Deschide meniul principal

Hădăreni, Mureș

sat în comuna Chețani, județul Mureș, România
Hădăreni
—  sat  —
Hădăreni
Hădăreni
Hădăreni (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°28′01″N 23°59′01″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețMures county coat of arms.svg Mureș
Comună Chețani

SIRUTA116108

Populație (2011)
 - Total817 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal547156

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Hădăreni ca Hadrev pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 125)
Hădăreni ca Hadrev pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 125)

Hădăreni (în trecut Hădărău; în maghiară Hadrév sau Aranyoshadrév) este un sat în comuna Chețani din județul Mureș, Transilvania, România.

IstoricModificare

 
E60 în Hădăreni

Localitatea Hădăreni este atestată documentar prima dată în anul 1270 sub denumirea de Hadrevet.

În Evul Mediu era un sat iobăgesc, aparținând domeniului latifundiar al familiei nobiliare din localitatea învecinată Luncani. În 1588, satul a fost cumpărat de cetățenii sași și de notarul Lucas Trauzner din Cluj.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 125), localitatea apare sub numele de „Hadrev”. Între satele Ketze (Chețani), Hadrev (Hădăreni) și Keresztur (Grindeni) pe hartă sunt marcate prin "Gericht" și prin semnul π două locuri publice de pedepsire a delicvenților în perioada medievală. Cele două locuri se găsesc la distanță unul față de celălalt, pe vârfurile a două dealuri.

Date geologiceModificare

Renumitul "tuf de Hădăreni" (strat reper, gros de câțiva metri), care aflorează pe dealul învecinat, a servit ca material de construcție pentru multe case din localitate. Stratul are forma unui brâu ondulat, de culoare cenușie, de unde denumirea sa locală ("Dealul cu Brâu").

Lăcașuri de cultModificare

 
Biserica reformată
  • Biserica ortodoxă, cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril", a fost zidită în anul 1910. Stilul bisericii este un amestec de neogotic și bizantin cu un singur turn. Biserica veche construită din lemn, a fost amintită în documente în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.[necesită citare]
  • Biserica Reformată este amplasat pe drumul principal din localitate. Construit în stil neoclasicist în secolul trecut și amenajat după tradițiile cultului reformat, este o clădire cu valoare istorică care atestă prezența protestantismului elvețian pe meleagurile din Transilvania. Inițial locuitorii maghiari din Hădăreni erau romano-catolici. Biserica lor a fost preluată în anul 1570 de cultul unitarian, iar în secolul al XVII-lea (la dorința familiei stăpânitoare Trauzner) de cultul reformat.

DemografieModificare

În anul 1992 satul Hădăreni număra 870 de locuitori, dintre care 600 români (69,0%), 147 maghiari (16,9%) și 123 romi (14,1%).

Conflicte interetniceModificare

La 20 septembrie 1993, pe fondul unei stări tensionate datorate comportamentului unor romi din sat, precum jigniri, bătăi, furturi, tâlhării și violuri, pe fondul atitudinii pasive a organelor de poliție din localitate, în urma unei altercații provocate între 3 romi și un român, un tânăr din localitate, tatăl unei fetițe de 1 an, chemat să intervină în apărarea tatălui său, a fost omorât prin înjunghiere cu un cuțit de către aceștia.

Vestea uciderii acestuia s-a răspândit rapid în comunitatea locală. O mulțime numeroasă s-a adunat spontan și a luat atitudine împotriva romilor care se refugiaseră și se blocaseră într-o casă. Din mulțime faceau parte și membrii ai poliției locale inclusiv șeful secției de poliție, care apoi au încercat să ascundă faptele. Și deoarece la solicitarea lor, aceștia au refuzat să iasă afară, mulțimea a dat foc casei. Doi dintre romi au încercat să părăsească în fugă casa incendiată, dar au fost prinși și linșați, în timp ce al treilea a ars de viu înăuntru. Mulțimea înfuriată s-a deplasat prin sat dând foc la 13 case în care locuiau romi.

În urma procesului care a urmat, cinci români au fost condamnați la câte 2 ani cu suspendare, iar alți trei la câte 5 ani, totalizând 25 de ani de închisoare. Totodată, conform sentinței Înaltei Curți de Casație și Justiție de la București, inculpații condamnați au fost obligați să plătească familiilor victimelor despăgubiri în valoare de 2.130.000.000 lei. Pe de altă parte însă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărât în Cauza Moldovan contra României acordarea unor sume variind între 11.000 și 95.000 de euro, în total 262.000 de euro, pentru daunele morale și materiale suferite de unii romi din localitate, cărora li s-a ars casa și li s-au distrus bunuri. Ulterior suma a fost suplimentată cu încă 288.000 de euro, deci un total general de 550.000 de euro. CEDO a mai stabilit, de asemenea, că originea etnică a celor implicați in conflict a fost factorul determinat in evoluția evenimentelor. Statul român a dat un ajutor pentru construirea a 8 case. Stabilirea despăgubirilor s-a făcut doar pe baza declarațiilor romilor, românii din localitate considerând că ei exagerează pagubele, în dorința de a se înavuți pe seama suferințelor lor.

Legături externeModificare