Discuție Utilizator:Mishuletz/Archivă 2005-2007

Lista compozitorilor de muzică clasică

Felicitări pentru realizare. Te rog, schimbă ortografia precum urmează: compozitori şi muzică. Mulţumesc! 20 Mar 2005, 16:11 (UTC) Mulţumesc :)

Hehe, nu eu am fost acela care te-a oprit :) Însă oricum ai făcut treabă bună, felicitări! Şi nu uita deviza Wikipedia: Be bold; să nu-ţi fie frică să editezi nici o pagină. Spor! IulianU 21 Mar 2005 23:16 (UTC)

Sugestie

Dicţionarul este ajutorul cel mai de preţ al omului!

Ar fi bine să adaugi la articolele scurte sau care doar definesc ceva sau pe cineva informaţia despre ciot prin formatul {{ciot}}. Succes in continuare! - Mihai 29 Mar 2005 20:57 (UTC)

Poţi să mă ajuţi la articole pe teme de muzică? - Mihai  :)

Cu ce anume să te ajut? -Mihai 30 Mar 2005 20:57 (UTC)

Cu corctare la greşli orto , nu avem înca un portal pentru muzică cred. nu avem nimic despre instrumente, din păcate n-am un dex (n-am ştiut că-m trebue) :)-Mishuletz

Dacă văd ceva greşeală, stai liniştit că voi corecta. Ministerul Educaţiei şi Cercetării ne oferă un site interesant cu dicţionare (inclusiv DEX şi Dicţionarul ortografic) la adresa: http://dictionare.edu.ro/.

Şabloane

• Salut Mishuletz! După câte ştiu eu nu există o listă actualizată. Poate te ajută toate paginile din "namespace"-ul "Format" respectiv "Discuţie Format". Salutări din München Gangleri | Di | D 10 Apr 2005 08:52 (UTC)

Wikipedia moldovenească

Salut! Te rog să comentezi despre ce să întâmplă la ora actuală cu Wikipedia moldovenească la mo.wikipedia.org. Vezi "articolul" meu la Utilizator:Ronline/Wikipedia moldovenească şi exprimă-ţi opinia acolo. Mulţumesc, Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 10 Apr 2005 10:06 (UTC)

Concurs de scriere

Au început înscrierile la concursul de scriere dotat cu premii reale! Pentru a câștiga trebuie doar să participi scriind cel puțin un articol în fiecare zi. Deviza este cantitate, calitatea situându-se pe locul al II-lea. Totuși, articolele trebuie să conțină cel puțin două paragrafe. Mai multe detalii pe pagina concursului. - Mihai 14 Apr 2005 20:03 (UTC)

Meyers

Am creat formatul {{Meyers}} care este conectat la Categoria Meyers. - Mihai 1 May 2005 18:28 (UTC)

Eu, Romihaitza, acord din toată inima acest premiu Wikipedia pentru întreaga muncă depusă

.

Premiu Wikipedia

Acest premiu vine pentru întreaga activitate voluntară de la Wikipedia. Felicitări! şi succes pentru mai departe! - Mihai | D 11 iulie 2005 16:24 (UTC)

Atenţie! Imagini!

Atenţie! Vă rugăm să adăugaţi formatul necesar drepturilor de autor pentru imagini. În cazul în care acest lucru nu îl faceţi, riscaţi să vă fie ştearsă imaginea pe motivul încălcării drepturilor de autor.

Acest citat este chiar din pagina de trimitere fişier. Toate cele bune, Mihai | D 21 iulie 2005 20:27 (UTC)

Literatura japoneza

Intii de toate va multumesc pentru subcategorie. De fapt sunt deja citeva articole in Wikipedia, cele despre Genji Monogatari, Natsume Soseki, Murakami Haruki, Oe Kenzaburo, si in lucru cele despre Mishima Yukio, Heike Monogatari si alte citeva. Articolul mare il voi traduce poate din wiki.enMayuma

Imi cer scuze,

scuze pt ca nu am dat nici o explicatie pt modificarile mele, dar imediat dupa ce am facut aceste modificari am si plecat. Defapt, sa recunosc ca nici nu mi-a trecut prin cap. Am facut mai multe articole unde am folosit trimiteri la clusari in loc de roi de stele, si am crezut ca e mai bine ca si denumirile de la acest articol sa fie la fel ca sa pot face articolul despre clusari. Si bineinteles voi scrie si o explicatie la clusari, sau o treducere daca vrei, cu roi de stele. Daca nu esti deacord cu schimbarile pe care le-am facut la catalog spune-mi ca sa pot schimba si la clusarii din celelalte articole. Spune-mi tu care denumire este mai corecta ca sa o folosim la toate articolele.Mersi Iar la denumirile constelatiilor in limba latina...nu stiu..toate wikipediile folosesc denumirile latine. Si, zic eu, daca cineva cauta o constelatie inseamna ca stie ceva despre ele si implicit si numele latinesc. Am sa mai intreb printre administratori pt ca parerea lor conteaza mai mult decat a mea.Ma bucur ca ma susti totusi. Si inca odata scuze...Doreki 26 octombrie 2005 01:27 (UTC).

Da, sunt deacord şi voi începe modificările din clusari în roi de stele; doar că asta se va întampla cam de prin 11 nov. Azi plecăm în vacanţă, iar când ne întoarcem voi continua cu astronomia. Mă bucur ca ai gasit denumirile în latină şi, vezi la articolul despre constelaţii, toate trimiterile sunt în română asa ca va fi mai bine dacă modifici tu trimiterile în latină. Până data viitoare....spor la astronomie.Doreki 27 octombrie 2005 03:03 (UTC)

Walter Schottky

Sper că nu te-a deranjat intervenţia mea. Să purtăm discuţiile de genul în discuţiile de utilizator, nu în cele ale paginii.

Mulţumesc că participi la Wikipedia.
--rebel 5 ianuarie 2006 02:14 (EET)

nu nu!! a fost numai laudă :). Cum ai putut să ştergi pagina de discuţii că nu se mai vede nici istoricul?

Şi mulţumesc pentru mulţumiri. Adevărul este că mă bucur dacă cineva îmi corectează ceva. Cît despre stil lucrez la îmbunătăţirea lui :)). Mishuletz 5 ianuarie 2006 02:38 (EET)

Istoricul este disponibil numai administratorilor. Nu-ţi face griji pentru stil. Personal, mă interesează mai tare produsul final, decât mijloacele prin care a fost obţinut.

Succes în continuare.
--rebel 5 ianuarie 2006 02:42 (EET)

Felicitări

Îţi aparţine privilegiul de a fi creat cel de-al 16.000-lea articol ro.wp şi anume Echinox! --Vlad|-> 11 ianuarie 2006 03:53 (EET)

Mulţumesc pentru felicitări. -- Mishuletz 11 ianuarie 2006 04:00 (EET)

Permisiuni revenire

Salut! Îţi mulţumesc pentru votul din sondajul referitor la permisiunile de revenire. M-am gândit că poate te interesează cum funcţionează butonul de [revenire] şi am actualizat pagina sondajului cu informaţii şi imagini despre acesta. Toate cele bune, Mihai | D 4 februarie 2006 17:34 (EET)

Răspuns cifră rotundă

Îţi promit eu, dragă Mişuleţ, că în maxim trei zile cifra va fi depăşită. Am eu grijă de asta. De fapt mă gândeam ca numărul de 25.000 să fie pe la 1 martie. --Mihai | D 7 februarie 2006 01:44 (EET)

Ce spuneam ieri? Iată că n-au trecut 24 de ore şi s-a întâmplat ;-) --Mihai | D 7 februarie 2006 20:16 (EET)

Mihai te rog nu mă forţa să-mi amintesc de un cuvânt, de care dau aşa de des pe ro-wiki şi care începe cu C...!  ;-) Hai s-o vedem cu optimism: acum fiecare sătuc cu trei bătrâni îşi are locul lui în cea mai mare enciclopedie din lume.--Mishuletz 7 februarie 2006 20:31 (EET)

Hmmm.. cartof nu poate fi, nici călimară, copil n-are legătură, castravete nici atât. Chiar nu-mi dau seama :-) Sigur că sîntem optimişti: un articol în plus poate aduce noi contribuitori care să îl facă articol fructuos. Azi-mâine vom vota la articole fructuoase pentru Ciumăfaia, Cluj. ;-) -Mihai | D 7 februarie 2006 20:36 (EET)

Mulţumesc

pentru votul de încredere acordat la candidatura pentru checkuser! --Vlad|-> 7 februarie 2006 01:51 (EET)

Răspuns la Etanol

Salut! Probabil că în acel mesaj te-ai referit la articolul Alcooli. Nu am spus nicăieri că etanolul are doar efecte depresive. Dimpotrivă, am menţionat că este folosit, fiind foarte bine controlat, ca materie primă în multe alte industrii. Nu ştiam de tot ce mi-ai scris tu pe pagina de discuţii, dar simte-te liber să modifici articolul după bunul plac, atunci când o faci cu intenţii onorabile şi motivate. Nu mă supăr deloc atunci când cineva mă completează sau mă corectează; abia mai învăţ şi eu ceva nou sau îndrept ceea ce ştiam greşit. Din păcate, zilele astea nu prea am timp să mă ocup de editare, din cauza examenelor, aşa că fac, pe ici şi colo, "muncă mică" ({{bunvenit}} sau chestii de genul asta). --KlaudiuMihaila ^Mesaj 16 martie 2006 20:18 (EET)

Mulţumesc

Mulţumesc pentru votul acordat. Tocmai am devenit cel mai proaspăt administrator pe ro.wp! --KlaudiuMihaila ^Mesaj 2 aprilie 2006 16:48 (EEST)

Re: Mulţumesc

Cu siguranţă aş fi răspuns mai devreme dacă aş fi ştiut că cineva aşteaptă răspuns. Eu ar fi trebuit să-ţi mulţumesc pentru premiul original şi o fac acum, după aproape un an.

