Discuție Wikipedia:Criteriile articolelor de calitate

Clarificare

secțiunile finale tipice articolelor din Wikipedia se referă la Bibliografie, Note și Vezi și? Dacă e așa, poate ar trebui clarificat. --Urzică 13 iulie 2008 12:31 (EEST)

Așa este. Am presupus că aceia care scriu articole de calitate și cei care le evaluează deja știu cum trebuie să arate un articol normal. Pentru clarificare am introdus o legătură internă spre Ajutor:Cum scriu un articol. — AdiJapan 14 iulie 2008 19:37 (EEST)

Rezumat în introducere?

Încă ceva. Nu văd de ce introducerea ar trebui "să facă rezumatul întregului articol". Dimpotrivă, ce am apreciat dintotdeauna la en:wp e faptul că introducerea spune doar CE este subiectul articolului și eventual de ce a devenit notabil în caz că nu e evident, fără nici o informație în plus, pe care oricum o afli dacă vrei să citești tot textul. Mi se pare chiar greșit să ceri un rezumat în introducere, o complică inutil. Țin foarte mult la ideea asta, aș aprecia un răspuns (sau mai multe). --Urzică 14 iulie 2008 19:30 (EEST)

Introducerea ar trebui să conțină tot ce este esențial despre subiect, o definiție e prea puțin. Ca idee, un cititor care vrea să afle doar ce e important și definitoriu despre acel subiect poate citi numai introducerea și pleca mulțumit. De altfel criteriul acesta la fel sună și în engleză, la en:Wikipedia:Featured article criteria: „a concise lead section that summarizes the topic and prepares the reader for the detail in the subsequent sections”. Mai mult, în îndrumarul en:Wikipedia:Lead section scrie: „The lead section should briefly summarize the most important points covered in an article in such a way that it can stand on its own as a concise version of the article.” Deci cred că „rezumat” este tocmai termenul potrivit. Rezumatul, prin natura lui este succint, concis, redus la esență. Deci nu este un efort mare sau o complicație, în schimb cititorii au numai de cîștigat. — AdiJapan 14 iulie 2008 19:59 (EEST)

Articole de calitate cu o sursă unică

b. Bine documentat. Afirmațiile din articol trebuie să fie sprijinite prin citarea surselor de documentare. Sursele care susțin întregul articol sau părți semnificative din el trebuie menționate la secțiunea „Bibliografie”, iar acelea care susțin afirmații individuale sau fragmente mici din articol vor fi trecute la secțiunea „Note”, folosind referințele automate.

Mai sus nu se specifică clar...dar e-n regulă dacă un articol de calitate are doar singură sursă la „Bibliografie”? Așa cum sunt: Anna Ahmatova, Leonardo da Vinci, Primul Război Mondial sau chiar niciuna, în articolele precum: Anghel Demetriescu, Julius Popper. --Tudorτ 1 august 2008 14:09 (EEST)

„Cel puțin o referință la fiecare paragraf”

În urma completărilor făcute de Tudor [1] criteriul 1c pretinde ca fiecare paragraf să aibă cel puțin o referință. Cred că înțeleg de unde izvorăște o astfel de condiție, și anume din dorința de a putea verifica ușor, numeric, dacă un articol respectă criteriul surselor. Dar soluția „o referință la fiecare paragraf” mi se pare nepotrivită. Două argumente complementare:

1. Există situații în care mai multe paragrafe dintr-un articol sînt scrise pe baza unui set de surse, care susțin toate afirmațiile făcute în acele paragrafe. Mai mult, este posibil ca informațiile respective să nu fie împrăștiate pe mai multe pagini ale fiecărei surse în parte, ci grupat, deci este inutil să precizezi sursele la fiecare paragraf în parte.
2. Pe de altă parte există pericolul ca, văzînd că fiecare paragraf din articol are precizată o sursă, să credem că articolul îndeplinește criteriul, cînd de fapt e posibil să mai fi rămas afirmații fără surse.

Iată de ce nu e bine să reducem procesul de evaluare la o simplă numărare. De altfel foarte rar criteriile numerice sînt suficient de relevante în evaluarea articolelor. Propun deci să lăsăm criteriul în forma anterioară. — AdiJapan 25 mai 2009 13:14 (EEST)

Așa este, însă cum altfel am putea verifica dacă în articol au rămas sau nu afirmații fără precizarea sursei?--Tudorτ 25 mai 2009 13:30 (EEST)

Desigur că criteriul numeric nu este un criteriu decisiv. În principiu, toate informațiile trebuie acoperite de surse. Ce nu este informație este de evitat. Deci, practic nu există text care să nu trebuiască să fie acoperit de surse. Dacă mai multe paragrafe se bazează pe același text dintr-o sursă, nu este nicio problemă să se pună aceeași referință la sfârșitul fiecărui paragraf. Invers, o referință pe paragraf nu garantează acoperirea. Dacă prima propoziție dintr-un paragraf este acoperită de sursă (și se pune nota), iar restul paragrafului sunt speculaţii, este evident că paragraful nu este în ordine. La fel, nu este în ordine nici dacă se scrie un întreg paragraf, iar spre sfârșit se dă un mic detaliu susținut (doar el) de notă, dând astfel impresia că sursa girează toate afirmațiile din paragraf. Deci, cine urmărește notele, nu este suficient să le numere, ci trebuie să le verifice efectiv, comparând textul cu sursa. Eu am găsit de multe ori cazuri în care una zicea textul și alta sursa. Foarte rar am corectat, deoarece efortul meu ar fi fost disproporționat. Autorii articolelor trebuie ei înșiși să adopte stilul corect de a aplica politica de verificabilitate. Pe de altă parte, mă îndoiesc foarte serios că o notă poate acoperi un text mai lung de 500 de caractere, deci 10 note nu pot acoperi informațiile dintr-un text de 50K, iar dacă este vorba de un articol care ridică pretenții, nici nu merită examinate. --Turbojet 25 mai 2009 23:02 (EEST)

Cel puțin o referință pentru fiecare paragraf (2)

În urma concluziilor de aici propun revenirea la cerința „cel puțin o referință la fiecare paragraf”, față de „cel puțin o referință la fiecare frază” dacă aceasta acoperă tot paragraful. În prezent se obișnuiește ca o referință să fie trecută pentru fiecare frază în parte, lucru care incomodează atât cititorii, cât și pe redactorii articolelor de calitate.— Ionutzmovie discută 14 septembrie 2016 22:39 (EEST)

