Wikipedia

Kiev

capitala și cel mai mare oraș a Ucrainei
(Redirecționat de la Kyiv)

Kiev (în ucraineană Київ, transliterat: Kîiiv, ; rusă Киев, transliterat: Kiev) este capitala și cel mai mare oraș al Ucrainei. În 2003, orașul număra 2.642.486 de locuitori înregistrați oficial, deși numărul mare de migranți neînregistrați aduce acest număr la aproape 3 milioane. Administrativ, Kievul este municipiu subordonat nivelului național și nu aparține de Regiunea Kiev. Orașul este un important centru industrial, științific și cultural al Europei de Est. Kiev are o infrastructură extensivă, deși destul de veche, luând în considerare puternicul declin economic al Ucrainei în anii 1990. Există, totuși, un sistem foarte dezvoltat de transport în comun, incluzând un sistem de metrou – Metroul din Kiev.

Kiev
Київ
—  Oraș sub administrație națională  —

Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Kiev se află în Ucraina
Kiev
Kiev
Kiev (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 50°27′0″N 30°31′25″E ({{PAGENAME}}) / 50.45000°N 30.52361°E
Țară Ucraina
Cod KOATUU8000000000
Atestare Modificați la Wikidata
Numit dupăKîi, Șcek și Horiv[*]​
Guvernare
 - PrimarVitali Kliciko[1] (Solidaritate Europeană[*]​, )
Suprafață[2]
 - Total847,66 km²
Altitudine179 m.d.m.
Populație (2020)
 - Total2.964.448 locuitori
 - Densitate 847,66 loc./km²
Fus orarOra Europei de Est
Cod poștal01xxx-04xxx
Prefix telefonic+380 44
Localități înfrățite
 - 77 orașe înfrățitelistă
Prezență online
https://kyivcity.gov.ua/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata
Poziția localității Kiev
Poziția localității Kiev
Poziția localității Kiev
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Se spune că numele orașului este derivat din numele lui Kîi, unul dintre cei patru fondatori legendari. În timpul istoriei sale, Kiev, unul dintre cele mai vechi orașe din Europa de Est, a trecut prin mai multe stadii de proeminență și obscuritate. Orașul a existat probabil ca centru comercial de prin secolul 5. Așezare slavă aflată pe drumul comercial dintre Scandinavia și Constantinopol, Kievul a plătit tribut hazarilor,[3] până când a fost capturat de varegi (vikingi) la mijlocul secolului 9. Sub conducere varegă, orașul a devenit capitala Rusiei Kievene, primul stat slav de est. Distrus complet în timpul invaziilor mongole din 1240, orașul a pierdut mult din influența sa în secolele care au urmat. A fost capitală provincială de importanță marginală la periferia teritoriilor controlate de puternicii vecini, întâi de Lituania, apoi de Polonia și Rusia.[4]

Orașul a prosperat din nou în timpul Revoluției Industriale din Imperiul Rus de la sfârșitul secolului 19. În 1918, după ce Republica Națională Ucraineană și-a declarat independența de Rusia Sovietică, Kievul a devenit capitala acesteia. Începând cu 1921, Kievul a fost oraș al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, care a fost proclamată de Armata Roșie, și, din 1934, Kievul a fost capitala acesteia. Orașul a fost aproape complet ruinat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar și-a revenit rapid în anii postbelici, rămânând al treilea cel mai mare oraș din Uniunea Sovietică.

În urma căderii Uniunii Sovietice și a obținerii independenței Ucrainei în 1991, Kiev a rămas capitala Ucrainei și a avut parte de un aflux constant de migranți etnici ucraineni din alte regiuni ale țării.[5] În timpul transformării țării într-o economie de piață și democrație reprezentativă, Kiev a continuat să fie cel mai mare și mai bogat oraș al Ucrainei. Producția sa industrială dependentă de armament a căzut după colapsul sovietic, fapt ce a afectat știința și tehnologia, dar noi sectoare ale economiei precum serviciile și finanțele au facilitat creșterea Kievul în ce privește salariile și investițiile, precum și furnizarea continuă de fonduri pentru dezvoltarea spațiului locativ și a infrastructurii urbane. Kiev s-a manifestat ca cea mai pro-occidentală regiune a Ucrainei; partidele care susținut integrarea în Uniunea Europeană domină la alegeri în Kiev.[6][7][8][9]

Istorie

modificare
Istoria apartenenței statale  
  Ucraina 1991–
  URSS 1943–1991
  Reichskomisariatul Ucraina 1941–1943
  URSS 1923–1941
  RSS Ucraineană 1919–1923
  Republica Populară Ucraineană 1918–1919
  Statul Ucrainean 1918
  Republica Rusă 1917
  Imperiul Rus 1721–1917
  Țaratul Rusiei 1654–1721
Uniunea Polono-Lituaniană 1569–1654
  Marele Ducat al Lituaniei 1320–1569
Hoarda de Aur 1240–1320
Rusia Kieveană 882 d.Hr.–1240

Prima atestare scrisă a Kievului datează din 482. Kievul a avut o populație numeroasă încă din sec. IX, fiind avantajat de Nipru, care a reprezentat o arteră comercială importantă cu vestul și cu estul.