Pe "vremea mea", nu exista mesaj de bun venit, aşa încît, la început, am crezut că lucrurile interesante de pe net se adună într-un singur loc, numit wikipedia. Tîrziu am descoperit manualul de stil, drepturi de autor, schimbări recente, etc. Ce s-o mai lungim, am dat copy &paste la Constantin Noica (lucrarea lui Sorin Lavric despre viaţa domnului Noica); văd în istoric că mai există adăugări/modificări, nu stau să văd cine ce a făcut, dar te rog dacă există posibilitatea ştergerii "contribuţiilor" unui anumit utilizator, acţionează în consecinţă. Dacă nu, spune-mi şi o să corectez eu acest lucru. Mulţumesc. - Laurap\ ^mesaj 6 aprilie 2006 09:37 (EEST)

E ok, înţeleg că am de aşteptat un an de zile... Pentru că era destul de urgentă chestiunea, voiam doar să-ţi spun că am rezolvat-o. Rămîne totuşi problema legată de drepturile asupra fotografiei. -Laurap\ ^mesaj 7 aprilie 2006 11:05 (EEST)

Nu m-am prins ce trebuia să văd la linkul pe care l-ai trimis. Cartea, nu ştiu cît de veche e, dar ce legătură are? Oricum nu putem folosi copy&paste, oricît de veche ar fi. Îţi dai seama că toate monografiile vechi ar fi aici sau la en.wp.? Sorin Lavric, doctor în filosofie, e născut în '67, e specialistul nostru în Noica iar în 2005 a scos Ontologia lui Noica. O exegeză. Ar sta frumos articolului despre Noica o secţiune legată de asta. - Laurap\ ^mesaj 7 aprilie 2006 16:15 (EEST)

După cum observi m-am hotărît, dar nu o întrebare aşteptam de la tine ci un răspuns. Dacă ai uitat întrebarea ţi-o reamintesc (asta, pentru că mă interesează răspunsul): de ce m-ai întrebat cît de veche e lucrarea? - Laurap\ ^mesaj 13 aprilie 2006 12:44 (EEST)

Am înţeles...

L-am reorganizat, ştergand majoritatea informaţiilor. După ce voi prelucra informaţiile voi adăuga ceea ce-i lipseşte... Simona Chesăuan 6 aprilie 2006 16:59 (EEST)

Precesia

Eşti tare! Asta pentru că "analogia dintre precesie şi un titirez" ţi s-a părut evidentă (am exclus cuvantul "destul"). Mai departe, ai avea mult de câştigat dacă ai încerca să înţelegi "cum aşa mulţi astronomi, geodezi etc. s-ar putea înşela". Aprofundează această teorie, pentru că văd că ai habar. Nu uita nici o secundă că Fizica nu este încheiată, iar onoarea de a o duce mai departe i se cuvine oricui. Îţi mulţumesc pentru răspunsul bine gândit; a fost o rază de soare în singurătatea care mă sufocă. abel 14 aprilie 2006 06:28 (EEST)

Vot admin

Mulţumesc pentru încredere.Cu speranţa că nu veţi regreta votul dat zilele astea,

Laurap\ ^mesaj 20 aprilie 2006 15:58 (EEST)

Membri ai Gărzii de Fier

Nu am nicio informaţie asupra apartenenţii lui Sergiu Celibidache la Garda de Fier, am mari îndoieli şi în privinţa lui Lucian Blaga. Mă interesează trecutul istoric mai apropiat. Am întocmit o listă cu Victime ale regimului comunist din România, listă evident incompletă (au fost cu zecile de mii!), şi alta cu Poeţi români în închisorile comuniste. Câte nume crezi că au mai fost adăugate între timp? Patru sau cinci! Am impresia că anumite persoane au interesul să împroaşte cu noroi personalităţi marcante ale culturii româneşti, unele aparţinând culturii universale, în timp ce sunt foarte tolerante cu cei care ne-au terorizat după anul 1945: vezi articolele Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker (în special ediţia din en.wikipedia - aproape că-ţi vine să-i plângi de milă!), Nina Cassian, Maria Banuş şi altele. Aşi propune o listă cu foşti comunişti de frunte, actuali bonzi în peisajul politic şi economic al României. MobyDick, 21 aprilie 2006, 18:20 (GMT)

Portal Astronomie

Salut Mishuletz !

Am creat un portal de Astronomie Portal:Astronomie, daca ai timp / interes poti sa ajuti si tu sa il imbunatatim.

Am vazut ca ai lucrat la unele pagini de constelatii, am continuat si eu muca, am creat cel putin 10 cioturi de constelatii azi.

Pe pagina ta este si o copie a formatului celor 88 de constelatii pe engleza, planuiesti sa o traduci pe romana sau sa ma apuc eu de ea?

Mersi,

Andrei.

Constelatii

Salut!

Tocmai am terminat de facut offline lista cu toate constelatiile, din pacate pe romaneste. Si eu lucrez cu Dictionarul de Astronomie si Astronautica din 77, m-am gandit daca e wikipedia pe romana, sa folosim numele romanesti. Eu fac un upload, daca vreti lasam asa, daca nu, well, am lucrat degeaba... Lintu

Herschel

Articolele William Herschel şi Wilhelm Herschel ar trebui unite, dar textul scris de tine este la "Wilhelm", iar cerut de mai multe articole este "William". Cred că tu poţi să decizi cum se poate rezolva mai bine. --GEO 7 iulie 2006 19:18 (EEST)

Răspuns la "Reţetă"

• De mai mult timp peste o lunä nu m-am ocupat de retete culinare, dacä doresti sä stii pe unde am fost poti sä intregesti articolele noi scrise de mine: "Polul Sud", "Polul Nord","Fuji", "Familia Medici" "Anzii Cordilieri" "Himalya" chiar acum am inceput sä lucrez la "Jan Hus"

Esti bine venit in club "Mishuletz" PS. Retete culinare le-am propus de mult sä fie sterse !

• Parvus7☎ 13.09.06

Iniţiativă de curăţenie

Salut! Dupa cum stii, am pornit în mod neoficial, o mică "campanie de curăţenie" pe Wikipedia, pornind de la Proiectul de sortare a cioturilor. Dacă doreşti să dai o mână de ajutor eşti binevenit să te înscrii la: Wikipedia:Sortarea cioturilor/Curăţenie. Contributul tau la categorizarii a fost decisiv. Daca gasesti vreodata atata timp cat ai avut si data trecuta, poate vrei sa te alaturi. Mersi! --Radufan 19 septembrie 2006 03:41 (EEST)

Am văzut şi eu că Georgia apare ca pagină inexistentă, însă problema e de altă natură, ea nu a fost ştearsă. Se mai întâmplă câteodată. Cât despre cioturi, ele nu pot fi şterse pentru că sunt de fapt informaţia de bază şi ştii cum e, dacă scrii un super articol şi-l publici, după care te răzgâneşti şi zici că mai bine nu, atunci dacă-l ştergi încalci regulile Wikipedia pentru că el deja e domeniu public şi paternitatea asupra materialului ai transferat-o deja. Acelaşi principiu se aplică şi la binecuvântatele astea de cioate, care sunt multe şi de multe ori mai mult încurcă, dar pe termen llung au şi ele rolul lor! Şi fără ele n-am mai fi pe locul 22 în topul Wikipediilor!--Radufan 21 septembrie 2006 02:07 (EEST)

Întrebare

Şi eu am observat dispariţia unui "Ciot". Îintrebarea mea se referă la faptul dacă un autor a completat un "Ciot" devenind să zicem un articol normal, are el dreptul să înlăture simbolul "ciot" ?

• Parvus7☎-21.09.06

Mulţumesc

Minunat acesta a fost visul meu din tinereţe să scot "cioturi", mulţumesc pentru promptidudinea răspunsului şi pentru ironie. Am să savurez drepturile acestea lângă o ciorbă de burtă. După ce am fost criticat în fel şi chip, uneori îndreptăţit, după cum vezi întreb toate banalităţile. Toate cele bune -- *Parvus7☎-22.09.06

Da, ai dreptate! La aspectul respectiv nu mă gândisem. Mulţam pentru mesaj. --Mihai Andrei 23 septembrie 2006 17:35 (EEST)

Categorizare

Salut. Sigur, robotul rulează. Am nevoie de un fişier txt care să conţină câte un nume de articol în fiecare rând delimitat de paranteze patrate duble, ca în exemplul următor:

• [[articol1]]
• [[articol2]]
• [[articol3]]
• [[articol4]]
• [[articol5]] etc.

De asemenea, pot schimba formatul {{ciot}} cu un alt format de ciot specific pentru toate paginile care se leagă la o anumită pagină (lista oferită prin Ce se leagă aici). Întrebări, nelămuriri, cerinţe.. lasă-mi un mesaj. Succes. --Rebel 24 septembrie 2006 05:14 (EEST)

Robotul poate modifica o pagină dată, un set de pagini dintr-un fişier text (pe care l-am creat eu în urma intrărilor din pagina pe care mi-ai dat-o tu), toate paginile dintr-o anumită categorie şi toate paginile care se leagă la o anumită pagină. Apasă in stânga, în trusa de unelte pe opţiunea de Ce se leagă aici pentru a vedea lista paginilor care se leagă la pagina ta de utilizator. Dacă nici aceste explicaţii nu-ţi sunt suficiente simte-te liber să ceri altele.