Eu aș spune explicit: „O referință trebuie să susțină tot textul de la referința anterioară până la ea. În cazul în care aceeași referință este folosită pentru mai multe paragrafe, ea va fi reluată în fiecare paragraf folosind note multiple”--Strainu (دسستي‎)  14 septembrie 2016 23:02 (EEST)

De acord. Cred că acest text este cât se poate de explicit și cam asta ne dorim. --Silenzio (discuție) 14 septembrie 2016 23:09 (EEST)

De acord, poate fi inclus în pagina de proiect exact sub această formă.— Ionutzmovie discută 15 septembrie 2016 00:07 (EEST)

Ok.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 14 septembrie 2016 23:33 (EEST) P.S. Mie chestia asta cu 1 ref. pe fiecare frază/propoziție mi s-a părut cel mai demobilizator lucru posibil, dacă ar fi fost vorba să încerc upgradarea unui articol de la stadiul de AB la AC. Numai gândul la genului ăsta de conformare birocratică a fost suficient pentru a lua decizia de a NU upgrada un astfel de articol.

Exact! Sb2s3 (discuție) 15 septembrie 2016 00:30 (EEST)

De acord cu cele propuse mai sus [update: in formularea avansata de Strainu. Sb2s3 (discuție) 14 septembrie 2016 23:50 (EEST)

De acord cu formularea propusă de Strainu. Referitor la celelalte comentarii, din câte știu eu, orice afirmație trebuie susținută de surse. Incomod la redactare și incomod la citire nu sunt argumente care să corespundă cu politicile. Textul nesusținut de note este cercetare originală. Cine vrea o singură notă este necesar să găsească o sursă care acoperă întreg textul (însă atenție la copyright). Eu personal prefer cât mai multe surse, care se confirmă reciproc (dovedesc și mainstream-ul). Dacă punem în balanță credibilitatea unei informații vizavi de ușurința de a redacta și citi textul cred că politicile sprijină prima cerință. --Turbojet 15 septembrie 2016 17:54 (EEST)

Nu cred ca este vorba de cineva care sa -vrea- o singura nota, ci de texte (exegeze istorice ample, de exemplu, sau rapoarte legate de vegetatia unui parc) din care se poate extrage cel putin un paragraf (multiple fraze) de material enciclopedic, fara a ridica vreo problema de copyright sau a incalca orice alta regula academica. Se cheama parafraza, bun simt si responsabilitate editoriala. Nota vine la sfarsitul blocului de text in speta (atat timp cat respectivul bloc de text nu este exagerat de lung), si nu dupa fiecare entitate frazala. Imaginati-va cum ar arata articolele stiintifice sau monografiile daca fiecare fraza ar fi referentiata! Stiu ca in Romania plagiatul si impostura sunt la ordinea zilei, inteleg si ca Wikipedia noastra se lupta zilnic cu acte de vandalism, ignoranta, pseudostiinta s.a.m.d., dar asta nu inseamna ca politicle noastre trebuie sa fie 'inasprite' pana la punctul in care principiile universale exprimate mai sus sunt inlocuite sau erodate de o acribie birocratica sterila. Sb2s3 (discuție) 16 septembrie 2016 00:11 (EEST)

Așa se și procedează, cum spuneți, și așa procedez și eu când este cazul. Una dintre probleme apare când cineva (care de fapt se pricepe la subiectul respectiv) scrie un lung paragraf „de la el”, și, ca să nu fie acuzat de cercetare originală maschează asta cu o singură notă la sfârșitul paragrafului, notă care acoperă doar o mică parte din afirmații.

Altă problemă apare când cineva vine după și inserează în paragraf o afirmație nesusținută de sursa inițială. Atunci textul trebuie referențiat cu trei note: prima parte cu prima notă, inserția cu nota ei, iar ultima parte din nou cu prima notă. Cazul extrem este când într-o secțiune întreagă apare o singură notă, la sfârșit, și vine cineva care inserează în paragraf întreg, nereferențiat și nesusținut de referința inițială.

La un moment dat m-am gândit să cer să se lege efectiv un anumit text de referința care-l susține, ceva cum permite formatul {{nc}}, dar îmi dau seama că cererea este nerealistă pentru majoritatea utilizatorilor.

Sigur că nu trebuie referințe după fiecare frază, ci acoperirea întregului text, exact după definiția propusă de Strainu. Nu o referință pentru fiecare frază, ci nicio informație semnificativă nereferențiată (însă cele nesemnificative nici n-au ce căuta pe Wikipedia). --Turbojet 16 septembrie 2016 14:23 (EEST)

De o săptămână n-a mai comentat nimeni, mâine voi face modificarea.--Strainu (دسستي‎)  23 septembrie 2016 22:40 (EEST)

Introducere

O altă propunere pe care o înaintez este specificarea faptului că nu sunt necesare referințe în introducere dacă acestea există deja în restul articolului și acoperă exact aceleași informații ca cele menționate în introducere. Numai informațiile care nu se regăsesc în restul articolului ar trebui să aibă referințe, însă și acelea ar trebui să fie incluse în restul articolului, introducerea având scopul de a sumariza conținutul articolului și nu de a aduce lucruri noi față de acesta. În en:Wikipedia:Manual of Style/Lead section#Citations, se specifică faptul că „Because the lead will usually repeat information that is in the body, editors should balance the desire to avoid redundant citations in the lead with the desire to aid readers in locating sources for challengeable material [...] there is not, however, an exception to citation requirements specific to leads. [...] The presence of citations in the introduction is neither required in every article nor prohibited in any article.” Chestiunea privind adăugarea referințelor în introducere trebuie să fie lăsată la latitudinea celui care scrie articolul. Exemple de AC-uri de la Wikipedia engleză care se încadrează în propunere: [[:en:Statue of Liberty ]], en:Thunder (mascot), en:Jean Bellette, etc.— Ionutzmovie discută 14 septembrie 2016 22:46 (EEST)

Cu această propunere nu sunt de acord. Din moment ce la noi cerința e ca introducerea să rezume întreg articolul, e de așteptat ca mulți cititori să se rezume doar la introducere. E necesar ca și acești cititori să beneficieze măcar de o parte din de sursele disponibile (mai ales dacă vor să facă copy-paste, poate se sesizează că au ceva în plus acolo).--Strainu (دسستي‎)  14 septembrie 2016 23:09 (EEST)

Consideri că unui cititor superficial care se rezumă doar la introducere îi pasă de surse și de referințe?

