstream; extremiștii de dreapta sunt în general loseri agresivi, iubesc teorii conspirative și medicina alternativă.

Modelul de libertarian este Jimmy Wales. Modelul de extremist de dreapta este neo-legionarul anti-vaccin. tgeorgescu (discuție) 18 octombrie 2021 07:49 (EEST)