PS: Am terminat de categorizat paginile oferite de tine. Tura viitoare te rog să menţionezi şi care ciot să fie cel nou, în sensul că voi schimba {{ciot}} cu {{ciot-ceva}}. De data asta ştiam despre ciotul cu pricina pentru că eu îl creasem, însă tura viitoare s-ar putea să nu am acelaşi noroc. Succes. --Rebel 24 septembrie 2006 05:50 (EEST)

Cioturi

Mai poţi??Prevăd un coşmar la noapte în care mă împiedic de muuultee muulte cioturi:)) Eu nu mai pot, mă retrag. High Five!--Radufan 26 septembrie 2006 03:40 (EEST)

Ciao! Cred că putem liniştit să mai lăsăm câteva cioturi. N-are rost să ne-apucăm să mai facem formate noi pentru câteva articole răzleţe. Acum avem un număr de-a dreptul neglijabil faţă de cele peste 5.000 care erau la început! De-acum va fi enorm mai uşor să ţinem sub control numărul lor. Nu te mai chinui, e de-ajuns câtă treabă ai făcut. Fără tine şi Rebel nu terminam anul ăsta! Mii de mulţumiri. Nu doar din partea mea, ci din partea întregi comunităţi Wikipedia. Eu îţi stau oricând la dispoziţie dacă ai nevoie de ajutor într-o iniţiativă similară.--Radufan 26 septembrie 2006 17:22 (EEST)

Iniţiativa de Curăţenie

Curăţenia de toamnă...Ştergem praful, scuturăm ce se poate, batem covoarele...Alex:D

Salut! Iniţiativa de Curăţenie continuă! După succesul iniţiativelor precedente am transformat ideea într-un Wikiproiect. Continuăm mai departe cu articolele PDVN şi cele fără diacritice. După care vor urma, rând pe rând, toată gama de articole "problematice". Este nevoie de cât mai mult ajutor posibil şi ai aduce o mare contribuţie dacă ai acorda şi tu puţin din timpul tău. Stilul de lucru este ca de obicei, foarte liber şi flexibil. Nu trebuie decât să dai o privire la pagina proiectului şi să te decizi. Obiectivul este să "curăţăm" Wikipedia din toate punctele de vedere. Mersi! --Radufan 30 septembrie 2006 01:56 (EEST)

Pixi

La pagina Wikipedia:Candidaţi/Pixi aţi votat împotriva alegerii lui Pixi ca administrator. De obicei aceia care votează împotrivă sînt rugaţi să-şi motiveze votul. Este şansa dumneavoastră să ne spuneţi ce nu vă convine la candidat pentru ca şi ceilalţi utilizatori să poată vota în cunoştinţă de cauză. Mulţumesc. — AdiJapan ☎ 28 octombrie 2006 13:03 (EEST)

Districtele Germaniei

Pentru Amberg-Sulzbach (exemplu unde numele de district nu este şi de oraş) nu mai punem in paranteza district. Daca am creat deja pagina cu specificarea district in paranteza, voi corecta acolo unde este s-a intamplat acest lucru. Sper sa termin cat mai repede crearea paginilor districtelor, pentru ca nu au mai ramas foarte multe. Mai trebuie sa verific la urma daca toate legaturile din paginile landurilor sunt albastre. Sper ca am reusit cat de cat sa organizez putin informatiile despre Germania, pentru ca pana acum erau putine si rasfirate. --Emily | ✍ 30 octombrie 2006 16:38 (EET)

Mersi pentru mana de ajutor la denumirile districtelor. Voi sterge la sfarsit paginile de redirectare, cele cu district in paranteza si voi corecta legaturile. --Emily | ✍ 1 noiembrie 2006 15:47 (EET)

Ai dreptate cu ritmul... e cam alert, însă nu trebuie să terminăm până la Crăciun. Eu aş vrea să termin cât mai repede ca să mă pot apuca de ceva mai interesant cum ar fi wikiproiectul cu Caragiale. M-am cam plictisit de creat cioturi, de pus steme si harti, dar inca mai am un pic de chef de lucru. M-ai distrat cu mesajul tau! Salutare,--Emily | ✍ 1 noiembrie 2006 16:21 (EET)

Astronomie

Salutare,

pentru cei interesati puteti sa adaugati pe pagina voastra de utilizator categoria :[[Categorie:Wikipedi\u015fti_interesa\u0163i_de_astronomie|Wikipedi\u015fti interesa\u0163i de astronomie]] sau sa adaugati astronomie in casutele voastre babel sa stim sa ne gasim mai usor.

Ce e de facut in domeniul de astronomie incerc sa centralizez pe portalul de astronomie: Portal:Astronomie

Mersi,

Lintu 6 decembrie 2006 12:41 (EET)

Un an excelent îţi doresc şi eu ţie şi tot în primul rînd!

Despre drepturi de autor, da, aşa scrie la articolul 7 de aici. Dar te sfătuiesc să fii atent, de curînd eu am avut o experienţă neplăcută cu DER 1962-1966. Am intrat în posesia celor 4 volume dar cred că doar ceva despre paleozoic, mezozoic putem folosi. Exagerez dar numai puţin. – Laurap\ ^mesaj 5 ianuarie 2007 11:29 (EET)

Se poate completa

Salut -Un articol nu este terminat niciodată a-şi bucuros dacă l-ai completa, acum mă bat cu Dolomiţii --Parvus7 6 ianuarie 2007 13:36 (EET)

Orientare pe cer

Ca să o dreg î-ţi ofer o temă care te va interesa şi pe care timp de câteva săptămâni o las virgină:

Noroc

• ▪ Orientare (astronomie)
• Imaginile sunt luate în sudul Europei centrale ca. înălţimea Maramureşului de a nu-i jigni sentimentele naţionale ale lui Ştefan ce Mare am schimbat ora şi textul referitor, alte imagini nu am la îndemână, din partea mea puteţi să le schimbaţi sau dacă-l deranjează pe cineva în mod deosebit ştergeţi tot articolul.

Susţinere pentru funcţia de administrator

Îţi mulţumesc pentru votul pozitiv pe care mi l-ai acordat la candidatura de administrator. --R O ^{A M A T A} ₂₀₀₇ ^mesaj 11 ianuarie 2007 14:41 (EET)

Karin

Azi sunt in graba, dar promit ca o sa ma uit peste articol daca am timp. Ideea ar fi sa o contactam si pe Nuţu care ma rugase cu catva timp in urma sa scriu un articol despre el dar a trebuit sa refuz din motive subiective, chiar daca am redactat articolul despre Georg Daniel Teutsch in maniera pe care cred ca si-o inchipuie Nutu. Teologia nu avea cum sa o studieza la Fagaras de vreme ce Teologie evanghelica e de mult in Sibiu. Iar cathedrala- da este corect Biserica parohiala, mai este Johanniskirche (dar nu stiu daca primarul are ceva deaface cu ea ;-), biserica din Turnisor si din Gusterita, care altadata erau eparhii separate, cea din Turnisor fiind-o si acuma. Revin cum nu ma mai strange timpul cu usa.Eventual da-mi direct linkul articolului cu Schlattner sa nu mai caut. Mersi--Karin 13 februarie 2007 14:27 (EET)

Re: 400 de ani muzică de operă

Bineînţeles că Orfeul lui Monteverdi merită un articol. Sunt însă wikipedişti mai bine documentaţi decât mine în domeniul muzical, poate şi cu ceva mai mult timp liber. Am o mulţime de lucruri de rezolvat numai la Wikipedia, mi-ar trebui o a doua viaţă, în care aş contribui numai aici, sau cel puţin un cortegiu de trepăduşi care să aducă la un stadiu rezonabil unele articole începute de mine :-). În principiu sunt de acord să colaborez la un asemenea articol, dar nu ştiu când voi avea din nou timp.

Cât despre Orfeu în infern: nu auzisem până acum de tenorul Alexandru Badea, vă mulţumesc pentru informaţie. Voi căuta şi eu DVD-ul. --Gabi 27 februarie 2007 18:28 (EET) (Nuţu)

Am făcut unele corecturi la articolul despre opera lui Monteverdi, scris între timp de către un anonim, şi am introdus informaţiile pe care le deţin eu datorită redactării articolului Orfeu. Dacă aveţi plăcere puteţi contribui la articol, nu ştiu dacă l-aţi remarcat. --Gabi 30 martie 2007 16:24 (EEST)

mulţumiri

Salut. Vreau să-ţi mulţumesc pentru votul pe care mi l-ai acordat la candidatura pentru administrator. Sper să colaborăm bine împreună. --Cezarika1 27 martie 2007 20:18 (EEST)

Categorii fizică

Îţi mulţumesc pentru sugestii. În legătură cu organizarea portalului...sincer, nu ştiu exact ce ar trebui făcut şi cum anume să-l îmbunătăţesc. Şi cred că ar trebui discutat şi cu ceilalţi contribuitori interesaţi de domeniul acesta. E o pagină importantă. Deciziile n-ar trebui luate de o singură persoană. defy_the_wind 29 martie 2007 16:37 (EEST)

Mulţumesc pentru ajutor. Fără îndoială, e loc de îmbunătăţiri, dar cred că arată mult mai bine acum. Ar mai trebui verificate cioturile. Azi am ales unul la întâmplare şi am descoperit că era, de fapt, un articol întreg. L-am trecut în subcategorii.defy_the_wind 30 martie 2007 21:09 (EEST)

De acord

Sunt de acord cu mutarea de la «cafenea» şi în acelaşi timp admir inteligenţa şi diplomaţia lui «Mishuletz» - --Parvus7 10 aprilie 2007 16:01 (EEST)

Mulţumesc

Mulţumesc pentru sprijinul acordat. Oricum, am să încerc să nu mai ”calc în străchini” pe viitor--Chris sb 10 aprilie 2007 18:50 (EEST)

Categorii

Salut! Cred că nu este nicio problemă ca un articol să aibă multe categorii, cât timp sunt folositoare şi nu sunt repetate vertical. De exemplu, sunt persoane care l-ar pune pe Ceaikovski şi la "Categorie:Compozitori" şi la "Categorie:Compozitori ruşi". Acest lucru nu cred că este necesar: un articol nu trebuie pus într-o categorie X dacă este şi într-o subcategorie a categoriei X. Totuşi, categorii precum LGBT sunt necesare fiind că orientarea sexuală este o caracteristică o persoanei, la fel ca şi etnia, profesia, şi o serie de alte caracteristici. Categoriile sunt o formă de a grupa articolele, şi de multe ori este folositor să ai o listă a persoanelor LGBT dintr-o ţară, sau a oamenilor LGBT de profesia X sau Y. În schimb, categoria nu se pune numai dacă există surse credibile că personalitatea are o orientare sexuală lesbiană, gay sau bisexuală, sau o identitate de gen transgen. În general, mai ales în cazul personalităţilor moderne, singura sursă credibilă este autoidentificarea. Ronline. 亞洲自豪感 ✉ 15 aprilie 2007 08:33 (EEST)

Portal:Fizică

Bună! Ţi-am urmat sfatul şi am modificat portalul la fizică. Dacă ai timp, uită-te puţin, te rog, şi spune-mi ce părere ai, ce ar mai trebui adăugat/modificat. Îţi mulţumesc defy_the_wind 7 mai 2007 23:29 (EEST)

Un oarecare

Salut!

