Deschide meniul principal
Reprezentarea grafică a unui plan geometric
Trei plane paralele

În geometrie, planul este o suprafață bidimensională, de curbură zero, nelimitată în orice direcție. La desenarea figurilor, planul se poate reprezenta printr-un paralelogram sau printr-un triunghi oarecare. De obicei se notează cu α, β, ψ, π, etc., sau cu trei litere mari puse în paranteză rotundă (ABC), unde A,B,C sunt trei puncte necoliniare oarecare ale acestui plan. În spațiul euclidian tridimensional, un plan poate fi determinat fie de trei puncte necoliniare, fie de o dreaptă și un punct exterior ei, fie de două drepte paralele.

Noțiuni de geometrie euclidianăModificare

 
Două plane secante în spaţiul tridimensional

În lucrarea lui Euclid, Elementele, planul este o noțiune fundamentală, la fel ca și dreapta și punctul. [1]. Una din axiomele geometriei euclidiene este:

  • Prin trei puncte necoliniare trece un plan și numai unul”.

Corolare ale acestei axiome sunt:

  • Printr-o dreaptă și un punct nesituat pe această trece un plan și numai unul”.
  • Prin două drepte secante trece un plan și numai unul”.

Pozițiile relative a două planeModificare

Într-un spațiu tridimensional, există doar două poziții relative a două plane:

  • Paralele: Intersecția lor este vidă;
  • Secante: Intersecția lor este o dreaptă.

Poziția relativă dintre un plan și o dreaptăModificare

Considerând dreapta ( D), și planul (P), pozițiile relative dintre acestea pot fi:

  • (D), este inclusă în (P);
  • Intersecția dintre (D) și (P) este un punct;
  • (D) și (P) sunt disjuncte.
  • Într-un spațiu tridimensional, (D) este paralelă cu (P) dacă și numai dacă (D) este inclusă în (D) sau disjunctă de (P).

Proprietăți ale planului în spațiul euclidian R 3 Modificare

  • Două drepte perpendiculare pe același plan sunt paralele între ele.
  • Două plane perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele între ele.
 
Un plan în spaţiul euclidian tridimensional

Planul în geometria analitică[2]Modificare

Ecuația planului care trece prin trei puncteModificare

Fie punctele necoliniare  =( ,  ,  ),  =( ,  ,  ), și  =( ,  ,  ).

Planul care trece prin  ,  , și   poate fi definit ca multimea punctelor (x, y, z) care îndeplinesc următoarele ecuații echivalente:

 

În particular, ecuația planului care trece prin punctele  ,  ,   se poate exprima și într-o formă mai simplă:

 

Ecuația unui plan care trece printr-un punct și doi vectoriModificare

 

unde s și t variază peste toate numerele reale,   și   sunt vectorii care definesc planul, și   este vectorul care reprezintă poziția unui punct arbitrar, dar fix, de pe plan. Vectorii   și   încep de la   și sunt îndreptați în direcții diferite, de-a lungul planului.   și   pot fi perpendiculari, dar nu paraleli.

Ecuația planului care trece printr-un punct și este perpendicular pe un vectorModificare

Fie   vectorul de poziție a unor punct   în plan, și n un vector nenul normal cu planul. Un punct   cu vectorul de poziție   se află în plan dacă și numai dacă vectorul dintre   și   este perpendicular pe n. Se știe că doi vectori sunt perpendiculari dacă și numai dacă produsul lor scalar este zero, rezultă că planul dorit poate fi exprimat ca mulțimea tuturor punctelor r astfel încât:

 

Rezultă că:

 

care este ecuația planului. [3] [4]

Distanța de la un punct la un planModificare

Pentru un plan   și un punct   nu neapărat situat pe plan, distanța cea mai scurtă de la   la plan este

 

Dreapta de intersecție dintre două planeModificare

Dreapta de intersecție dintre planele de ecuații   și   este dată de

 

unde:

 
 

Unghiul diedruModificare

Considerând două planuri decrise de ecuatiile   și  , unghiul diedru dintre ele este definit a fi unghiul   dintre direcțiile lor normale:

 

Note bibliograficeModificare

  1. ^ http://aleph0.clarku.edu/ ~ djoyce/java/elements/bookI/defI7.html, D.E. Joyce, Elemente" de Euclid, Cartea I, Definiția 7, Universitatea Clark
  2. ^ Dicționar de matematici generale, Editura Enciclopedică Română, București, 1974
  3. ^ Plane - from Wolfram MathWorld
  4. ^ http://tutorial.math.lamar.edu/Classes/CalcIII/EqnsOfPlanes.aspx

Vezi șiModificare