Sunt de acord cu ceea ce spun englezii. --Silenzio (discuție) 14 septembrie 2016 23:17 (EEST)

Si eu tind sa fiu de acord cu politica si propunerea de mai sus; inteleg, insa, si critica 'talmes balmes' de mai jos, deci in cazul AB/AC sunt de acord ca introducerea ar arata cel mai bine fara referinte directe, tocmai pentru ca avem garantia ca ele se gasesc in text; totusi, in cazul unor afirmatii controversate sau neobisnuite care apar in lead, sunt de acord cu referentierea lor pentru folosul cititorilor. (Cu alte cuvinte, exact politica descrisa in engleza mai sus.) Sb2s3 (discuție) 15 septembrie 2016 00:01 (EEST)

E ok și așa, pentru că oricum avem o politică privind biografiile persoanelor în viață care impune criterii mai stricte față de celelalte articole.— Ionutzmovie discută 15 septembrie 2016 00:13 (EEST)

Nu pe toți îi vor interesa sursele, dar o parte probabil că da. De ce să-i pui să caute printr-un ditai articolul dacă pe ei îi interesează niște informații de bază?--Strainu (دسستي‎)  15 septembrie 2016 00:08 (EEST)

Treaba cu introducerea referențiată - în condițiile în care informațiile din introducere sunt referențiate în corpul articolului, este o chestie birocratică inutilă. Problema - din punctul meu de vedere ca verificator (la AB), apare atunci când se amestecă în introducere info referențiate și nereferențiate (pe motiv că sunt în corpul principal de text). Devine atunci mult mai greu de verificat ce e referențiat în corpul articolului și ce nu. În esență ceea ce spune Ionuț e foarte logic.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 14 septembrie 2016 23:24 (EEST)

Devine mai greu de verificat, însă prefer să las redactorul să se poată concentra pe restul articolului, evaluatorul fiind cel care trebuie să se asigure că referințele din restul articolului acoperă și corespund cu informațiile prezentate în introducere.— Ionutzmovie discută 14 septembrie 2016 23:27 (EEST)

Ok, mă cert cu tine în altă parte :), dar la AC nu pot fi de acord cu acest talmeș balmeș. Ori e toată intro referențiată, ori de loc și are acoperire în corpul principal de text. Amestecătură, never ! --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 14 septembrie 2016 23:30 (EEST)

Am reformulat pentru că se putea înțelege că evaluatorul trebuie să adauge referințele și în introducere, ceea ce nu mi se pare necesar.— Ionutzmovie discută 14 septembrie 2016 23:33 (EEST)

Completez cu faptul că solicitarea de referințe în introducerea, care se dorește a fi un rezumat, e un pic împotriva cursului redacțional, deoarece acest rezumat se face, în mod firesc, după finalizarea articolului, iar să-i ceri autorului să mute la urmă referințele (nume) din textul articolului în introducere e un pic peste mână. --Silenzio (discuție) 14 septembrie 2016 23:25 (EEST)

Dificultatea asta e momentană, generată de editorul wikitext. Cu editorul vizual poți să faci copy-paste la o referință și ea va fi pusă cum trebuie în introducere.--Strainu (دسستي‎)  15 septembrie 2016 00:08 (EEST)

Eu de exemplu nici acum nu lucrez cu ed. vizual. Strainu, undeva trebuie să existe un echilibru cu randament maxim, între doleanțe și efectele acestora. Acest echilibru - în sensul AC/AB trebuie să favorizeze dezvoltarea acestor articole și nu să le bage într-un pat al lui Procust impropriu de strâmt, justificându-se prin sine însuși. Dacă îl pui pe ăla care scrie la articol să mai învețe și să umble - de exemplu cu Ed. vizual, atunci unde ajungem ? Scopul principal eu îl văd în dezvoltarea unor articole cu un conținut informativ înalt calitativ, nu linkuit superintegrativ. Adresabilitatea celor care citesc - de exemplu numai introducerea, se orientează către calitatea și corectitudinea informației și în nici un caz către linkurile de referențiere. Dacă nu au timp să citească articolul în diagonală, nu au timp nici să acceseze linkurile referințelor - cu siguranță ! --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 septembrie 2016 01:07 (EEST)

Eu am oferit o soluție printre multe altele posibile, care să ușureze munca de copiere a surselor. Nu înseamnă că orice editor trebuie să urmeze această cale.

Sunt de acord că scopul e calitatea informației, dar sursele pe care le oferim fac parte din acea calitate. Mi se pare însă că efortul de a copia câteva surse din cuprinsul articolului în introducere e mult mai mic decât efortul de a găsi sursa unei informații punctuale în textul articolului.

Opiniile noastre diferă complet în ceea ce privește modul de utilizare al acestor articole. Părerea că doar cei care citesc întreg articolul sunt interesați de surse mi se pare o prejudecată. Wikipedia e un site de referință, în care mulți ajung căutând ceva foarte concret în Google. Da, sunt unii oameni care citesc articolele în întregime și uneori sar mai departe, dar mai există și cealaltă categorie, care au venit pentru o informație anume. Dacă aceștia au un minim de educație sau intuiție, nu se vor mulțumi doar cu Wikipedia, ci vor căuta sursa originală. Dacă nu, faptul că oferim acea legătură mică, ce va apărea și când fac copy-paste în word sau altundeva va mări șansele ca unii să dea clic și să ajungă la sursă.--Strainu (دسستي‎)  15 septembrie 2016 01:31 (EEST)

Ambele argumente expuse mai sus sunt valide, cu mentiunea ca, in opinia mea, cei care ar beneficia cel mai mult de o referinta in lead nu sunt cititorii uzuali (acestia se multumesc cu o scanare, unoeri superficiala, a introducerii, in scopuri pur informative), ci mai degraba cei care au un interes si/sau o educatie mai profunde. Ergo, cei din urma oricum vor scurma si in corpul articolului dupa surse! Deci singurele cazuri in care s-ar impune referinte obligatorii in lead sunt cele care implica afirmatii controversate sau neobisnuite. Sb2s3 (discuție) 15 septembrie 2016 13:59 (EEST)