Nici prin cap nu mi-a trecut că exprimarea "un oarecare" va fi luată drept înjositoare. Intenţia mea a fost să însemne "despre care nu am alte informaţii decât numele", în contrast cu "un anume", adică unul despre care cam ştim cine e, chiar cu amănunte picante. Dacă te-am ofuscat, rogu-te să mă scuzi şi să nu mă judeci prea aspru. Centrul de greutate al comunicării mele era faptul că lista a fost preluată "ad literam" din germană de cineva, nu contează de cine (de aceea am folosit expresia un "un oarecare"), elementul de bază rămânând nevoia de "românizare" a numelor, şi nu plasarea vinei în cârca celui care a iniţiat lista.

Cât despre Mozart, să ştii că este şi preferatul meu. Aici, în România, există postul de radio România Muzical, care emite aproape exclusiv muzică clasică, aşa că Anul Mozart a fost din plin ilustrat cu o mulţime de transmisii de concerte din lumea întreagă.

P.S. Poti să te uiţi şi pe pagina mea de discuţii la două convorbiri din datele de 13 martie 2007 şi 14 martie 2007. Tot "un oarecare", privit cu umor.

Alles Gute (und keinen Groll), --Miehs 10 mai 2007 09:14 (EEST)

Salut

Dragă Mishuletz, am citit prezentarea ta din pagina lui Miehs şi am dorit să te salut în mod special. Prezenţa ta pe Wikipedia este pentru mine un motiv de bucurie. Cu drag, --Mihai Andrei 10 mai 2007 12:46 (EEST)

Lista

"Jos palaria !", ai investit in 2005 mult timp si energie spre a demara lista clasicilor muzicali. Trimite-mi un mail, banuiesc ca suntem vecini... --Cerghizan Radu 11 mai 2007 14:41 (EEST)

Vot

Mishuletz, am propus articolul Căile Ferate Române pentru a deveni articol de calitate. Te rog să-ţi exprimi părerea în legătură cu această propunere aici, pentru a evita respingerea articolului datorită numărului insuficient de voturi. Mulţumesc. --Mocu 20 mai 2007 01:14 (EEST)

Giacchino Rossini

Eroarea vine şi de la mine. Un (era să zic "oarecare") utilizator 89.34.53.15 a început articolul, iar eu nu am observat că prenumele e eronat, deşi i-am adăugat în text prima parte preluată din articolul din Wikipedia italiană. Dacă articolul Giacchino Rossini nu aduce nimic nou, poate fi eventual şters. Lista de opere nu am tradus-o, de fapt, cu excepţia titlurilor. Cum crezi că e mai bine, aşa facem. Toate cele bune,--Miehs 20 mai 2007 15:39 (EEST)

Nachbarn

Salut prietenesc ! Eu locuiesc in Oberfranken, aprox. 150 km nord de tine. Praktisch, Nachbarn... --Cerghizan Radu 20 mai 2007 17:35 (EEST)

Acreţie

Salut! Am dat peste articolul Acreţie şi am constatat că definiţia dată se referă numai la unul din înţelesurile termenului. Căutând pe Internet am mai găsit şi următoarele explicaţii:

1) Stromatolitele sunt produsul de acreţie al particulelor fine sedimentare de către organismele microbiene (cyanobacterii). Stromatolite

2) Vârsta deformărilor aparţinând pânzelor Carpaţilor Externi (prisma de acreţie), care a determinat formarea pânzelor peste forland, coincide cu momentul coliziunii şi are vârsta Karpatiana. RECONSTITUIREA DINAMICII LITOSFEREI...

3) acreţie: (geogr) mărirea continentelor prin aportul de elemente exterioare. [1]

Nu ştiu cum ar fi mai bine, să se adauge celelalte sensuri la articolul existent sau să se transforme Acreţie în pagină de dezambiguizare cu trimiteri la celelalte sensuri ale cuvântului.

Toate cele bune, --Miehs 21 mai 2007 18:36 (EEST)

Drepturi de autor

Am să încerc să mă ocup de imaginea aceea. Problema este mai complexă decît pare, pentru că nu ştim cînd a fost publicată prima dată fotografia sculpturii respective şi dacă ea a făcut sau nu parte dintr-o serie de fotografii. În funcţie de aceste elemente se poate stabili dacă fotografia este în domeniul public. În orice caz, persoana care ne-a avertizat (probabil rudă cu Cornel Medrea) afirmă că titularul drepturilor de autor este editura Meridiane, deci o eventuală plîngere trebuie să vină din partea acestei instituţii. O să văd cum pot rezolva.

Noi doi ne-am mai intersectat traiectoriile, chiar dacă poate nu ne-am adresat direct unul altuia, deci nu sîntem complet străini. În ce priveşte „invidia”, aflaţi că e reciporcă: şi eu vă invidiez că sînteţi în România (dacă presupunerea mea e corectă) pentru că sînteţi în contact direct cu cultura românească. În străinătate este extrem de uşor să te... înstrăinezi. — AdiJapan ☎ 25 mai 2007 07:02 (EEST)

Deci m-am înşelat... Atunci vă invidiez pentru că sînteţi totuşi mai aproape de ţară. — AdiJapan ☎ 25 mai 2007 10:12 (EEST)

Mixtum compositum...

1. Multumesc frumos ca m-ai facut atent ! Am completat deindata articolul despre Rossini, cu porecla lui filogermana.

2. Ma bazez (la capitolul "opere, operete, balet" in l.româna) numai pe propriile notite (adunate in peste 50 ani) sau pe manuscrisele primite din tara (via posta sau mail). Am insa dictionare despre opere in l. germana, la care apelez des. Bibliotecile online romanesti nu ofera prea multe lucrari interesante.

3. Diacriticele sunt si pentru mine o reala "Via Dolorosa". Mai nou, ca sa scriu textele trimise la Wikipedia, am recurs la "Sonderzeichen", dar si aceasta e o cale greoaie si nepractica. Am "gespeichert" pe tastatura toate diacriticele românesti, folosind combinatia "STRG" + "ALT" + o litera invecinata. De pilda, pentru â, apas pe STRG + ALT + V. Pentru ca memoria ma lasa (in tempo rapid), am notat toate diacriticele romanesti pe un "Haftzettel", pe care l-am lipit pe monitor, in dreptul nasului. Puteam sa le scriu si pe taste, dar, cum ai constatat si tu, dupa putin timp se sterg.

Herzliche Grüsse aus Oberfranken !

--Cerghizan Radu 25 mai 2007 15:34 (EEST)

Dan Grigore

Vă mulţumesc pentru intervenţie, într-adevăr, eu nu ştiu să redirecţionez un articol. Aşa că mai întâi am creat un articol nou, numit Dan Grigore (politician), în care am copiat toate datele din articolul Dan Grigore, şi, după ce m-am asigurat că articolul cel nou e salvat, am făcut substituirea în articolul Dan Grigore cu datele pianistului. Nu am creat un articol Dan Grigore (pianist), pentru că mi s-a părut o impietate să pun o precizare lângă numele său. Recunosc, nu m-am gândit nici o clipă că se pierd datele celor care au lucrat până atunci la articolul despre politician. Nu voi mai repeta această greşeală pe viitor.
Cât despre Maestrul Celibidache, poate că a adaptat o frază care i-a plăcut la numele lui Dan Grigore. Fraza am preluat-o din Who's Who, precizat la leg. externe, şi provine din corespondenţa pentru "România liberă" trimisă de la München de Marilena Rotaru. Vârsta poate juca feste uneori şi celor mai mari personalităţi. Michelangelo a fost orice, numai pianist nu. La o anumită vârstă probabil că se pot aduna merele cu corcoduşele. Când te lasă vederea, să zicem, diferenţele nu mai sunt atât de evidente. Muzica contează. Cu stimă, BlueMonday 2 iulie 2007 01:39 (EEST) .

Şostakovici

Salut! Cald rău la Bucureşti!

Deşi contribuţia mea la articol fusese minoră (prima frază, cu date biografice elementare), după rugămintea de a salva articolul de ştergere, am mai căutat date şi am "împănat" scheletul de articol cu date din altă sursă [2]. Sper ca astfel, pe lângă faptul că este ceva mai complet, se transformă din plagiat în compilaţie şi poate rămâne.

Şi încă ceva: Дмитрий Дмитриевич Шостакович = Dmitri Şostakovici şi nu Dimitri. O trebui oare schimbat titlul sau merge cu un "Redirect""?

Am recitit conversaţia noastră despre "un oarecare...", în care îţi comunicam că Radio România Muzical transmite în special muzică clasică, uneori şi jazz. Între timp, au intrat şi pe Internet la adresa următoare http://muzical.srr.ro/. Merită să încerci o audiţie.

Toate cele bune, --Miehs 18 iulie 2007 10:38 (EEST)

• Dmitri Şostakovici am văzut întradevăr şi în alte limbi că omul se numeşte Dmitri, pot să-l citesc, dar nu pot să-l rostesc, probabil necesită o tehnică aparte pe care eu n-o posed Numai bine --P-7 ✍ - 19 iulie 2007 08:26 (EEST)

Margraf

Salut!

La adresele [3] şi [4] se găsesc informaţii utile pentru tot felul de "Gafi" (Graf, Landgraf, Markgraf, Pfalzgraf, Burggraf, Freigraf, Raugraf, Wildgraf, Reichsgraf). Toate cele bune, !

Karl May

Mie îmi citeşte nevasta în fiecare seară din Winnetou înainte de a mă duce la culcare --P-7 ✍ - 26 iulie 2007 00:18 (EEST)

Spengler

În dicţionarul tehnic pe care îl am, apare: Spengler = 1. instalator; 2. tinichigiu. Deci, ai avut dreptate.

Cât despre Wagner, în afară de uvertură, pe care am ascultat-o azi pe România Muzical când a început transmisia, restul nu m-a prea entuziasmat, aşa că am închis radioul. Pentru mine tot Mozart, Beethoven, Chopin, Vivaldi, Telemann. Mai am o înregistrare copiată de pe un LP sovietic: Bruch - Concert pt. vioara si orchestra nr 1, cu Leonid Kogan, care, după gustul meu, nu se compară cu alte interpretări auzite pe la radio. Mai reascult cu plăcere Simfonia fantastică de Hector Berlioz. Pun muzica în timp ce lucrez (sunt traducător). Muzica vocală mă distrage, nu pot să mă concentrez la ce lucrez, îmi vine să ascult cuvintele în loc să urmăresc ce am de tradus.

