Wikipedia

Petru Vodă, Neamț

sat în comuna Poiana Teiului, județul Neamț, România
Petru Vodă
—  sat  —

Petru Vodă se află în Județul Neamț
Petru Vodă
Petru Vodă
Petru Vodă (Județul Neamț)
Poziția geografică
Coordonate: 47°7′8″N 26°0′4″E ({{PAGENAME}}) / 47.11889°N 26.00111°E
Țară România
Județ Neamț
ComunăPoiana Teiului
SIRUTA123843
Altitudine615 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total1.081 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal617346
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Petru Vodă (în trecut, Gălbezeni[1] și Văleni[2]) este un sat în comuna Poiana Teiului din județul Neamț, Moldova, România.

Mănăstirea Petru Vodă

modificare
 
Părintele Iustin Pârvu - portret realizat de Paul Mecet

Mănăstirea Petru Vodă este o mănăstire ortodoxă[3][4], care aparține administrativ de Arhiepiscopia Iașilor.[3][5][6]

Este cunoscută atât ca centru semnificativ de pelerinaj și turism ecumenic din zona Neamțului[7], precum și prin caracterul de memorial al martirilor din temnițele regimului comunist[5][8], implicarea socială[8] și facilitarea asistenței medicale pe plan local.[3][9] De asemeni, numele ei este asociat unor personalități relevante din punct de vedere al ortodoxiei românești contemporane (Arhimandritul Iustin Pârvu, părintele Atanasie Ștefănescu, preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa) și culturii românești (poetul Radu Gyr)[7][10][11][12] precum și implicării active în disputele naționale privitoare la pașapoartele biometrice[13] și exploatarea gazelor de șist.[14] Administrativ tutelează alte mănăstiri sau schituri – tot în zona Neamțului.[3]

Istoric

modificare

Lăcașul, având hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil[3][4][15], a fost înființat în anul 1991[3][4] într-o poiană (Hașca)[5] din Munții Stânișoarei de către Arhimandritul Iustin Pârvu[3][5], în amintirea celor care au suferit în detenție în timpul regimului comunist.[5][8] Biserica din lemn a fost terminată în 1992.[3] A fost pictată în perioada 1994-2000 în tehnică tempera de către pictorul Mihai Gabor[5] în stil bizantin, atât în interior cât și în exterior.[3]

Repere

modificare

Accesul se face printr-un drum forestier,[16] derivație din satul Petru Vodă situată pe parte stângă a direcției de mers, dinspre Poiana Largului spre Târgu Neamț.[3][17]

Biserica este contruită din grinzi de lemn, pe o fundație de beton. Catapeteasma – realizată de Pantelimon Peiu din Târgu Neamț, este din stejar. O turlă octogonală prelungește în sus naosul. Intrarea în pridvor se face prin partea sudică, printr-o ușă sculptată în stejar.[5]

Metocuri

modificare
Mănăstirea Paltin – Petru Vodă

Este un mănăstire de călugărițe cu hramul Acoperămîntul Maicii Domnului înființat în 2003[3] pentru a deservi așezămintele sociale, situată mai jos la o mică distanță în punctul Buba.[18] Biserica este lemn construită în stil maramureșean, are la interior pictura în stil bizantin, executată de soții Purici (Doina și Ștefan) din Cernăuți.[3]

Schitul Păstrăveni

Având hramul Sfânta Parascheva, a fost înființat în anul 2001 și se află în satul Rădeni din comuna Păstrăveni, județul Neamț.[3]

Schitul Urecheni

Având hramul Ioan Hozevitul de la Neamț, a fost înființat în anul 2000 și se află în satul Urecheni din comuna Urecheni, județul Neamț.[3]

