Mintia, Hunedoara

sat în comuna Vețel, județul Hunedoara, România
(Redirecționat de la Mintia)

Mintia (în germană Bayersdorf, Baiersdorf, în maghiară Marosnémeti, Németfalva, Németi) este un sat în comuna Vețel din județul Hunedoara, Transilvania, România.

Mintia
—  sat  —
Biserica reformată din Mintia
Biserica reformată din Mintia
Mintia se află în România
Mintia
Mintia
Mintia (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 45°55′24″N 22°50′53″E ({{PAGENAME}}) / 45.92333°N 22.84806°E

Țară România
Județ Hunedoara
Comună Vețel

SIRUTA92051

Populație (2021)
 - Total1.162 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST
Cod poștal337532
Prefix telefonic+40 x54[1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Mintia în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Mintia în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Mintia în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Așezare

modificare

Localitatea Mintia este situată în partea centrală a județului Hunedoara, pe culoarul văii Mureșului și a Munților Poiana Ruscă, pe DN7, Deva - Mintia - Săvârșin.

Scurt istoric

modificare

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul localității, au adus nenumărate dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel, pe hotarul localității, în dreptul pasajului de trecere peste calea ferată uzinală de la termocentrală, se semnalează o așezare aparținând culturii Turdaș, cu elemente ale grupului cultural Mintia - Foieni.

Așezarea romană de la Micia, se întinde pe partea stângă a Mureșului, până lângă Fabrica de acetilenă iar descoperirile făcute aici, demonstrează că această așezare depășește etapa unei așezări rurale odată cu sec. II e.n. și ajunge cu timpul în stadiul unui oraș bine dezvoltat. Aici s-a descoperit un impresionant tezaur monetar roman imperial.

Economie

modificare

Un rol important în economia acestei localități îl are industria energetică, industria chimică (producerea acetilenei), industria materialelor de construcție, industria producătoare de utilaje frigotehnice, industria de prelucrare a lemnului (prelucrare primară și producție de mobilier), industria alimentară (morăritul și panificația), comerțul dar și agricultura și creșterea animalelor.

Atracții turistice

modificare

Monumente istorice

modificare

Lăcașuri de cult

modificare
 
Biserica ortodoxă „Sfântul Ioan Botezătorul”

Biserica ortodoxă, închinată „Sfântului Ioan Botezătorul”, este un edificiu de plan triconc, cu absidele pentagonale, supraînălțat printr-o turlă octogonală zveltă, pe bază patrulateră. De aceeași formă sunt și terminațiile celor două turnuri-clopotniță, care străjuiesc unica intrare apuseană, precedată de un pridvor deschis de zid. Biserica, acoperită integral cu tablă, a fost construită în două etape, anume în anii 1939-1944 (ridicată până la nivelul acoperișului) și 2001-2005, în timpul păstoririi preoților Aron Munteanu și Cosmin Panțuru. Între 2005 și 2007 s-a executat, parțial, împodobirea iconografică a pereților, în tehnica „frescă”, de pictorul Ștefan Tomescu din Galați. Înaintașa bisericii actuale, un lăcaș de cult medieval din lemn, se află expusă, din 1991, la Muzeul Țăranului Român din București[2].

Personalități marcante

modificare
  1. ^ x indică operatorul telefonic; 2 pentru Romtelecom; 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Dobrei, Florin: Bisericile ortodoxe hunedorene, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2010, pag.296

Legături externe

modificare

Bibliografie

modificare
  • Județul Hunedoara, Ion S. Gruiescu, Cornelia Grumăzescu, Editura Academiei RSR, București, 1970
  • Județul Hunedoara, Monografie, Ioan Mârza. Editura Sport Turism, București, 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Hunedoara, Sabin Adrian Luca, Editura Altip, 2008 - ISBN 973-7724-60-7

Galerie de imagini

modificare