Cu căldura, am zăcut mai mult în pat, cu geamurile şi uşile deschise să se facă curent, şi m-am uitat la televizor (zilele astea am avut mai puţin de lucru cu traducerile).

În rest, toate cele bune, şi să avem sănătate! --Miehs 26 iulie 2007 00:20 (EEST)

• Pe căldura asta în Bucureşti, Wagner mai are chef să cânte ? --P-7 ✍ - 26 iulie 2007 00:30 (EEST)

Bună dimineaţa

În legătură cu articolul acela, nu a fost rea voinţă. Mi s-a părut doar ca aţi şters fără ştiinţă articolul. Îi dam un revert. Eu am crezut că fac un bine punând cap la cap ambele variante. Mă scuzaţi. --Dan-Valeriu (Kdanv) 5 august 2007 11:25 (EEST)

Cele 95 teze ale lui Luther

La Wikipedia există 5 articole care fac referire la "Cele 95 teze ale lui Luther", cărora, prin publicarea articolului pe această temă, le-am creat un link informativ corespunzător. Altfel, cititorii s-ar fi aflat într-un fund de sac, ar fi părăsit rapid Wikipedia şi ar fi căutat “Cele 95 de teze” în alte părţi. Mulţumesc pentru ambele ajutoare ! PS: Nici eu nu l-am înţeles pe Rebel… --Tico 5 august 2007 11:36 (EEST)

Maestrii cantareti din Nürnberg

Am tradus toate cuvintele din articolul "Maestrii cantareti din Nürnberg", folosindu-ma de un dictionar german-român vechi (editat in 1957 !), dar neegalat ulterior de noile dictionare. --Tico 5 august 2007 13:38 (EEST)

Cine era coordonatorul? Mihai Isbăşescu? Feri Goslar 8 august 2007 23:52 (EEST)

Da. --Tico 9 august 2007 09:03 (EEST)

Ion Nonna O.

Văzui şi eu la Google că "nonna"+"ottescu" scot patru menţiuni (incl. nume de stradă). Dar cele cu un singur "t" sînt cu sutele. Din păcate nu am date mai multe. Textul din "Dicţionarul enciclopedic român" (DER) este f. scurt. Numele e grafiat "Nonna Otescu". Feri Goslar 8 august 2007 23:52 (EEST)

Standard

Bună seara. Te-aş ruga să urmăreşti următorul tipar în cadrul scrierii articolelor biografice:

'''Ion Popescu''' (n. [[1 ianuarie]] [[1960]], [[Timişoara]] — d. [[2 ianuarie]] [[2007]], [[Galaţi]]) a fost un [[geograf]] român.

având ca rezultat:

Ion Popescu (n. 1 ianuarie 1960, Timişoara — d. 2 ianuarie 2007, Galaţi) a fost un geograf român.

Sper să constaţi folosirea cratimei —, în locul celei scurte, obişnuite. Numai bine. --Rebel 10 august 2007 23:04 (EEST)

Scherer

De acord, dar textul introdus de mine este din EN.WP, unde la "Referinţe" este trecută "Britannica". --Venator 11 august 2007 00:03 (EEST)

Cratimă

Bună ziua. Ar trebui introdusă acolo, însă nu dispun momentan de cunoştinţele necesare pentru a o face. Şi da, ar fi foarte utilă o listă substanţială cu biografii, însă nu ne-ar fi foarte simplu. Te invit să faci această propunere în cadrul proiectului biografiilor, acolo unde să vedem cine şi ce poate face. PS: Sunt în provincie până în septembrie. Numai bine. --Rebel 11 august 2007 17:08 (EEST)

Descrierea modificărilor

Vă recomand să descrieţi întotdeauna modificările făcute . În lipsa descrierilor există riscul ca ştergerea unui fragment să fie interpretată ca vandalism şi anulată. Mulţumesc, --Rebel 11 august 2007 19:32 (EEST)

Articol 75.000

Salut. Te-au indus in eroare paginile de redirectare de la Red Hat Enterprise si Red Hat Enterprise Linux. Actually, articolul 75.000 este Haansoft Linux. Multumesc de felicitari, oricum. :) --Strainu 4 septembrie 2007 00:06 (EEST)

Ooops...mda, uitasem de paginile de prostii. Intr-adevar, e Linux XP. Sorry de confuzie.--Strainu 4 septembrie 2007 00:14 (EEST)

Districte germane

Salut ! am văzut că lucrezi la localităţi din Germania am început să preiau din germană districtele) - primele 3 landuri (din sud) sunt gata - numai că a apărut o problemă se aglomerează prea multe formate de navigare împreună cu cele româneşti. Dacă asta nu deranjează sau se pot ulterior cu un robot recategoriza atunci voi continua Toate cele bune--P-7 ✍ - 7 septembrie 2007 09:29 (EEST)

Localităţi din Germania

• Am făcut formatele cu localităţile pe districte - a existat deja aşa ceva ? atunci am lucrat de pomană.
• Districtele le-am găsit şi de fapt le-am legat de formate-localităţi.
• Am o întrebare, cum poziţionezi pe harta Germanie de exemplu localitatea Salzwedel--P-7 ✍ - 10 septembrie 2007 13:51 (EEST)

Bernburg (district)

A fost numai un district:

Der Landkreis Bernburg war ein Landkreis in der südlichen Mitte des Bundeslandes Sachsen-Anhalt. Am 1. Juli 2007 ist er im Rahmen der Kreisgebietsreform in Sachsen-Anhalt im neuen Salzlandkreis aufgegangen.--P-7 ✍ - 10 septembrie 2007 16:19 (EEST)

Suabia

Salut ! am făcut (ca noroc numai cioturi) toate districtele şi regiunile guvernamentale din Bavaria şi acum apare Suabia (din ce limbă provine acest nume ?) şi aum Ce facem ? --P-7 ✍ 18 septembrie 2007 13:30 (EEST) vezi de exempu Unterfranken

Interwiki

Salut! Legăturile interwiki nu te mai chinui să le pui, că le rezolv eu cu robotul. Îţi ia prea mult timp până le copiezi din partea de jos a paginii. Importante sunt cutiile, formatele pentru districte si daca se poate ceva text. Numai bine şi mulţumim pentru ajutor. --Emily | disc. 22 septembrie 2007 21:42 (EEST)

Oberdolling

Salut. M-am uitat întâmplător la articolul Oberdolling şi în casetă am găsit textul: Locaţia Oberdolling din Eichstätt districtul (tradus din Lage der Gemeinde Oberdolling im Landkreis Eichstätt) şi mi-am zis: corect este Locaţia comunei Oberdolling din districtul Eichstätt (sau cum s-o traduce mai unitar Gemeinde). Pe urmă am văzut că eroarea provine din format, fiindcă se repetă şi la Titting, Nassenfels etc. Trebuie modificat, probabil, ceva la casetă. Toate cele bune, un oarecare Miehs 22 septembrie 2007 22:21 (EEST)

Adolf Meschendörfer

Salut! Ideea este că în artiolul Listă de scriitori de limba germană am adăugat 235 autori originari din România, găsiţi la adresa indicată în articol. Apoi, când am timp, mai caut pe internet date să le fac şi articole celor ce încă n-au. Aş fi mulţumit să mă mai ajute cineva - oricine. Din Adolf Meschendörfer nu am citit nimic, în afară de poezia pusă la legătura externă: Siebenbürgische Elegie. Nu pentru că aş fi împotriva poeziei, în general, ci pentru că nu am avut ocazia. În anul 2000, am încercat o tălmăcire după Johann Wolfgang von Goethe (cam hazardată pretenţie!), dar nu am mai perseverat:

Sonett II FREUNDLICHES BEGEGNEN Im weiten Mantel bis ans Kinn verhüllet, Ging ich den Felsenweg, den schroffen, grauen, Hernieder dann zu winterhaften Auen, Unruh'gen Sinns, zur nahen Flucht gewillet. Auf einmal schien der neue Tag enthüllet: Ein Mädchen kam, ein Himmel anzuschauen, So musterhaft wie jene lieben Frauen Der Dichterwelt. Mein Sehen war gestillet. Doch wandt' ich mich hinweg und ließ sie gehen Und wickelte mich enger in die Falten, Als wollt' ich trutzend in mir selbst erwarmen; Und folgt' ihr doch. Sie stand. Da war's geschehen! In meiner Hülle könnt' ich mich nicht halten, Die warf ich weg, sie lag in meinen Armen.

Sonetul II ÎNTÂLNIRE PRIETENOASĂ Înfăşurat în mantie până la bărbie O luasem pe-un drum stâncos, cenuşiu şi povârnit, Sperând c-o să găsesc în vale-un loc desăvârşit; Mă simţeam neliniştit, cu gând de pribegie. Dar, dintr-o dată, ziua păru mai luminată: Tocmai venise-o fată spre cer ca să privească, Aşa desăvârşită, ca partea femeiască Descrisă de poeţi. Privirea-mi era-ncântată. Am luat-o atunci iute din loc, văzând că a plecat, Şi-n mantia mea cea largă mai strâns m-am învelit Ca şi când eu singur să mă-ncălzesc aş fi putut; Totuşi am urmat-o. A stat. Atunci s-a întâmplat! În învelitoarea mea clocoteam nestăpânit, Mantia doar ce-am azvârlit, şi-n braţe mi-a căzut.

Articolul meu de bază, pentru care am început colaborarea la Wikipedia, a fost Listă de localităţi întemeiate sau populate de saşi în Transilvania, la care am lucrat peste un an. Asta pentru că, deşi sunt o corcitură de naţii, prin fiecare din cei 4 bunici ai mei am primit şi sânge german (sas - Orăştie şi austriac - Viena). Acum că majoritatea germanilor au plecat din ţară, cred că este timpul să mai scriu că aceştia au trăit peste 850 de ani pe teritoriul de azi al României, aducând o serioasă contribuţie la cultura ţării. Iar respectul pentru România îl pot manifesta în special prin folosirea unei limbi româneşti cât mai corecte.