De acord cu o introducere fără referințe dacă toate informațiile din introducere se regăsesc în text, referențiate. La biografii apar data nașterii, etc. în casetă și în introducere și nu se mai obișnuiește repetarea lor și în text (apariția acestei informații și în text sună obsesiv). Dacă referința nu este la Wikidata, atunci este foarte posibil să fie eliminată la simplificarea/uniformizarea casetei. Iar dacă „nu e voie” de pus în introducere, iar datele nu mai apar în text, atunci informații esențiale, și adesea contestate (v. Eminescu, Ceaușescu), rămân nereferențiate. Ar trebui precizat cum să se procedeze în astfel de cazuri. Cei ce se ocupă de AC știu că textul care apare la AC în prima pagină este altă pagină, nu începutul articolului respectiv. Această pagină evident că nu conține referințe. --Turbojet 15 septembrie 2016 18:14 (EEST)

Văd că sunt singurul care nu e de acord, așa că nu insist. Cum trecem până la urmă: nu e obligatoriu să ai citări în introducere sau nu trebuie să ai deloc citate în introducere?--Strainu (دسستي‎)  23 septembrie 2016 22:42 (EEST)

În manualul de stil este formulat astfel

„nu este necesară indicarea surselor prin note de subsol în introducere, atâta vreme cât informația privind sursele există în partea articolului unde informația este dezvoltată.”

Mi se pare că o formulare similară este cât se poate de rezonabilă.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 septembrie 2016 23:06 (EEST) P.S. Ca întotdeauna însă, prefer ori să fie totul referențiat în introducere, ori nereferențiat, singura excepție fiind reprezentată de informațiile din introducere care nu se regăsesc în articol. Această preferință este însă - se pare, strict proprie și personală.

Mi se pare perfectă formularea din manualul de stil.— Ionutzmovie discută 23 septembrie 2016 23:32 (EEST)

• Opinia mea: Rezumatul de inceput de articol nu trebuie sa aibe referinte, deoarece ele se regasesc in textul articolului. Cititorului superficial nu-i trebuiesc referinte la rezumat. Evaluatorul de AC sau AB si patrulatorii/adminii sunt cei care garanteaza calitatea informatiei de header cum ca ea are suport al surselor prezente in articol. Deci rezumat fara referinte. Cu totul alta problema este cea a referintelor din cadrul textului. Daca ele se pun doar la paragrafe cum zic unii de pe aici argumentand cu faptul ca textul este greu lizibil, eu sunt de parere ca se înșală. Dupa mine trebuiesc puse referinte la fiecare fraza, adica dupa fiecare punct. De ce ? Pentru ca nu poate verifica nimeni sursele si atunci Cercetarea Originala este la ea acasa. Poti pune usor o referinta de paragraf dupa care sa revii si sa completezi cu ce te taie capul, tu sau mai tarziu altul care completeaza. Este adevarat ca nici punand la fiecare fraza nu poate spune cineva daca este Co sau nu. Dar... fiind mai multa munca este de presupus ca nu este cineva nebun sa faca CO facand pe cameleonul.Asybaris ^aport 7 noiembrie 2016 17:09 (EET)

Încheiere discuție

Cred că este clar consensul construit. Dacă nu mai are nimeni ceva de spus, cred că discuția ar trebui concretizată prin introducerea modificărilor preconizate în criterii. Pentru orice eventualitate, am făcut un anunț la Cafenea. 2 săptămâni de așteptare cred că ar fi un termen suficient pentru exprimarea unor alte eventuale ideii în ceea ce privește problema în cauză.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 4 noiembrie 2016 23:07 (EET)

Închei discuția:criteriile AC/AB se updatează cu următorul text:

„nu este necesară indicarea surselor prin note de subsol în introducere, atâta vreme cât informația privind sursele există în partea articolului unde informația este dezvoltată.”

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 21 noiembrie 2016 21:12 (EET)

Legături moarte

O altă practică încetățenită la noi este ca legăturile moarte să fie verificate prin Checklinks și înlocuite cu unele funcționale sau arhivate înainte de acordarea statului de AB sau a celui de AC. Cred că ar trebui să menționăm acest lucru în pagina proiectului.— Ionutzmovie discută 15 septembrie 2016 00:46 (EEST)

Yap ! --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 septembrie 2016 00:58 (EEST) P.S. (+) la traduceri: actualizarea cu info noi introduse în articolul de origine după traducerea inițială.

De acord, dar să menționăm și faptul că checklinks nu e perfect și că toate legăturile declarate de el moarte ar trebui verificate manual.--Strainu (دسستي‎)  15 septembrie 2016 01:34 (EEST)

Tehnic vorbind, se întâmplă uneori și ca să raporteze ca valide legături făcute de fapt praf... Mențiunea cred că trebuie să fie numai în ceea ce privește verificarea de principiu a linkurilor și înlocuirea cu unele funcționale sau arhivate a celor moarte. Azi e Checklinks, mâine poate e alt program.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 septembrie 2016 08:32 (EEST)

Și azi legătura e validă, articolul e promovat, iar mâine (aka peste 3 ani) legătura e moartă. Dar articolul e tot AC, dar cu legături moarte. În opinia mea aici ar trebui un serviciu de verificare periodică (să zicem anuală) a legăturilor din toate AC, nu impunerea unei condiții la promovare. --Turbojet 15 septembrie 2016 18:21 (EEST)

Turbojet, verificabilitatea trebuie să fie demonstrabilă 100 % la promovare și de aici derivă și cerința. Nu am nimic împotriva unui „serviciu de verificare periodică” dar aici vorbim de altceva. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 15 septembrie 2016 18:41 (EEST) P.S. Când cumpăr o mașină, verificarea integrală a funcționalității tuturor opțiunilor la care am acces este punctul crucial, chiar dacă mă uit pe certificatul cu viza CTC sau cu o altă viză similară. Oricum este stabilit un calendar de revizii periodice ulterioare, dar mai întâi trebuie să o dau o semnătură pentru cumpărarea și pentru aceasta o verific. Nu e ok, cer alta.