Începând din secolul al IX-lea, timp de un secol, Kievul a jucat un rol important în nobilimea varegilor, iar în 968 triburile pecenegilor atacă și distrug orașul.

Cel care a influențat mult evoluția orașului a fost Vladimir I (958-1015), care a extins orașul și a pus bazele structurii sale urbanistice. Tot el a oferit supușilor săi ortodoxia bizantină ca religie de stat. Kievul a devenit centrul religios al statului rus, în principal, datorită clădirilor sale sacre: Catedrala Sfânta Sofia[10], Catedrala Sf. Vladimir, Mănăstirea Lavra Pecerska (întemeiată în 1051, cea mai veche mănăstire rusească). Din Kiev a început creștinarea Rusiei și răspândirea culturii bizantine. Ultimul mitropolit grec a fost Isidor de Kiev.

Între 1569 și 1667 Kievul a aparținut Poloniei. În secolele XIX și XX viața orașului a fost dominată militar și ecleziastic de Imperiul Rus.

Vezi și: Rusia Kieveană.

Clima

modificare

Clima este temperat-continentală. Temperatura medie anuală este de -8 grade Celsius în ianuarie, și de +15 grade în iulie. Precipitațiile medii anuale sunt de 600 mm/an.

Demografie

modificare




 

Componența lingvistică a orașului Kiev

     Ucraineană (72,15%)

     Rusă (25,27%)

     Alte limbi (0,22%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Kiev era vorbitoare de ucraineană (72,15%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (25,27%).[11]

Economie

modificare

Din punct de vedere economic, Kiev a realizat 17,8% din produsul intern brut al Ucrainei, în anul 2008 fiind pe primul loc, iar nivelul PIB/locuitor este de peste trei ori mai ridicat decât media națională.

Personalități născute aici

modificare
Articol principal: Listă de personalități din Kiev.

Orașe înfrățite

modificare

Kievul este înfrățit cu orașele:

Galerie de imagini

modificare
 
Raioanele orașului Kiev
  •  
    Catedrala „Sfântul Mihail”
  •  
    Poarta de Aur
  •  
    Catedrala „Sfânta Sofia”
  •  
    Banca Națională a Ucrainei
  •  
    Palatul Prezidențial
  •  
    Ministerul Afacerilor Externe
  •  
    Palatul „Marîiinskîi”
  •  
    Logo-ul actual al orașului Kiev