Deşi pensionar (Frührentner) muncesc acum mai mult decăt când eram la serviciu. Sunt traducător autorizat (germană, engleză, franceză, italiană şi spaniolă) şi, după o zi de muncă nu mai pot să scriu şi articole lungi în Wikipedia. Prefer să citesc, să corectez şi completez articole existente, ascultând în surdină Mozart sau Chopin.

Dar prea scriu mult, mai e timp şi în alte zile. Toate cele bune,--Miehs 26 septembrie 2007 00:11 (EEST)

Ce facem cu scriitorii care au scris în dialectul săsesc?

Salut! La adresa [5] am găsit textul: Seine eigene Mundart benennt der Siebenbürger Sachse erst in neuerer Zeit als „saksesch" (sächsisch), früher und auch gegenwärtig noch in Bauernkreisen galt dafür allgemein „detsch" (deutsch), während die hochdeutsche Verkehrssprache als „muëseresch", d. i. als Sprache der (österreichischen, landfremden) Soldaten bezeichnet wurde.

De aici rezultă că, deşi sună altfel, limba vorbită de saşi (sau dialectul (Mundart), cum se numeşte de fapt) a fost considerată de ei înşişi germană. Prin tradiţie, saşii sunt consideraţi ca minoritate etnică germană din România, alături de şvabi. Ce facem cu scriitorii care au scris în dialectul săsesc? Îi lăsăm la scriitori de limbă germană. Ca şi pe cei care au scris în dialectul şvăbesc. Din păcate, eu am crescut în casă cu germana austriacă (de la bunica venită din Viena), iar legăturile cu dialectul săsesc au fost practic nule. Nu îl cunosc. Toate cele bune,--Miehs 9 octombrie 2007 08:51 (EEST)

Richard Csaki

Salut! La articolul Richard Csaki am lăsat câteva fraze netraduse (le-am pus la dicuţii) pentru că nu am găsit pe nicăieri termeniii de bază. Dacă mă poţi ajuta, te rog să le traduci şi să le adaugi în articol. Cu bine, --Miehs 11 octombrie 2007 00:10 (EEST)

L'Orfeo de Monteverdi pe arte

Bună ziua. Doresc să vă semnalez transmisia acestei opere pe "arte", vedeţi aici: http://www.arte.tv/de/woche/244,broadcastingNum=758380,day=1,week=42,year=2007.html. Vizionare plăcută! --placet experiri | ^Discuţie 13 octombrie 2007 15:39 (EEST)

Da bin ich überfragt :-). Eu cunosc doar prelucrarea modernă, de ex. în înscenarea lui Robert Wilson de la Paris (tot de pe arte). În principiu cred că orice versiune a unei opere de artă poate fi tratată într-un articol aparte, în acest caz am avea însă nevoie de informaţii de detaliu despre schimbările lui Berlioz în orchestraţie şi în partitura lui Orfeu. Mie nu-mi rămâne decât să recunosc că nu mă pricep la asemenea subiecte muzicologice şi să regret faptul că nu l-am pomenit pe Berlioz atunci când am menţionat opera lui Gluck. Vă mulţumesc pentru precizare. --placet experiri | ^Discuţie 14 octombrie 2007 11:02 (EEST)

Scriitori

Lista nu am pus-o eu în întregime. Exista o listă, pe care am completat-o cu ce am găsit la adresa [6].

Apar cu siguranţă mai multe tipuri de erori, care vor duce la scurtarea listei: 1) Nu ştiu cine a început lista şi cât de corecte au fost sursele lui. 2) am completat, de la adresa de mai sus, cu 235 autori presupus originari din România. Pe măsură ce am căutat date, mi s-a părut că am dat de vreo doi care de fapt erau din Germania şi unul di Croaţia, parcă. Deci, erori la lista aceasta.

Aici [7] am agăsit: Bernhard Capesius, pseŭdonomo Karl Bernhard (Sibio, 16-a de novembro 1899 - samloke, 8-a de julio 1981: rumania germana verkisto, poeto, literaturhistoriisto, lingvisto.

Posibil ca eu să fi greşit, corect ar putea fi: Bernhard Capesius, care a publicat sub pseudonimul Karl Bernhard, deşi la Karl Bernhard nu-l mai regăsesc pe nicăieri. Cu numele complet apare în mai multe locuri:

Capesius, Karl Bernhard; Germanist, Schriftsteller; * 1889, 16.11. Hermannstadt/Siebenbürgen; † 1981, 09.07. Hermannstadt/Siebenbürgen; OGT 1974, 109, Autor: N.N.; OGT 1979, 106, Autor: N.N.; OGT 1989, 183, Autor: Richter, Gisela. [8]

Karl Bernhard Capesius schrieb das Prosapoem Der schöne Tod – Ein Abendlied (1919), den Prosaband Irrfahrten und den Roman Im alten Land (1923). .... Im Band Segel nach der Ewigkeit (1929) veröffentlichte der Autor frühere Gedichte. Später widmete sich Capesius mehr und mehr der Sprachwissenschaft (Dialektologie). [9]

The Klingsor Circle named after the literary periodical Klingsor published between 1924 and 1939 was associated with the works of Karl Bernhard Capesius, Heinrich Zillich and Erwin Wittstock. [10].

Cât despre Helmut Arz, am găsit : Arz, Helmut / Hienz, Kathrin - Sächsische Volksmärchen aus Siebenbürgen - Jugenverlag, Bukarest [11]

Nu e nici o problemă dacă lista se va scurta cu câteva nume, important e ca ceea ce rămâne să fie corect. Toate cele bune, --Miehs 14 octombrie 2007 18:30 (EEST)

Andreas Brecht von Brechtenberg

Salut! Am văzut că a apărut Andreas Brecht von Brechtenberg şi i-am făcut o mică completare (din Wkipedia maghiară, limbă pe care nu o ştiu.)

De fapt, îţi scriu din cauza lui Oskar Wittstock, căruia am vrut să-i fac un articol. Am găsit Oskar Wittstock (geb. 1865 in Bistritz, gest. 1931 in Hermannstadt) (într-un loc era numit şi der Ältere) Schriftsteller und Dichter. dar mai apare şi Oskar Wittstock (1893-1979) Kurzportraets: Oskar Wittstock. Am căutat mai abitir, ca să nu încurc se a scris unul cu ce a scris celălalt, mai precis lucrarea Johannes Honterus, der Siebenbürger Humanist und Reformator, Göttingen, 1970, despre care nu ştiu a căruia din ei este.

Rogu-te, dacă poţi, să mă scoţi din această încurcătură:

Cum le facem articole la amândoi (au acelaşi nume)?

Ar mai fi de eliminat din listă Helmut Arz şi, Kathrin Hienz, care, de fapt, au fost doar ilustratori la cartea Sächsische Volksmärchen aus Siebenbürgen Jugenverlag, Bukarest, carte scrisă de Josef Haltrich, (care încă nu are articol): Die gekürzte Ausgabe "Sächsische Volksmärchen aus Siebenbürgen", die im Jugendverlag in Bukarest 1953 und aus unverständlichen Gründen zuerst ohne Haltrichs Namen erschien, war von den damals sehr jungen Künstlern Helmut v. Arz (geb. 1930) und Kathrin Hienz (geb. 1931) reich illustriert. Beide stammen aus Hermannstadt und hatten die Kunstakademie in Klausenburg, Hienz auch die von Bukarest, besucht. Helmut v. Arz wurde vor allem durch seine Buchillustrationen bekannt. Hans Bergel bescheinigt ihm "Eleganz und Witz der zeichnerischen Handschrift". [[12]].

În listă, Helmut Arz mai apare şi la: Hans Bergel Das Venusherz / Erzählung Illustration von Helmut Arz. 1987.

Deci, Helmut Arz şi, Kathrin Hienz nu sunt scriitori. E.LTR. Schriftsteller aus dem Banat, Siebenbürgen, Sathmar und Buchenland / Rumänien i-a introdus numai pentru că apăreau pe lângă autorul unei cărţi şi în locul autorului altei cărţi.

Cu mulţumiri, --Miehs 23 octombrie 2007 10:20 (EEST)

Oskar Wittstock

Mulţumesc pentru răspuns. În urma lui, m-am apucat şi am completat articolul Oskar Wittstock. Ca ciot, sper că e mulţumitor. Toate cele bune, --Miehs 25 octombrie 2007 22:08 (EEST)

Barcelona

Bună seara şi mulţumesc pentru ajutor. E în regulă acest format : Format:Districte şi cartiere din Barcelona ? --Venator 25 octombrie 2007 23:02 (EEST)

A, păi nu ştiu. Cum pot să aflu dacă acele imagini pot fi utilizate ? Vă rog să ştergeţi pagina Les Corts cu redirectul, trebuie un articol separat despre district şi despre cartierul cu acelaşi nume. --Venator 25 octombrie 2007 23:18 (EEST)

Aşa e bine ? --Venator 26 octombrie 2007 00:18 (EEST)

Horst Samson

Salut ! categoria Scriitori germani din România n-o să cuprindă pe savanţi sau cei care au emigrat în alte ţări de acea am căutat să creez o categorie ce cuprinde o grupă mai mare de persoane --P-7 ✍ 16 noiembrie 2007 23:00 (EET)

Scriitori germani din România

Salut!
M-am tot canonit să mai fac articole din listă. E tot mai greu. La unii nu găsesc mai nimic de scris. Respectivii scriitori de limba germană se împart în principal în 2 categorii: care au rămas în România (puţini) şi care au plecat (mulţi), precum şi o subgrupă, din cei născiţi în Transilvania înaite de 1918, care sunt Austro-ungari.
De aici rezultă că Scriitori germani din România ar fi puţin ambiguu. Ar trebui poate Scriitori germani exilaţi din România şi Scriitori germani trăitori în România. Oticum, mai important decât categoria ar fi să putem completa articolele.

Traducerea titlurilor ar fi benefică. Mai greu cu cele apărute la noi, pentru că nu avem acces la toate acele cărţi ca să vedem ce mai scrie pe copertă.