Nu știu dacă exemplul... Mașinile au un ciclu de viață și o bună funcționare la început garantează cheltuieli de întreținere mai mici. Un AC nu are ciclu de viață și necesită aceeași întreținere permanent, nu se compară. --Turbojet 15 septembrie 2016 19:22 (EEST)

Ok, poate exemplul e prost ales, dar ceea ce am vrut să reiasă cred că e destul de evident.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 septembrie 2016 00:25 (EEST)

De fapt, prin această cerință se aruncă sarcina verificării acestor legături în momentul promovării pe umerii altora, care poate între timp au și decedat. De parcă articolul ar aparține celui care l-a scris și pe care el, sau cel care l-a propus la AC vrea să-i fie promovat, iar pentru asta trebuie să facă ei tot. Nu e tocmai în spiritul de colaborare promovat pe Wikipedia. Pe de altă parte știu că unii propun drept AC articolele care-i interesează și cer altora să le aducă la nivelul de AC. Aurea mediocritas. --Turbojet 16 septembrie 2016 11:25 (EEST)

Prin această cerință cred că se va creșterea gradului de responsabilizare atât în privința promovării, cât și al editării, indiferent cine o va face. Cerința e foarte rezonabilă: verificabilitate optim asigurată în limita posibilităților, atunci când se ia decizia. Nimeni nu aruncă nimic, deoarece o verificare rezonabilă (ce-i drept nu însă și perfectă) se poate face automat și foarte ușor, iar procesul de înlocuire al legăturilor nefuncționale îl poate face oricine. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 septembrie 2016 11:32 (EEST)

Încă o dată: acceptând WP:BC, legătura moartă a fost la un moment dat activă. Pur și simplu se cere reactivarea la un moment arbitrar (momentul promovării), cu amenințarea că dacă treaba nu e făcută, articolul nu va fi promovat. --Turbojet 16 septembrie 2016 11:39 (EEST)

Să verifici e una, să prezumi buna credință e cu totul altceva. Dv. comparați mere cu bastoane de cauciuc și trageți concluzii bazate pe această comparație. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 septembrie 2016 11:45 (EEST) P.S. Vă sugerez un exercițiu: în articolele actual nominalizate la AC există unul la care anumite informații nu se confirmă în unele din sursele citate ca linkuri. Dacă le găsiți, poate reușim să găsim măcar o bază comună de discuție.

Sunt cazuri în care la momentul evaluării nu se găsesc arhive ale linkurilor moarte. La en:wp am observat că se aplică WP:BC în cazul referințelor offline, care sunt greu de verificat. În cazul în care legăturile sunt moarte, este posibil ca cel care a creat articolul să cunoască o alternativă pentru ele. Nu că nu aș aplica WP:BC și la surse online, dar oricine poate să ocolească referențierea corectă adăugând o legătură moartă, pretinzând că acea legătură acoperea paragraful de care era legată.— Ionutzmovie discută 23 septembrie 2016 23:39 (EEST)

Dacă o luați așa, de ce să se chinuiască cineva cu legături online când există o sumedenie de „Anale” offline, cărora li se poate atribui orice? Astea sunt scoase de academii, universități, asociații profesionale — nu se poate spune că n-ar fi de încredere. --Turbojet 24 septembrie 2016 14:55 (EEST)

Indiferent de ce decizie se ia, eu am întâlnit cazuri în care referința, moartă, dar pe care am găsit-o în cele din urmă arhivată, nu avea nicio legătură cu textul de care era legată. De aceea am pus problema. Nu sunt împotriva aplicării WP:BC în cazul surselor online.— Ionutzmovie discută 24 septembrie 2016 22:32 (EEST)

Sper că nu vreți să spuneți că doar la AC se verifică. Când se întâlnesc asemenea lucruri, pentru protejarea proiectului cel ce a făcut măgăria ar trebui luat la rost, să se îndrepte. Dacă nu vrea, trebuie izolat. --Turbojet 25 septembrie 2016 09:47 (EEST)

Comentariu: Trebuie să existe totuși o excepție - în lipsa unor legături valide rezultate din arhive sau dintr-o nouă căutare (limitată sau extinsă) pe net a articolului respectiv, considerat sursă, atunci într-adevăr trebuie acceptată acea legătură aflată în imposibilitate practică reală de a fi reparată. Aici întradevăr trebuie mers pe buna credință, altfel ar fi nerezonabil.

Din ce am văzut însă la procesul de verificare de la AB, riscul statistic al unei asemenea excepții este mic, deoarece la o căutare aprofundată, de obicei se găsesc până la urmă legături de înlocuire. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 16 septembrie 2016 11:59 (EEST)

De fapt am aflat că există gadgeturi la Special:Preferințe, Interfață, care trimit automat spre arhive ale tuturor linkurilor (webarchive și archive.is), astfel încât propunerea mea nu își mai are rostul și o retrag.— Ionutzmovie discută 21 noiembrie 2016 21:16 (EET)

Din păcate oricum am fost numai 3 care am discutat problema, iar modul în care a decurs discuția nu pare să fi construit un consens. În lipsa unei participări mai consistente, probabil soluția ar fi fost oricum „lipsă consens”.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 21 noiembrie 2016 21:23 (EET) P.S. Putem deci considera discuția închisă ?

Da, pare lipsă consens. Nu putem obliga pe cei care scriu articole să facă o muncă în plus ca cea de mai sus care e destul de obositoare. Poate cu excepția informațiilor controversate sau a celor care par false.— Ionutzmovie discută 21 noiembrie 2016 21:38 (EET)

Legături roșii

Mutat de la Discuție Utilizator:Accipiter Q. Gentilis#Idee criteriu AC

Ar trebui adăugat următorul criteriu: să nu existe legături roșii. --Haptokar (discuție) 1 octombrie 2016 10:38 (EEST)

Nu sunt de acord cu nici un chip. Analizăm un articol, nu o suită de articole. În plus dacă ar exista un asemenea criteriu ar fi o frână extraordinară pentru dezvoltarea calitativă. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 1 octombrie 2016 10:41 (EEST) P.S. Asta nu înseamnă însă că "pentru atmosferă", cine dorește nu poate dezvolta pagini importante aflate în relație cu articolul, către care să ducă unele dintre legăturile (foste) roșii...

Atunci toate legăturile roșii să fie șterse. --Haptokar (discuție) 1 octombrie 2016 10:45 (EEST)

Scuze de întrebare, dar asta e o glumă? Cum justificați concret această propunere? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 1 octombrie 2016 10:48 (EEST)

Nu e o glumă, am vorbit serios. Cum poate să fie un articol de calitate dacă are legături roșii și face trimiteri la pagini inexistente? Ori se creează paginile inexistente, ori legăturile roșii trebuie șterse. --Haptokar (discuție) 1 octombrie 2016 10:51 (EEST)

Repet, nu văd consemnată o justificare concretă a sugestiei dv., ci doar o opinie despre legăturile deja funcționale către alte posibile articole. Puteți propune - evident, aceasta pentru discutare la pagina corespunzătoare de discuție despre criteriile AC. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 1 octombrie 2016 10:58 (EEST) P.S. Înainte de a o propune însă, eu m-aș uita și pe la criteriile prezente prin alte wikipedii de referință (en, fr, de, it, es, ru, ...)