Note

modificare
  1. ^ Київський міський голова (în ucraineană), Kîiivska miska derjavna administrația[*][[Kîiivska miska derjavna administrația (city with special status)|​]], accesat în  
  2. ^ https://web.archive.org/web/20150918152231/http://atu.gki.com.ua/atu/26  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ „Kiev”. TheFreeDictionary.com. Accesat în . 
  4. ^ „Kyiv - History”. Encyclopædia Britannica (în engleză). Accesat în 9 martie 2020.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  5. ^ Magocsi, Paul Robert (). A History of Ukraine: The Land and Its Peoples (ed. 2nd, Revised). University of Toronto Press. p. 481. ISBN 978-1-4426-9879-6. 
  6. ^ Виборчі комісії фіксують перемогу опозиційних кандидатів у Києві
  7. ^ Битва за Київ: чому посада мера вже не потрібна Кличку і чи будуть вибори взагалі (în ucraineană). Kontrakty. . Accesat în . 
  8. ^ У кожного киянина в голові – досвід Майдану (în ucraineană). . Accesat în . 
  9. ^ Interactive parliamentary election 2012 result maps de Ukrayinska Pravda
    Election results in Ukraine since 1998, Central Election Commission of Ukraine
    Nations and Nationalism: A Global Historical Overview, ABC-CLIO, 2008, ISBN: 1851099077 (page 1629)
    Ukraine on its Meandering Path Between East and West by Andrej Lushnycky and Mykola Riabchuk, Peter Lang, 2009, ISBN: 303911607X (page 122)
    After the parliamentary elections in Ukraine: a tough victory for the Party of Regions Arhivat în , la Wayback Machine., Centre for Eastern Studies (7 noiembrie 2012)
    Communist and Post-Communist Parties in Europe by Uwe Backes and Patrick Moreau, Vandenhoeck & Ruprecht, 2008, ISBN: 978-3-525-36912-8 (page 396)
    Party of Regions gets 185 seats in Ukrainian parliament, Batkivschyna 101 – CEC, Interfax-Ukraine (12 noiembrie 2012)
    UDAR submits to Rada resolution on Ukraine’s integration with EU, Interfax-Ukraine (8 ianuarie 2013)
    Electronic Bulletin "Your Choice – 2012". Issue 4: Batkivshchyna Arhivat în , la Wayback Machine., Ukrainian Center for Independent Political Research (24 October 2012)
    Ukraine's Party System in Transition? The Rise of the Radically Right-Wing All-Ukrainian Association "Svoboda" by Andreas Umland, Centre for Geopolitical Studies (1 May 2011)„Archived copy”. Arhivat din original la 25 august 2013. Accesat în 18 august 2013.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  10. ^ Sfanta Sofia de la Kyiv, 10 iunie 2008, C. Delvoye, CrestinOrtodox.ro, accesat la 23 august 2013
  11. ^ [null „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii orașul Kiev pe localități”] Verificați valoarea |url= (ajutor). Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  12. ^ „Kardeș Kentleri Listesi ve 5 Mayıs Avrupa Günü Kutlaması [via WaybackMachine.com]” (în Turkish). Ankara Büyükșehir Belediyesi - Tüm Hakları Saklıdır. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  13. ^ „The main directions of foreign relations of the executive authorities of Baku”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ ru „Executive Power of the Baku City”. Azerbaijan.az. Accesat în . 
  15. ^ „International Cooperation”. Official website. Accesat în . 
  16. ^ „Beograd: Međunarodni odnosi”. Stalna konferencija gradova i opština Srbije. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „Council okays peace committees: Lahore and Chicago to be declared twin cities”. The Post. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „Bratislava City – Twin Towns”. 2003–2009 Bratislava-City.sk. Accesat în . 
  19. ^ „Sister City – Budapest”. Official website of New York City. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „Sister cities of Budapest” (în Hungarian). Official Website of Budapest. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ „Who knows less about Budapest? A quiz with mayor candidates” (în Hungarian). Index. Accesat în . 
  22. ^ „Chicago Sister Cities”. Chicago Sister Cities International. . Accesat în . 
  23. ^ Berdes, PhD, Celia; Levin, Andrew. „Director Emeritus James Webster Looks Backward, Forward” (PDF). Annual Report 2008. Buehler Center on Aging, Health & Society. pp. 5–7. Accesat în . [nefuncțională] [nefuncțională]
  24. ^ „Orașe înfrățite (Twin cities of Minsk) [via WaybackMachine.com]” (în Romanian). Primăria Municipiului Chișinău. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  25. ^ „Edinburgh – Twin and Partner Cities”. 2008 The City of Edinburgh Council, City Chambers, High Street, Edinburgh, EH1 1YJ Scotland. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ „Twin and Partner Cities”. City of Edinburgh Council. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ „Twinnings” (PDF). Central Union of Municipalities & Communities of Greece. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  28. ^ „Kraków - Miasta Bliźniacze” [Kraków - Twin Cities]. Miejska Platforma Internetowa Magiczny Kraków (în Polish). Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  29. ^ „Sister and Other Associated Cities”. Kyoto General Affairs Bureau. City of Kyoto. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  30. ^ „Leipzig – International Relations”. 2009 Leipzig City Council, Office for European and International Affairs. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „Acordos de Geminação, de Cooperação e/ou Amizade da Cidade de Lisboa” [Lisbon - Twinning Agreements, Cooperation and Friendship]. Camara Municipal de Lisboa (în Portuguese). Accesat în . 
  32. ^ „Convenio de amistad entre Cidad de México y Kiev” (PDF) (în Spanish). SEGOB. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  33. ^ „Twin towns of Minsk”. 2008 The department of protocol and international relations of Minsk City Executive Committee. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ „Twin Cities”. Odense Municipality. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ „Les pactes d'amitié et de coopération”. Mairie de Paris. Accesat în . 
  36. ^ „International relations : special partners”. Mairie de Paris. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ „Twin cities of Riga”. Riga City Council. Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Tbilisi Sister Cities”. Tbilisi City Hall. Tbilisi Municipal Portal. Arhivat din original la . Accesat în .  Legătură externa în |work= (ajutor)
  39. ^ „Twinning Cities: International Relations” (PDF). Municipality of Tirana. tirana.gov.al. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  40. ^ „Miasta partnerskie Warszawy”. um.warszawa.pl. Biuro Promocji Miasta. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ „Yerevan - Partner Cities”. Yerevan Municipality Official Website. © 2005—2013 www.yerevan.am. Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ „Yerevan Municipality – Sister Cities”. 2005–2009 www.yerevan.am. Arhivat din original la . Accesat în .  Legătură externa în |publisher= (ajutor)
  43. ^ „Yerevan Municipality – Partner Cities”. 2005–2009 www.yerevan.am. Arhivat din original la . Accesat în .  Legătură externa în |publisher= (ajutor)

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Kiev


  Ucraina --- Ucraineni -- Limba ucraineană
v • d • m

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kiev&oldid=16666098