Valențe sociale, culturale și politice

modificare
Valențe sociale

În cadrul complexului format din cele două așezăminte – Petru Vodă și Paltin-Petru Vodă, există un azil de bătrâni[4] (Sfântul Pantelimon[19][20]), un orfelinat[4][19] (Acoperământul Maicii Domnului[20]) și un dispensar medical[4][16] cu cabinete medicale de Medicină Generală și Stomatologie.[9] Maicile de la Paltin au un laborator de preparare a unor remedii naturiste, prin prelucrarea plantelor medicinale.[3] Conform declarațiilor mănăstirii, în echipa care asigură prepararea acestora lucrează medici, farmaciști și asistenți de medicină generală (remediile respective însă sunt comercializate în lipsa unui aviz de la Ministerul Sănătății și produse într-un laborator căruia îi lipsesc avizele legale).[21]). Activitatea socială și medicală a tuturor acestor obiectivă este coordonată prin intermediul unei fundații, inițial numită Petru Vodă, actual redenumită după moartea starețului – în Justin Pârvu. Fundația mai deține și o editură de carte Editura Mănăstirii Petru Vodă și o revistă Atitudini[22]

Personalități legate de Mănăstirea Petru Vodă

Cea mai cunoscută este Arhimandritul Iustin Pârvu, fost cunoscut duhovnic și stareț al mănăstirii și un important reprezentant al ortodoxiei românești contemporane.

Părintele Atanasie Ștefănescu, cel care potrivit actorului Dan Puric

„avea tonul lui Mihai Eminescu, inteligența lui Nae Ionescu și o bucată din sufletul lui Iustin Pârvu[10]”

Cimitirul acestei mănăstiri este de asemeni loc de odihnă pentru preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa[3][11][12] și pentru poetul Radu Gyr.[3][12]

Atitudini

De numele Mănăstirii Petru Vodă sunt legate în ultimii ani, date privind implicarea activă în dispute naționale de tipul celei privind pașapoartele biometrice, sau exploatarea gazelor de șist. Astfel, prin vocea preotului călugăr Iustin Pârvu, au fost deseori exprimate poziții contrare ideii de introducerea a tipului respectiv de pașaport, chiar însuși secretarul acestuia – călugărul Filotheu Balan, participând la un moment dat la o dezbatere în Parlament pe această temă.[13] În 2013, pe fondul unei mișcări mai ample de sprijin a mișcărilor anti – exploatare a gazelor de șist, călugării de la Petru Vodă au făcut un gest de solidaritate cu protestatarii de la Pungești anti – Chevron. Acesta s-a concretizat prin aducerea la locul protestelor a unei troițe simbol din cimitirul Mănăstirii Petru Vodă – anume pe aceea care a stat la căpătâiul unor luptători ai mișcării de rezistență anticomunistă.[14]

De obștea mănăstirii sunt însă legate și cîteva momente controversate. Astfel, arhimandritul Iustin Pârvu a fost filmat în februarie 2009 și 2011 (iar filmele a fost ulterior larg accesibile publicului), în timp ce corul de maici de la Mănăstirea Paltinu îi cântau cu ocazia aniversărilor a 90 respectiv 92 de ani, cîntece legionare.[23] În noiembrie 2013 la împlinirea a șapte ani de la înmormîntarea în cimitirul lăcașului a părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, s-a consumat episodul deshumării osemintelor sale, lucru petrecut contrar dispozițiilor sale testamentare.[24] La scurt timp în ianuarie 2014 pe siteul lăcașului, un comunicat sub forma unei scrisori deschise[25] – neasumate ulterior de mănăstire[26], a adus serviciilor de informații acuzația că ar superviza și controla activitatea monahilor prin intermediul unor persoane infiltrate, cu scopul de a deteriora imaginea mănăstirii.[24]