În ce loc ar trebui să fac propunerea? --Haptokar (discuție) 1 octombrie 2016 11:00 (EEST)

Aici unde am mutat textul.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 1 octombrie 2016 11:04 (EEST)

Adaug spre aducerea aminte, o opinie a lui Asybaris (vezi aici) cu care sunt de acord:

„Nu se poate prinde in chingile regulilor restrictive procesul de scriere a unui AB sau AC.”

--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 1 octombrie 2016 11:43 (EEST)

Dacă ar exista un astfel de criteriu unii care nominalizează articole la AC ar scoate legăturile roșii în loc să creeze alte articole. Prefer ca ele să existe și să poată fi completate pe viitor.— Ionutzmovie discută 2 octombrie 2016 06:24 (EEST)

Exact ăsta este și scopul legăturilor roșii, să semnaleze că articolele respective ar trebui scrise. Cum ar fi un articol foarte bun despre matematică, care ar enumera o mulțime de noțiuni, dar care n-ar putea fi promovat până când paginile noțiunilor respective (pot fi sute) n-ar fi create? Să încurajăm cioturile? Să zicem că se fac. Și dacă după promovarea articolului vine cineva care zice „simplă definiție de dicționar” și șterge ciotul? Articolul își pierde statutul de AC? Noțiunea va fi uitată și mare minune dacă va mai apuca să aibă vreodată pagină? --Turbojet 2 octombrie 2016 09:10 (EEST)

Asta pornește de la mai vechiul ideal să nu avem legături roșii în Pagina principală, deci ar fi de dorit să nu fie legături roșii în introducerea AC și AB. Eu chiar am început încet-încet să albăstresc câteva legături din prima pagină. Dar legăturile roșii nu sunt rele, iar judecata dacă să punem sau nu o legătură într-un articol trebuie să depindă doar de context (ar fi nevoie sau nu pentru cititor să aibă o legătură spre un articol care elaborează conceptul acesta în acest loc?).

Poate putem face din Modul:Pagină principală, dar cred că ar costa mult să verificăm pentru fiecare link din introducere în parte dacă este sau nu roșu și să-l scoatem eventual. —Andrei^discuție 7 noiembrie 2016 17:27 (EET)

Ideea de a scoate șapte piei de pe o singură chestie, duce cu siguranță la rezultate cu mult mai proaste decât dacă ai încerca să scoți doar trei. Părerea mea...--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 noiembrie 2016 17:45 (EET)

Dacă aplici transformările corecte și în ordinea corectă pe o sursă corectă, atunci trei piei sau șapte piei e totuna când munca e făcută automat de un calculator. Problema este costul de procesare. Orice modul are niște limitări de timp de rulare și verificările astea pot fi costisitoare. —Andrei^discuție 7 noiembrie 2016 17:47 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Aici nu vorbim de calculatoare ci de oameni. Ca să lipsească legăturile roșii în introducere trebuie ca oamenii (nu calculatoarele) să scrie articole în plus.

Deci: eu vin cu experiența mea de evaluator AB și creator de AB și îmi asum responsabilitatea de a spune că a împinge la extrem niște doleanțe este un lucru păgubos. Am și această experiență recentă de a valorifica la extrem un criteriu la faza cu referențierea rezumatelor și din nou îmi asum responsabilitatea de a spune că nu a fost în regulă. Criteriul fundamental pe care trebuie să-l urmărești e progresul și trebuie să existe o balanță echilibrată între ceea ce soliciți oamenilor din punct de vedere al calității și ceea ce poți obține de la oameni. Dacă acestă balanță nu e echilibrată, atunci nu ai progres și se cheamă că nu e în regulă. Automatizarea poate substitui activități repetitive, dar nu poate fi substitut pentru inovație și în sine deși favorizează progresul, nu-l fundamentează. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 noiembrie 2016 17:58 (EET)

Cu asta suntem de acord. Eu vorbeam de implementarea în Modul:Pagina principală a eliminării linkurilor roșii atunci când se afișează introducerea în Pagina principală. —Andrei^discuție 7 noiembrie 2016 18:00 (EET)

Ok, atunci se cheamă că nu am priceput că era vorba doar de un artificiu tehnic fără impact de fond ci numai de formă. Mai pe înțelegerea mea de habarnist în domeniu: adică textul se afișează, dar nu mai e roșu ci are o culoare similară cu restul (deși linkul probabil rămâne activ) ? Dacă e vorba numai de genul acesta de artificiu, atunci probabil e ok. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 noiembrie 2016 18:19 (EET)

Pe scurt, poziția mea e că doar pentru că există o legătură e roșie, nu e motiv de refuzat promovarea unui articol. A, dacă sunt legături puse aiurea și de-aia sunt roșii, atunci e altceva, dar evaluarea se face în funcție de WP:STIL#Unde nu se pune de obicei legătură internă, nu în funcție dacă există sau nu articolul (și asta poate presupune păstrarea unor legături roșii și eliminarea unora albastre).

Comportamentul în pagina principală e altă mâncare de pește, și sugeram că putem să forțăm practica „fără legături roșii în Pagina principală” și prin alte mijloace, care nu afectează procesul de evaluare a articolelor bune și de calitate. —Andrei^discuție 7 noiembrie 2016 18:33 (EET)

Nu prea pricep ce înseamnă această „forțare” din punct de vedere tehnic sau din punct de vedere al efectelor palpabile, dar dacă nu elimină propriuzis textul, atunci e ok și adaugă un plus de estetică (ceea ce e poate, bine). Dacă însă elimină textul, se cheamă că îi strică coerența și nu mai e ok, fiind o favorizare a unui tip de formă în dauna fondului existent. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 7 noiembrie 2016 18:46 (EET)

Mai bine se modifică modulul, dacă s-ar impune așa ceva utilziatorii ar fi și mai descurajați să adauge legături interne, care sunt necesare.— Ionutzmovie discută 9 noiembrie 2016 11:05 (EET)

Mă refer la folosirea în cadrul Modul:Pagina principală a unui modul care se comportă așa.