Azi am făcut articole noi cu Michael Markel‎ şi Anton Sterbling‎ şi am mai "umblat" la Gerhard Ortinau‎, Gerhardt Csejka‎, Aktionsgruppe Banat‎, Richard Wagner (scriitor)‎ şi Horst Samson‎ (ce harnic sunt!). Toate cele bune,--Miehs 16 noiembrie 2007 23:03 (EET)

Lună

Există motive să nu fiu? --Rebel 23 noiembrie 2007 21:35 (EET)

Frank Valentin von Frankenstein

Interesant. Nu auzisem de el. La adresa [13] scrie că:

iar la adresa [14] este un articol despre el, în care se reia pasajul:

Eventual s-ar mai putea adăuga informaţii de aici la articol.

Toate cele bune, --Miehs 26 noiembrie 2007 21:51 (EET)

P.S. à propos de "arta poetică", vezi aici [15] "contribuţie"! --Miehs 26 noiembrie 2007 21:54 (EET)

Iata ce surpriza am avut: la adresa [16] am descoperit ca ilustratie desenul meu! Toate cele bune, --Miehs 12 decembrie 2007 23:58 (EET)

Te referi la Listă de scriitori de limba germană? Mai precis, ce să urmăresc?--Miehs 13 decembrie 2007 12:03 (EET)

Sărbători fericite

Crăciun Fericit și un An Nou 2008 plin de bucurii ! Wars

Un Crăciun îmbelşugat 2007 şi un An Nou 2008 fericit pentru dumneata şi toţi cei dragi dumitale ! Al dumitale, Wars 24 decembrie 2007 01:57 (EET)

Urări

Îşi doresc un Crăciun Fericit şi un An Nou plin de bucurii, ţie şi tuturor celor care îţi sunt dragi. --R O ^{A M A T A mesaj} 24 decembrie 2007 17:56 (EET)

Mă bucur că ţi-ai amintit de mine. Aceleaşi urări de bine şi din partea mea--Miehs 25 decembrie 2007 15:33 (EET)

Ech dunken änt wänschen uch alles Gadet! --Karin 25 decembrie 2007 19:37 (EET) P.s. Parcă scrisesem în unul din articolele mele că Limba săsească nu are grafie, fiind folosită limba germană pentru comunicarea scrisă. Dar asta nu mă opreşte să experimentez, mai ales după ce sa scos de curând un nou dicţionar a limbii săseşti pe o literă . Episcopul săsesc GD Teutsch s-ar bucura dacă ar afla că se face totul ca săseasca să nu ajungă în curând limbă moartă.

Drumul Taberei

Salut! Am adăugat 2 imagini la articolul Drumul Taberei, cartier în care trăiesc. Ca să-ţi faci o imagine despre Bucureştiul de astăzi.--Miehs 26 decembrie 2007 21:34 (EET)

Te Deum laudamus de Niceta Remesianu

Aveti dreptate... Dupa sarbatori, reveni-voi si voi scrie o varianta a studiului, in mod special, pentru Wikipedia ...! Ideea a fost aceasta: daca-i o valoare, trebuie sa aiba un cat mai bun circuit ! De aceea, l-am incredintat si revistei "Noi, nu !" (cu vreo doua saptamani mai tarziu) etc. Doua sunt problemele wikipediste (pentru mine, novicele): 1) este admisa in Wikipedia o varianta (dupa regulile Presei Vechi, care dadea si onorarii, adica drepturi de autor; varianta insemna chiar si articol cu doua-trei cuvinte "de baza" schimbate; altfel, trebuia sa restitui statului ceea ce ai incasat ca "drept de autor" !)...? 2) daca eu sunt cel ce a daruit (a oferit, n-a pretins vreun "drept de autor") articolul / studiul atat Wikipediei cat si revistei "Noi, nu !", daca eu sunt cel ce a muncit (multi ani) si a realizat studiul despre Sf. Niceta Remesianu (de Remesiana), ce rost mai are sa realizez cate o varianta pentru "moftul wikipedistic" (ca la "Noi, nu !" nu stiu daca se pune problema !)...IPT 30 decembrie 2007 14:31 (EET)

Urare / Colinde pentru Anul Nou 2008 Wikipedia

Va rog (am mai rugat pe cineva, dar nu stiu daca-i in tara, langa vreun calculator, vreau sa spun): de cunoasteti vreo "smecherie wikipedistica" de transmitere sincrona, trimiteti de la Ion D. Pachia / Ion Pachia Tatomirescu - si, daca nu va deranjeaza, si din partea Dvs. -, desigur, tuturor Ro-Wikipedistilor, urarea si cele trei colinde de mai jos... ! Cu multumiri anticipate si LA CEI MAI MULTI ANI FERICITI ! IPT 30 decembrie 2007 14:31 (EET)

• * *

La cei din “Wikipedie”,

Şi cu grâu de poezie,

NOU AN fericit vă fie...!

Viscolirile din ani

Urce-n floare de castani,

Rostuindu-vă BUNI ANI,

Înstelându-vă-n MULŢI ANI,

Spre-a vă sorcovi cerescu

Pachia-Tatomirescu...!

• * *

Stelele dalbe...

...de Sfântul Vasile

Cling-cling-cling: stele dalbe ning peste câmp cu grâne ce se ţin de brâne, peste hat cu dropii ce legară snopii, peste clăi de paie, peste muşuroaie – case de soboli, prin grădini de şcoli...!

Cling-cling-cling: stele dalbe ning peste pătuiege proptite-n toiege, sub căciuli de fân, trase pân’ la sân...!

Cling-cling-cling: stele dalbe ning pe pătule lungi, de unde râd drugi cu dinţii de soare către vrăbioare, către vrăbioi puşi pe tărăboi...! Cling-cling-cling: stele dalbe ning în livezi de meri, pe blănuri de jderi, pe dealuri, pe râuri ca albastre brâuri, pe coline line, cu Luna vecine, pe Muntele Roşu, unde şade Moşu’, prin codri de fagi, între raze dragi; ninge-ntre stejari cu luceferi mari; ninge-adânc de munţi printre brazi cărunţi, pân’ la noi pe frunţi – pini veveriţoşi, glugi de eschimoşi...! Noi, voinicii de soi, de luni şi de joi, azi vă sorcovim, flori înveselim – florile dalbe ni se-nsalbe; dalbe, de zăpadă, la Moş-Timp pe spadă; dalbe, ori de-arnici, dintre ţepi de-arici – că şi Domnul-Soare s-a dus să se-nsoare; la mireasa Lunii, se-adună lăstunii, din gura fântânii...! Cling-cling-cling: stele dalbe ning printre şoimi de aur, pe-al timpului taur; printre oameni harnici: azi, vestiţi paharnici – c-au în sărbătoare comori de ninsoare – o mândră lucrare de la Mândrul-Soare ce de mult nunteşte în munţi, după creste: în palat de-aramă, cu zâna din ramă; în palat de-argint, cu zâna de-alint; în palatul cald din munţi de smarald; în palat de aur, cu Fecioara-Faur; în palat de sticlă, cu zâna de pâclă...

Cling-cling-cling: stele dalbe ning – noi, voinici de soi, de luni şi de joi, sorcovim cu crini Moşii de lumini, Moşii de-anotimp, Moşul-Soare-Timp, pe Samoş, Sa-moşul ce-l cântă cocoşul: „cucurigu-rigu, hai, de-alungă frigul...!“ – şi pe moaşa-Luna care coace-aluna; şi moşii de tuci ce pun miez la nuci; şi moşii din ruguri ce torc miere-n struguri – miere de albine, miere de lumine...!

Cling-cling-cling: stele dalbe ning noi, voinici de soi, de luni şi de joi, sorcovim cu crini moşii de lumini, dar şi moşii noi ce-au dus la zăvoi albinele-n roi s-avem faguri moi – lor facem urare în cuvinte rare, în cuvinte sfinte: ca brazii s-alinte, ca brazii să-ndemne pe-ale vremii semne... Iar voi, moşi cinstiţi, mulţi ani să trăiţi – mulţi şi fericiţi...!

Sorcovim cu crini moşii de lumini, moşii noi, cinstiţi, în ţară iubiţi, în lume vestiţi; moşii-nvăţători din câmpul cu flori; moşii-profesori prin păduri-viori, sădind raze-n crini moşii de lumini, moşii-medici-buni ce vin din străbuni, moşii-medici-mari de vieţi făurari; sorcovim cu crini moşii de lumini, moşii din uzine dospind fierul bine, dospind fierul-soare: ca-n stele să zboare porumbei de-azur, de-anotimp mai pur, de-anotimp senin printre flori de in, la moşi-ţesători de cămăşi la nori, la strungarii-moşi printre cai focoşi – cai de la maşini hrăniţi cu lumini, cai de crom croiţi de Om, caii de la Far hrăniţi doar cu jar – cibercai cu gânduri ce sar peste grinduri, peste falnici lei, printre aprigi zmei – caii năzdrăvani ce rumegă ani, cai ce trec prin veacuri, neatinşi de fleacuri...! Sorcovim cu crini moşii din lumini: mulţi ani să trăiţi, în pace-nfloriţi ca macii în grâu, cu lumini la brâu, cu lumina-n gene, picurând în pene litere de aur ca solzi de balaur, sub ochi de azur, la cel trubadur, sub ochii ca mura înflorind răsura...! Fie: rod curat precum aţi visat; glasuri cristaline de izvoare line; peste casă – avrămeasă; în joc – busuioc; în trifoi – iepuroi...! Livezile s-adune amiezile: prune aurii în sân la copii; curgă dintre sfere purpura, în mere – ca la paji în obraji, ca-n bujori aprinşi de zori...! Perele umple ungherele ! Nucile s-adune curcile şi curcanii barosanii ! Fie: podgorii cu must la prigorii; în plai, grajduri mari cu armăsari; pe izlazuri, groase vaci lăptoase...! Purceii să-ntreacă leii ! Oile lânoase fie mătăsoase ! Să umbrească glia spic cât ciocârlia ! Sub aripi de păduri, crească semănături ! Ciuperci cât banii să-ncânte tufanii ! Fie mânătărcile cât bărcile ! Gleznele să frângă beznele ! Fierul să străbată cerul şi s-aducă ploi pentru altoi ! Omul să-mblânzeasc-atomul...! Fie lanuri de-mplinite planuri – lanuri de lumină în ţara-grădină...!

