Lista județelor și a plășilor din România antebelică

Județul este unitatea administrativ-teritorială folosită de România deja în perioada antebelică (înainte de Primul Război Mondial). Această împărțire a teritoriului în județe este atestată documentar în Țara Românească încă din secolul al XV-lea (a se vedea articolele Județul Jaleș și Județul Săcuieni). Moldova era împărțită în diviziuni administrative numite ținuturi, care erau perfect echivalente județelor.

Harta României antebelice și ia județelor sale; situația județelor României între anii 1859 și 1918.

România antebelică, cunoscută și sub numele de România Mică.

Prezenta pagină este o listă de județele, reședințe de județ și plăși ale României antebelice.

Județele României Antebelice (1859 - 1918)

01. Județul Argeș, reședință orașul Pitești,

• în 1917, avea 5 plăși, Argeș, Dâmbovnic, Oltul, Teleorman și Uda, iar

02. Județul Bacău, reședință orașul Bacău,

• în 1917 avea 5 plăși, Bistrița, Muntele, Oituz, Siret și Tazlău, iar

03. Județul Botoșani, sediu orașul Botoșani,

• în 1917 avea trei plăși Botoșani (cu orașele Botoșani și Hârlau), Jijia (cu orașul Ștefănești) și Siret.

04. Județul Brăila, sediu orașul Brăila,

• în 1917 avea în componența sa plășile Călmățui, Ianca, Silistraru și Viziru, dar

05. Județul Buzău, sediu orașul Buzău,

• în 1917 avea în componența sa plășile următoare Buzău, Câmpul, Slănic și Tohani, dar

34. Județul Caliacra, reședință la Bazargic, alte localități urbane erau Balcic și Cavarna.

• În 1913 în componența județului intrau trei plăși, Balcic, Casim și Ezibei.

06. Județul Constanța, reședință la Constanța - plasile Dunarea, Ovidiu, Mangalia, Traian -

07. Județul Covurlui, reședință la Galați - plasile Horincea, Prutul de Jos -

08. Județul Dâmbovița, reședință la Târgoviște (6) - plasile Finta, Gaesti, Pucioasa, Targoviste, Titu, Voinesti -

09. Județul Dolj, reședință la Craiova,

• În 1917, existatu șase plăși, Amaradia, Bârca, Calafat, Gangiova, Ocolul și Plenița.

10. Județul Dorohoi, reședință la Dorohoi (3) - Baseu (Saveni), Herta Herta, Darabani), Siret (Dorohoi, Mihaileni)-

35. Județul Durostor, reședință la Silistra,

• în 1913 existau patru plăși Acandânlar, Curtbunar, Silistra și Turtucaia.

11. Județul Fălciu, reședință la Huși - plasile Dimitrie Cantemir, Mihail Kogalniceanu -

12. Județul Gorj, reședință la Târgu Jiu,

În 1917, existatu patru plăși Gilort, Jiu, Novaci și Vulcan.

13. Județul Ialomița, reședință la Călărași (5) - plasile Calarasi, Lehliu, Slobozia, Tandarei, Urziceni, -

14. Județul Iași, reședință la Iași - plasile Bahlui-Carligatura (Targu Frumos) Codru (Iasi), Turia -

15. Județul Ilfov, reședință la București (7) - plășile Băneasa, Bolintin, Budești, Fierbinți, Oltenița, Sărulești, Vidra -

16. Județul Mehedinți, reședință la Turnu Severin

* În 1917, județul avusese patru plăși, Câmpul, Cloșani (s6diu la Baia de Aramă), Motru (cu sediul la Strehaia) și Ocolul;

17. Județul Muscel, reședință la Câmpulung Muscel, (2) - plasile Podgoria, Radu Negru -

18. Județul Neamț, reședință la Piatra Neamț - (4) -- plasile Bistrita (Piatra Neamt), De Mijloc, Muntele, Neamt (Targu Neamt) -

19. Județul Olt, reședință la Slatina - (3) - plasile Draganesti, Dumitresti, Spineni -

20. Județul Prahova, reședință la Ploești (7) - plasile Campina, Draganesti, Filipesti, Ploesti, Sinaia, Urlati, Valeni -

21. Județul Putna, reședință la Focșani - (3) - plasile Marasesti, Trotus, Vrancea -

22. Județul Râmnicu-Sărat, reședință la Râmnicu Sărat - (3) - plasile Campul, Dealul, Muntele -

23. Județul Roman, reședință la Rădăuți (2) Roman -- plasile Miron Costin, Roman Voda -

24. Județul Romanați, reședință la Caracal (3) - plasile Dunarea, Ocolul, Oltul de Sus -

25. Județul Silistria, reședință la Cernavodă / Medgidia (dar încorporat în 1879 în județul Constanța)

26. Județul Suceava, reședință la Fălticeni (3) - plasile Moldova (Baia), Pașcani (Pașcani), Siret (Lespezi)-

27. Județul Tecuci, reședință la Tecuci (3) - plasile Homocea, Ivesti, Podu Turcului -

28. Județul Teleorman, reședință la Turnu Măgurele (5) - plasile Alexandria, Balaci, Rosiori de Vede, Turnu Magurele, Zimnicea -

29. Județul Tulcea, reședință la Tulcea (4) - Tulcea - plasile Babadag, Gurile Dunarii, Macin, Topolog -

30. Județul Tutova, reședință la Bârlad (3) - Barlad - plasile Alexandru Vlahuta, Manolache Epureanu, Vasile Parvan -

31. Județul Vaslui, reședință la Vaslui (2) - plasile Movila lui Burcel, Stefan cel Mare -

32. Județul Vâlcea, reședință la Râmnicu Vâlcea (5) - plasile Cerna, Cozia, Dragasani, Horezu, Zatreni -

33. Județul Vlașca, reședință la Giurgiu (5) - plasile Calnistea, Calugareni, Clavacioc, Dunarea, Neajlov -

Cadrilaterul

Cadrilaterul reprezintă partea de sud a Dobrogei, mărginită de Dunăre, respectiv râurile Beli Lom și Kamchiya și Marea Neagră. Numele înseamnă „patrulater” și provine de la cele patru cetăți turcești care alcătuiau un sistem defensiv în nord-estul Bulgariei: Silistra, Ruse, Shumen și Varna și, a intrat în compunerea României ca urmare a participării sale la cel de-al Doilea Război Balcanic, în 1913.

Acesta a fost organizat în două județe:

• 33. Județul Caliacra - Bazargic.
• 34. Județul Durostor - Silistra,

Vezi și

• Județele interbelice ale Regatului României
• Lista județelor și a plășilor din România interbelică