Nușeni, Bistrița-Năsăud

Nușeni, mai demult Nușfalău, (în maghiară Apanagyfalu, în germană Großendorf, în trad. „Satul Mare”) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.

Coordonate: 47°5′54″N 24°12′9″E ({{PAGENAME}}) / 47.09833°N 24.20250°E
Nușeni
Apanagyfalu
— sat și reședință de comună —
Biserica reformată din Nuşeni. Lângă biserică se află bustul lui János Bolyai.
Nușeni Nușeni (România) Localizarea satului pe harta României
Nușeni Nușeni (Județul Bistrița-Năsăud) Localizarea satului pe harta județului Bistrița-Năsăud

Țară	România
Județ	Bistrița-Năsăud
Comună	Nușeni

Atestare	1269

Altitudine	285 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	1.035 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	427200
Prefix telefonic	+40 x63 ^[1]

Prezență online


Nușeni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73. (Click pentru imagine interactivă) Nușeni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73. (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Istorie modificare

Satul este atestat documentar în anul 1269.
În secolele al XIII-lea - în al XVI-lea a aparținut Familiei Apafi, de la care primește și numele Apanagyfalu (în trad. „Marele sat al Apafi”).
Satul a intrat în conflicte cu satul Rusu de Jos și Cetatea Unguraș, locuitorii suportând torturări și furturi din partea satelor învecinate.
În 1467 sătenii s-au alăturat revoltei împotriva lui Matia Corvin, la un an după înăbușirea revoltei Matia a iertat satul familiei Apafi. Însă în acest timp iobagii fugiseră.
În 1564 Ioan Sigismund Zápolya adăpostește aici 12 șatre țigani macedonieni.
În 1603 mercenarii lui Gheorghe Basta au incendiat complet satul și au pârjolit podgoriile.
În 1661 satul a fost distrus de oastea lui Ali Çengizade.
În 1667 Mihai Apafi I și soția sa, Ana Bornemisza, lasă moștenire satul familiei Bethlen, care îl va dona Familiei Bánffy la mijlocul secolului al XIX-lea.
Satul este din nou distrus în Răscoala lui Rákóczi. Până atunci satul fusese unanim maghiar, însă după în partea vestică a satului s-au așezat români, care în 1844 au deveni Greco-catolici.
În 1815 migrează în sat 12 familii de Secuii din Bucovina din satul Măneuți.
Începând cu anul 1853 în incinta Castelului Bethlen se țineau cursuri religioase, iar în 1856 este înființată școala primii 2 profesori fiind: Benedek Miklós la secția reformată maghiară și Iacob Moldovan la secția greco-catolică română. În 1868 școala devine exclusiv reformată.
Din perioada Reformei locuitorii erau reformați, însă în 1865 în urma unui conflict cu pastorul, 19 familii (o treime) din populația satului au trecut la Biserica Romano-Catolică.
Episcopul Mihály Fogarasy a construit o biserică și o școală noii comunități catolice.
În Secolul al XIX-lea se formează o comunitate evreiască care în 1917 și-a ridicat sinagogă.
Evreii au fost deportați în Germania nazistă, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
În anii 1960 mare parte a populației maghiare s-a mutat în Hunedoara, Lupeni, Petroșani și Baia Mare, cu facilități din partea regimului comunist.

Demografie modificare

2002 modificare

La recensământul din 2002 satul avea 1004 de locuitori, dintre care: 773 români, 225 maghiari și 5 germani.

Componența etnică a satului Nușeni(2002)

Români (76,99%)

Maghiari (22,41%)

Germani (0,5%)

Populație Istorică modificare

La recensământul din 1910 satul avea 1021 de locuitori, dintre care: 570 români, 449 maghiari, iar 2 nu și-au declarat etnia.

Componența etnică a satului Nușeni(1910)

Români (55,82%)

Maghiari (44,06%)

Necunoscută (0,12%)

Monumente modificare

Biserica reformată din Nușeni, construită în secolul al XV-lea.
Bustul lui János Bolyai de lângă biserică, mama tatălui său, Farkas Bolyai, era originară din Nușeni.
Biserică Greco-Catolică, în prezent ortodoxă.
Casa de cultură, în conacul lui Ferenc Bánffy.
Ruinele Conacului Bethlen.
Ruinele vechii biserici catolice, dedicată Sfântului Gerard.
Cimitirul Evreiesc Arhivat în 1 august 2013, la Wayback Machine. și sinagoga.
Mănăstirea Ortodoxă, construită în 1991