Cling-cling-cling: stele dalbe ning cu flori de castani: La mulţi ani...! Cling-cling-cling: stele dalbe ning flori de meri cinstiţi: Mulţi ani fericiţi...!

Lerundrea...

(sau colinda Stretin-Cerbulului în cuptor d-Undrea)

În Decembrie, din stele, cad puzderii de undrele...!

– Lerundrea, flacără grea, strânge fulgii de la vrăbii, nu mai sta proptit în săbii...! Ia balaurii de ceaţă ce-ţi toarnă-n mustaţă gheaţă şi-ţi aruncă ţărţărel în soarele-ţi subţirel, ori la lună, în căciulă, cu aripi de libelulă...! Lerundrea, sfânt aur scurs, ce stai în piele de urs, la porţile ferecate cu lanţuri de ger legate ?! Ai vreo mână ruginită, ai geana-mpăienjenită, ai toiagul mucezit, carul-fulger putrezit, Strein-Cerbul netrezit...?!? – Nu-s buimac, din flori de mac...! Am toiagul fermecat de ce văd în lung şi-n lat, şi-n adâncu-ntunecat... Astă mare margini n-are, însă azi, zări-vei brazi – şi-ntre ei, cearcăn de miei; Cerbul de Aur, stretin, cu ochiul drept de rubin, are-n vârful coarnelor perlele oceanelor şi,-ntre ele,-n rămurele, leagăn de mătasă albă, cu fecioara ce se-nsalbă în oglinzile de nalbă – o fecioară de vioară-lăcrămioară...!

Ea se-ncântă, şi descântă: – Lerundrea-Lerundă, Ler-Ler-Ler, pe undă ce nu mă scufundă, mi-ai dat Stretin-Cerb de mă poartă-n herb: pădurea-i de coarne flacăra-ţi să-ntoarne, bezne să răstoarne...! Luminează crinul, ne deschide-arinul la cetate,-n spate...! Ne cunună bradul cu-soarele-ţi: adu-l ca să-i chindisesc aurul ceresc...! Lerundrea-Lerundă, Ler-Ler-Ler, pe undă ce nu mă scufundă...! [............................] – La Ler, stretin-cerb cu coarnele-n herb, ori la ruguri-rugi, topind fieru-n drugi, din adânc de lunci, sub ochi de ierunci...! [............................] – Spune-mi, spune-mi, Lerundrea, Ursa Mare ce mai vrea...?! C-am avut opt fraţi zăpezilor daţi: pescari, vânători, în stea călători, de vultani înălţători, de-armăsari alergători, de corăbii purtători pe sub nori legănători, de suliţi răsăditori...! [............................] – Oi, Lerundă, Stretin-Cerb cu înrăzărire-n herb, spre-ai mei fraţi, să nu cumva să ne-abaţi: cu fildeşul tău din oase, vor croi case frumoase...! Cădea-vor – la seceriş – nestematele-ţi, pietriş...! Pe aleile de tuş, vor pune stelele-n pluş...! Ooo...! Din căpăţâna-ţi – spartă –, face-vor în boltă poartă...! După boltă-i o grădină cu mărgăritari-lumină...! [............................] – Lerundrea, Lerundă, Ler, se-ncinge cuptoru-n cer...! Moşul de pe guri de rai a dat cerbului meu grai – şi la nuntă, sori se-avântă...!

• * *

Vidrosul şi Mreana de Aur...

(sau colinda Pescarilor de Dunăre şi a Sânt-Ionilor)

Astăzi, Anul se-nnoieşte, Dunărea se primeneşte: Leroiler, din Don-Ares până-n cer ! Astăzi, Anul se-nnoieşte şi la năvodari sporeşte comoara cu peşti de aur dintr-al Dunării tezaur: că-i Don-Ares sfânt, frumos, nevămuit de Vidros; că-i Dunărea de lumină – fluviu cu apă senină la pescari, pe sub grădină – pescari cu-nflorită masă şi cu solzi de-argint pe casă: leroiler, din Dunăre până-n cer !

Şi-am pornit a corindare la casă de pescar mare: Leroiler, din Don-Ares până-n cer !

La pescarul Ion-ăl-Tare, astăzi, noi zicem urare: Leroiler, din Dunăre până-n cer ! Ion-ăl-Tare are-n casă năvod mare, de mătasă, împletit în şapte,-n şase, cu şuviţele mai groase, cu şuviţe de argint umbrite de mărgărint, de sâmbătă până luni, numai în ochi de păuni; şi-i năvodul fermecat într-al mrenelor palat – la palatul de-aur de sub plaur – de zâna valurilor şi-a malurilor, de zâna smârcurilor şi-a adâncurilor, de Mreana de Aur cu ochii de taur – mreana lui Ion cu vrăjit harpon, zâna lumilor din jos încolţită de Vidros – Vidrosul, frate genunii, ce scoate-n lume tăunii: o, Leroiler, din Dunăre până-n cer !

Stă-ntr-un ochi, după mătasă, Mreană-de-Aur, luminoasă, hăituită şi-ncolţită... Ion tare se-nrăzăreşte ca de nuntă, omeneşte, însă Vidrosul pândeşte; de sub umbră-viorea presimte o piază-rea – că Ion tare-i ca o stâncă, răscolind apă-adâncă... Vidrosul vrea Mreana încă – prăpăd face între peşti din adâncuri preacereşti, ce cu greu le cucereşti – că-i acolo apă mare cât din cer şi până-n zare, cât din cer până-n pământ, aşa-i la Vidros de-adânc – ţinut nebătut de vânt, rareori atins de gând – unde-şi ţine al său ţânc, unde Vidros puiu-şi creşte numai cu inimi de peşte, cu inimioare de prunci – rătăciţii de pe lunci: o, Leroiler, din Dunăre, până-n cer !

Dar cum e Mreana, frumoasă, şi la vorbă mlădioasă, îl pofti pe Ion la masă, sub plaur, la ea, acasă – şi pornesc prin apă-naltă, la castelul de sub baltă... Îi dă ce-i bun pe pământ, îi dă miere, îi dă cânt şi mistreţ vânat în toamnă, şi gătit de-a apei Doamnă; şi mai bea în zori de zi mustul viilor târzii, roua florilor de nalbă adunată-n noapte albă... Peştişorii de argint mai horesc prin labirint; mrene mari, ori feciorele îşi pun rochiţe cu stele... Din adânc, din greu tezaur, Mreana noastră cea de Aur îi dă cheie de ninsoare – nufăr-născător de soare... Ion-ăl-Tare mulţumeşte, cu Mreana se sfătuieşte cum s-o scape de Vidros – zmeul cel mai fioros, şi de ţâncu-i preaţestos: Leroiler, din Dunăre până-n cer !

Şi se-aprinde Ion-ăl-Tare şi-ntinde năvodul mare din adâncuri până-n soare – năvod cu ochi de păuni tras în ceruri de lăstuni, de lăstuni şi de egrete de păsări mai cucuiete; năvod cu ochi de păuni tras spre-adâncuri de moruni  de morunii de sub plauri şi de-ai adâncului tauri... Şi antărţ, spre dimineaţă, sub o lespede de gheaţă, Vidrosului prinde ţâncul – spre năvod, răcneşte-adâncul, zbiară Vidrosul bătrân că-i smulge puiul din sân şi se aţine la Ion, fără teamă de harpon: o, Leroiler, din Dunăre până-n cer !

Ion sare pe Malul Mare, cu Vidruţă în spinare şi-l leagă de-un stâlp de cer  lemnul tare ca de fier; îl leagă în funii grele, numai noduri şi inele, şi-i prinde capul sub grindă ca nimeni să nu-l desprindă, nimeni să nu-l mai dezlege pe Vidruţă-făr-de-Lege: o, Leroiler, din Don-Ares până-n cer !

Urlă Vidrosul mai tare şi izbeşte-n Malul Mare valuri 'nalte, până-n soare, de păcură şi de sare, sorbite din hău de mare: o, Leroiler, din Dunăre până-n cer !

La plaur de iarbă creaţă, către prânz, ca-n val de ceaţă, Vidros toarce pe mustaţă, când isteţul pescar Ion sloboade al său harpon chiar la Vidros între coaste, unde zace-a apei oaste cu nunţi vechi, mândre mirese, şi-mpăraţi cu-mpărătese – şi în inimă-i se-nfige: pe Vidros, de viaţă-l frige, pecetluindu-l de soarte pe-Ăl-Semănător-de-Moarte: o, Leroiler, din Dunăre până-n cer !

Mreana-şi strânge Curtea toată ca să facă judecată acolo, la Malul Mare, unde-i jude Ion-ăl-Tare: Leroiler, din Don-Ares până-n cer !

Şi la dreapta judecată, zice Mreana-nlăcrimată: „─ Spune, Vidruţă calic, peşte mare, peşte mic, ai ucis pe nor, pe soare, noaptea, şi-n amiaza-mare...! Ai mâncat doar inimioare de feciori şi de fecioare, de zburdalnici prunci pe-aburoase lunci !?! Cu-ai tăi dinţi tăioşi, de brici, sfâşiatu-mi-ai amici: Ucigaş-al-Sorilor, du-te-n rândul morţilor, treci prin hrubele de fiere !“ ── zice Mreana cu durere... „─ În cuţitele de sare !“ ─ spune jude Ion-ăl-Tare... Leroiler, din Dunăre până-n cer !

Astăzi, Anul se-nnoieşte, Dunărea se limpezeşte – că-i Don-Ares sfânt, frumos, nevămuit de Vidros, şi e apă de lumină la pescari, pe sub grădină – pescari cu-nflorită masă şi cu solzi de-argint pe casă, c-au văzut şi ieri, sub plaur, Mreana Dunării de Aur: Leroiler, din Don-Ares până-n cer...! Leroiler, viaţă-mpreună, La mulţi ani... cu voie bună...!

• * *

La cei din “Wikipedie”, Şi cu grâu de poezie, NOU AN fericit vă fie...! Viscolirile din ani Urce-n floare de castani, Rostuindu-vă BUNI ANI, Înstelându-vă-n MULŢI ANI...! Azi, v-a sorcovit cerescu Pachia-Tatomirescu...! Timisoara, la 30 decembrie 2007...