Deschide meniul principal
Nicolae Petala
1916 - General Nicolae Petala 1.jpg
Generalul Nicolae Petala
Date personale
Născut29 august 1869
Vaslui, România Modificați la Wikidata
Decedat1947 (78 de ani)
București, România Modificați la Wikidata
Frați și suroriGeneral Constantin Petala
Căsătorit cuRosetta, născută Pilat (1876-1921)[3]:p. 217
CopiiElena-Alice, Vintilă Petala[1]:p. 251
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieofițer Modificați la Wikidata
Activitate
Comandant al Armatei 1
În funcție
13 octombrie 1916 - 21 octombrie 1916
MonarhFerdinand I al României
Prim-ministruIon I. C. Brătianu
Comandant al Corpului 6 Armată, Cluj
În funcție
24 martie 1921 - 1 aprilie 1924
MonarhFerdinand I al României
StudiiȘcoala de Ofițeri de Artilerie și Geniu, din București (1887 - 1889)
Școala Specială de Artilerie și Geniu (1889-1890)
Școala de Război, din Torino (1892 - 1894)[1]:p. 251
Activitate
A luptat pentruArmata Română
RamuraArtilerie
GradulSublocotenent (1889)
Locotenent (1892)
Căpitan (1897)
Maior (1906)
Locotenent-colonel (1910)
Colonel (1913)
General de brigadă (1916)
General de divizie (1918)[2]
Bătălii / RăzboaieAl Doilea Război Balcanic (1913)
Primul război mondial (1916-1918)
Decorații și distincții

Nicolae Petala - pronunțat [petalá], din greacă , Petalas - „Fierar, Faur” - (n. 29 august 1869, Vaslui - d. 1947, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcții de comandant de armată, corp de armată și divizie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918.[4]

Cuprins

Cariera militarăModificare

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Nicolae Petala a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de artilerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 40 Infanterie (1911-1912), șef de stat major al Corpurilor 2 și 3 Armată (1913-1915) și comandant al Brigăzii 15 Infanterie (1915-1916).[5][6][7][8]

În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit, succesiv, funcțiile de: comandant al Brigăzii 15 Infanterie (în perioada 14/27 august - 25 august/7 septembrie 1916); comandant al Diviziei 22 Infanterie (în perioada 25 august/7 septembrie - 30 august/12 septembrie 1916); comandant al Diviziei 9 Infanterie (în perioada 30 august/12 septembrie - 30 septembrie/12 octombrie 1916); comandant al Corpului I Armată (în perioada 30 septembrie/12 octombrie - 12/25 octombrie 1916); comandant al Armatei 1 (în perioada 12/25 octombrie 1916 - 21 octombrie/3 noiembrie 1916); comandant al Corpului I Armată (în perioada 21 octombrie/3 noiembrie 1916 - 21 mai/3 iunie 1918); comandant al Corpului IV Armată (în perioada 21 mai/3 iunie 1918 -12 iulie 1919).[4]

După război a mai comandat Comandamentul Trupelor de Vest de la Cluj (în perioada 1 iulie - 30 septembrie 1920) și Corpul 6 Armată de la Cluj (în perioada 24 martie 19211 aprilie 1924). În 1925 a fost numit Inspector General al Armatei și al Învățământului Militar. Între 1921-1928 a fost director al ziarului Cultura Poporului. A fost senator de drept.[1]:p. 251

LucrăriModificare

  • Dușmanii armatei, studiu militaro social de Locotenentul N. Petala. București (Tip. Curții Regale, F. Göbl Fii), 1895. (23,5 x 16). 37 p.
  • Păreri asupra reorganizării infanteriei, de Maior N. Petala. București (Inst. de Arte Grafice Carol Göbl, S-sor I. St. Rasidescu), 1908.[9]

DecorațiiModificare

NoteModificare

  1. ^ a b c Adrian Stroea, Marin Ghinoiu, Din elita artileriei, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei București, 2012
  2. ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
  3. ^ a b Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968
  4. ^ a b Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  5. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
  6. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
  7. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
  8. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
  9. ^ Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera P, accesat la 20 decembrie 2015

BibliografieModificare

  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989.
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929.
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934.
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996.
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989.
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987.
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979,

Vezi șiModificare

Legături externeModificare