Disclaimer: modulul e făcut pe genunchi și nu știu exact ce costuri de timp de prelucrare ar putea el avea pe texte mari cu linkuri multe. —Andrei^discuție 9 noiembrie 2016 12:20 (EET)

E ok, îl poți include în modul.— Ionutzmovie discută 9 noiembrie 2016 12:48 (EET)

Articolele traduse să nu mai fie evaluate din start ca AB sau ca AC

Discuție mutată de la: Propuneri pentru articole de calitate/Józef Piłsudski

Profit de ocazie pentru a-mi exprima o părere pe care o am mai de multă vreme. Alergătura asta în jurul cozii în ce privește eticheta "Articol de calitate" sau de "Articol bun" la traduceri din alte limbi de AB sau AC, este contraproductivă. Există posibilitatea simplă și elegantă a etichetării ca "Articol recomandat" (mă refer la badge-ul în cauză de la Wikidata), ceea ce eu o consider a fi varianta optimă și am să explic mai jos de ce:

• Pentru a respecta criteriile de AB și AC, simpla traducere, chiar calitativă și cu perierea tuturor formatărilor, etc... - în proporție de foarte mare (virtual și până la 100 %) este insuficientă. De obicei traducerile se fac într-un stadiu în care articolele respective au fost dezvoltate ulterior și necesită adăugiri, aduceri la zi, corecturi, completări de surse, etc., dificil de efectuat în condițiile în care nu ai controlul surselor și nu ai aprofundat problema, pentru a fi în temă.
• Traducătorului, în cele mai multe cazuri, îi este greu să dezvolte articolul din stadiul în care l-a preluat și l-a tradus. Dacă traducătorilor le-ar fi plăcut să dezvolte articole, cu asta s-ar fi ocupat, nu cu traduceri. Excepția este Ionutzmovie, dar și el dezvoltă (nu prea mult) articolele traduse, ca activitate eminamente secundară.
• De fiecare dată, primele probleme care trebuiesc urmărite sunt legate de calitatea traducerii, de corectitudinea formulărilor/formatelor și de actualizarea traducerii cu ultima variantă a articolului originar. Aceste lucruri sunt standard și pot constitui o "cerere la pachet" simplă și pe post de target accesibil, care să încadreze articolul la "Articol recomandat". Un AB sau un AC tradus este în mod evident un articol de recomandat, fără a mai trebui în mod păgubos să treacă prin furcile caudine ale evaluărilor AB/ AC. Asfel se valorizeză munca traducătorului și se motivează. Din contră, evaluare AB/AC a unei traduceri tinde să introducă un pantof creat pe un alt calapod, într-un picior diferit, iritând nejustificat traducătorul, lăsându-l preplex și scăzându-i motivația.
• A, dacă cineva vrea să preia un "Articol recomandat" pentru a-l dezvolta, în sensul referențierii complete, sau în sensul completării ariei de acoperire, asta e altceva. Atunci cu inima împăcată îl preia și muncește în acest sens.

Eu aș propune din start etichetarea tuturor traducerilor de AB/AC din alte limbi ca "Articol recomandat", după verificare de bază constituită de evaluarea calitătății traducerii, a corectitudinii formulărilor/formatelor, a actualizării traducerii cu ultima variantă a articolului originar și - eventual la un articol unde lucrurile nu sunt clare și articolul pare slăbuț, a comparației cu cea mai evoluată versiune a articolului din cele existente în toate wikipediile (pe cât este accesibil din punct de vedere lingvistic). Aș separa acest luru de evaluările AB/AC, considerând că este mult mai profitabil pentru toată lumea: pentru cititori în primul rând, pentru traducători și pentru evaluatori.

În plus, cei care traduc articole și-ar putea mult mai eficient acorda ajutor reciproc la corecturi, perieri de limbaj, etc... în evaluări pentru "Ariticole recomandate".

Mie mi se pare absurd să consum timpul unui traducător, cerându-i să muncească pentru partea de 7-8 % a unui articol care trebuie "completată, dată la rindea, vopsită și ferchezuită", astfel încât să se încadraze între niște limite aparent - din anumite puncte de vedere, procustiene.

Nu mi se pare de asemenea în regulă să fac cineva echilibristică prin meandrele concretului, căutând ace în carul cu fân (aka surse pe care nu are de unde să le ia, pentru subiecte cu care de fapt nu are tangență), pentru a aduce un articol scris cu optică diferită, la un numitor comun din punct de vedere al grilelor de evaluare. Scopul acestei echilibristici fiind păstrarea și încurajarea motivației celor care construiesc articole de la zero, cred că poate fi atins mai simplu, pornind deja de la un "Articol recomandat" și urmărind pașii procedurali uzuali.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 14 octombrie 2017 01:53 (EEST)

În principiu de acord, doar că nu-mi place spamul traducerilor articolelor plătite de managerii lor pentru promovarea cântăreților/cântărețelor din străinătate (și cei de aici au recunoscut că „colaborează” și primesc materiale promoționale). Acești cântăreți sunt „câtă frunză, câtă iarbă”. Articolele despre ei sunt ușor de tradus și, dacă pe en:wp pot avea o pondere rezonabilă, aici ar îneca puținele AC și AB pe care le avem și dau impresia că Wikipedia recomandă insistent românilor să le cumpere producțiile.

După furtuna din Timișoara două săptămâni n-am avut net acasă și am intrat pe Wikipedia din altă parte. Acolo nu aveam „semnele de carte” de acasă și am intrat pe pagina principală. Din patru accesări (până am setat și acolo să nu...), în toate cele patru cazuri pagina mi-a recomandat AC despre cântăreți străini. Dacă puteam, îi trimiteam imediat la „spam”. Acasă niciodată nu văd pagina principală, deoarece îmi face greață spamul respectiv. --Turbojet  18 octombrie 2017 20:29 (EEST)

Mă refer de etichetare cu badgeul respectiv de la Wikidata, nu la inserarea în profilul "Articole recomandate" de la ro.wiki. În principiu e vorba de separarea activității de traducere de cele de evaluare AB/AC, în două părți distincte:

• Articol tradus --> respectă criteriile legate de calitatea traducerii, de corectitudinea formulărilor/ formatelor și de actualizarea traducerii cu ultima variantă +/- eventual comparația - acolo unde lucrurile nu sunt clare și articolul pare slăbuț, cu cea mai evoluată versiune a articolului din cele existente în toate wikipediile (pe cât este accesibil din punct de vedere lingvistic) --> se pune la Wikidata badgeul "Articol recomandat", vizibil din celelalte Wikipedii.
• Cine dorește să dezvolte în continuare articolul astfel încât să se calchieze pe grilele AB/AC, intră la rând cu celelalte, dar se asigură că articolul tradus în cauză este "badged"-uit mai întâi ca "Articol recomandat". Asta nu a are de-a face cu cine/pe ce/pentru ce. Iar dacă va trece de grilă, asta e, nu va conta de e cântăreț sau nu.