Obiective turistice de vecinătate

modificare

Vezi și

modificare

Bibliografie

modificare

Legături externe

modificare
Siteuri oficiale
Despre
Impresii și imagini

Galerie foto

modificare

Referințe

modificare
  1. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  2. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q Op. cit. Bibliografie: Ghidul Mănăstirilor din Romania
  4. ^ a b c d e f A fi creștin înseamnă a te răstigni mereu, 22 decembrie 2004, Cătălin Pruteanu, Jurnalul Național, accesat 2013.09.11
  5. ^ a b c d e f g Op. cit. Bibliografie: Mănăstirea Petru Vodă - pe pagina Mănăstiri, biserici și monumente a Patriarhiei Române
  6. ^ Comunicat de presă: Patriarhia Română nu este instituție de stat, 22 februarie 2011, Lumina-Ediția Națională, accesat 2013.09.12
  7. ^ a b Prezentarea Mănăstirii Petru Vodă Arhivat în , la Wayback Machine., portalul neamt.ro, accesat 2013.12.11
  8. ^ a b c Mănăstirea Petru Vodă pe pagina Direcției Județeane pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Neamț
  9. ^ a b Activitatea Arhiepiscopiei Iașilor în anul 2011-Ședința Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Iașilor, 13 februarie 2012, Lumina-Ediția Națională, accesat 2013.09.12
  10. ^ a b DAN PURIC: „M-am întors la Dumnezeu ca o rachetă“, Simona Chițan, 5 mai 2008, Evenimentul Zilei, accesat 2013.09.14
  11. ^ a b Ultimul drum, Ion Asavei, 04 decembrie 2006, Monitorul de Neamț, accesat 2013.09.11
  12. ^ a b c Poetul temnițelor este îngropat la Petru Vodă, Ion Asavei, 07 iulie 2012, Monitorul de Neamț, accesat 2013.09.11
  13. ^ a b Călugarii de la Mănastirea Petru Vodă au amplasat o troiță la Pungești, pe locul protestelor anti-gaze de șist, 28 octombrie 2013, hotnews.ro, accesat 2013.10.28
  14. ^ a b Troiță de la Petru Vodă pentru protestatarii din Pungești, Florin Jbanca, 28 octombrie 2013, Adevărul, accesat 2013.10.28
  15. ^ Mănăstirea Petru Vodă și-a sărbătorit ocrotitorii, Tudorel Rusu, Lumina-Ediția Națională, accesat 2013.09.12
  16. ^ a b Mănăstirea din buza pădurii, 7 iulie 2008, Andreea Tudorica, Jurnalul Național, accesat 2013.09.11
  17. ^ Atlas rutier România, Furtună Constantin, Ed. All, 2010, ISBN 978-973-724-101-6
  18. ^ Nouă ctitorie la Mănăstirea Petru Vodă, C. Calimac, 07 aprilie 2009, Monitorul de Neamț, accesat 2013.09.12
  19. ^ a b „Diaconia“ - filantropie prin excelență Arhivat în , la Wayback Machine., Ștefan Mărculeț, 1 noiembrie 2007, Lumina - Ediția națională, accesat 2013.09.12
  20. ^ a b Instituții de Asistență socială ale Patriarhiei Române Arhivat în , la Wayback Machine., patriarhia.ro, accesat 2013.09.18
  21. ^ Produse naturiste periculoase, de vânzare pe standurile comercianților de la Sărbătorile Iașiului, 10 octombrie 2013, știre digi.24
  22. ^ Despre revista Atitudini, atitudini.com - portal al revistei
  23. ^ Versuri legionare pentru “Duvohnicul Neamului", la Mănăstirea Petru Vodă, Vlad Stoicescu, 20 februarie 2011, ziarul Evenimentul Zilei, accesat 2014.02.04
  24. ^ a b Anchetă la mănăstirea Petru Vodă, ziarul Monitorul de Neamț, 17 ianuarie 2014, accesat 2014.01.04
  25. ^ Scrisoare deschisă Mănăstirea Petru Vodă către serviciile secrete: "Luați-vă slugile și lăsați-ne în pace", 14 ianuarie 2014, ziarul Cotidianul accesat 2014.02.04
  26. ^ Trădare la mănăstirea Petru Vodă din Neamț. Acuzațiile postate pe site-ul lăcașului la adresa SRI sunt respinse de starețul Hariton Negrea, Florin Jbanca, 17 ianuarie 2014, ziarul Adevărul, accesat 2014.02.04


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Petru_Vodă,_Neamț&oldid=16485400