Pentru mine treaba e clară, nu există resurse pentru a susține în continuare actualul sistem și, chiar în condițiile unor resurse suplimentare - real existente, actualul sistem este prea puțin eficient și pe deasupra promovează unele disfuncționalități evidente. Din punctul meu absența separării procesului de evaluare AB/AC de evaluarea traducerilor, este o frână în sistem. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 18 octombrie 2017 21:19 (EEST)

In sfarsit, a venit mintea cea din urma, adica la cap... cu traducerile, AB-urile, AC-urile si badged-uitul. Apropo ce-i ala, ca yo nu inteleg. Suntem la ro.wiki. Am dat pe translate si tot badget a iesit in română, dar in dex nu-i nimik, doar buget. Soimanu' te rog lumineaza-ma. Asybaris ^aport 18 octombrie 2017 21:27 (EEST)

"Click to assign a badge" --> Dacă de duci la pagina Wikidata a unui articol, derulezi pagina până la intrările de pe Wikipedia, dai Edit, iei varianta articolului într-o limbă oarecare, dai click pe măciuca din dreapta numelui de articol și ți se deschide un meniu cu etichete:

• good article
• featured article
• recommended article
• featured list
• featured portal
• not proofread
• problematic
• proofread
• validated
• digital document

Alegi una dintre măciuci și salvezi. E, măciuca aia apare ca indicator al calității articolului în alte Wikipedii, în coloana din stînga paginii, atunci când te uiți la variantele din alte limbi. Nu am idee dacă măciucatul/ demăciucatul sau substituirea măciucilor sunt accesibile oricui, dar ai înțeles ideea, presupune oricum un proces prealabil oarecare, de evaluare.

Treaba asta ar trebui să așeze fiecare articol pe direcția cea mai eficientă, atât pentru contributor, cât și pentru Wikipedia. O rezolvă și pe-a primarului, și pe-a popii.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 18 octombrie 2017 21:36 (EEST)

N-am urmărit discuția inițială așa că aș avea nevoie de niște lămuriri suplimentare: cine traduce, cine propune și cine muncește să aducă articolul la nivel sunt persoane diferite? Dacă da, cine-i obligă și/sau cine-i împiedică să facă treaba asta? Cu alte cuvinte, de ce schimbări ar fi nevoie în criterii, că nu mi-e clar.

Din câte știu "maciucile" mai exotice apar doar dacă vrea comunitatea, activând ceva. La noi apar astea recomandate acum? Aveți un exemplu? Strainu (دسستي‎)  18 octombrie 2017 22:22 (EEST)

1. Nu cred că are importanță cine muncește la articol.
2. Nu e vorba de a modifica ceva la criteriile AB/AC
3. Nu înțeleg prea bine ultima întrebare. "Astea recomandate" se referă la întrebarea dacă am remarcat sau nu vreun articol dintr-o altă wiki, etichetat cu badge-ul respectiv (de "articol recomandat") ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 19 octombrie 2017 00:11 (EEST)

La 3 da, asta întreb, dacă apar în interwiki, că eu n-am văzut. La restul: propunerea până la urmă e ca o traducere de AC să devină automat articol recomandat, ca să nu le mai propună lumea la AC?--Strainu (دسستي‎)  19 octombrie 2017 00:36 (EEST)

1. Grosier spus, cam așa ar fi (dar se referă inclusiv la AB). Explicațiile, așa cum le văd eu, sunt mai sus.
2. De văzut cred că am văzut, dar la vremea respectivă nu mă interesa subiectul. Sper să găsesc un exemplu. Badge-ul de la Articol recomandat este vizual identic (sau aproape identic ?) cu cel pentru AB. Numai dacă poziționezi cursorul pe el realizezi că e o diferență. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 19 octombrie 2017 01:01 (EEST) P.S. @Turbojet: dacă acei cântăreți au plăcut cuiva anume, nu cred că e o problemă. Nu rezolvi nimic punând cep la cântăreți, deoarece ei oricum sunt mai cunoscuți decât unul care scormonește prin arhive.

Greșeli de tastare

Criteriul 2b cere ca articolele de calitate să fie corecte din punct de vedere gramatical, de aceea e de așteptat ca autorii să-și recitească articolele. Totuși, din motive obiective mai sunt erori care scapă. Cam toate articolele de calitate sau candidate pe care le-am citit în ultimul timp aveau mici greșeli care pot fi găsite adăugând dicționarul românesc în browser și verificând doar cuvintele subliniate cu roșu. În felul acesta scapi de capcana citirii frazei în întregime sărind cuvinte. Ar trebui ca și acest pas să fie trecut undeva în procesul de evaluare, alături de verificarea legăturilor externe.--Strainu (دسستي‎)  18 ianuarie 2018 11:04 (EET)

Și cum activez dictionarul? Cum il adaug in browser? La preferinte nu am vazut optiunea. Asybaris ^aport 18 ianuarie 2018 11:10 (EET)

Pentru activare am găsit un filmuleț care ilustrează procesul în mai multe browsere pe Windows 7, trebuie bineînțeles adaptat pentru limba română. După browser, merge cam așa:

• În Firefox mergi aici și dai clic pe "Add to Firefox" și urmezi instrucțiunile browserului
• în Chrome urmezi instrucțiunile de aici (adaugi mai întâi Romanian la limbi, apoi activezi verificarea ortografică)
• Pentru Internet Explorer și Microsoft Edge nu prea mă pricep, dar am găsit pagina asta care descrie cum se poate activa în funcție de sistemul de operare.

După ce e activat, mergi în articol la căsuța de editare, clic dreapta și în meniul ce apare e un submeniu numit Spellchecking (Chrome)/Languages (Firefox) din care selectezi limba. După aceea ar trebui sa apară subliniate cu roșu cuvintele care nu sunt în dicționar. Nu e perfect (nu știe de exemplu numele proprii nici cuvinte în latină), dar ajută mult.--Strainu (دسستي‎)  18 ianuarie 2018 11:48 (EET)

Copyvio

O altă unealtă utilă înainte de a promova un articol este https://tools.wmflabs.org/copyvios/ , care te ajută să detectezi bucățile de text luate mot-a-mot din alte site-uri.--Strainu (دسستي‎)  26 ianuarie 2018 18:51 (EET)