Valea Izei și Dealul Solovan

Valea Izei și Dealul Solovan
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Imagine din sit
Imagine din sit
Harta locului unde se află Valea Izei și Dealul Solovan Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Valea Izei și Dealul Solovan Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Maramureș
 România
Cel mai apropiat orașSighetu Marmației
Coordonate47°43′35″N 24°11′39″E () / 47.72639°N 24.19417°E[1]
Suprafață46.873 ha
BioregiuneAlpină și continentală
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSCI0264

Valea Izei și Dealul Solovan este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nordul României, pe teritoriul județului Maramureș[2].

Localizare

modificare

Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriile administrative al comunelor Băiuț, Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Budești, Călinești, Groșii Țibleșului, Ieud, Lăpuș, Moisei, Oncești, Poienile Izei, Rozavlea, Săcel, Șieu, Strâmtura și Vadu Izei; și pe cel al orașelor Dragomirești, Sighetu Marmației și Săliștea de Sus[3] și este străbătută de două drumuri naționale: DN18 (Baia Mare - Rona de Sus) și DN17C, care leagă municipiul Bistrița de orașul Vișeu de Sus[4].

Descriere

modificare

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 46.873 hectare[6].

Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști, pășuni, terenuri cultivate) încadrată în bioregiunea alpină și continentală a munților și Depresiunii Maramureșului; ce conservă habitate natural de tip: Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis), Comunității de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Fânețe montane, Mlaștini turboase de tranziție și turbrii oscilante (nefixate de substrat), Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Turbării active, Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase și Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba[7] și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și flora Maramureșului. Situl include rezervațiile naturale: Arcer - Țibleș Bran, Peștera din Dealul Solovan și Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei.

 
Vidră de râu (Lutra lutra)

La baza desemnării sitului se mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 22 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8]; printre care două mamifere: ursul brun (Ursus arctos)[9] și vidra de râu (Lutra lutra)[10]; doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[11] și tritonul cu creastă (Triturus cristatus); opt specii de pești: avat (Aspius aspius), mreană vânătă (Barbus meridionalis), zglăvoacă (Cotus gobio), porcușor de vad (Gobio uranoscopus), chișcar (Eudontomyzon danfordi), clean dungat (Leuciscus souffia), dunăriță (Sabanejewia aurata) și fusar (Zingel streber); precum și nevertebrate: croitorul alpin (Rosalia alpina), cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), melcul cerenat bănățean (Chilostoma banaticum); precum și trei specii de cărăbuși (Carabus zawadzkii, Carabus hampei, Carabus variolosus)[12].

Căi de acces

modificare

Monumente și atracții turistice

modificare

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (biserici de lemn, biserici de piatră, mănăstiri, muzee, ateliere meșteșugărești, arii naturale protejate) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

 
Biserica de lemn din Bârsana

Legături externe

modificare

Vezi și

modificare
  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Biodiversitatea în România - Valea Izei și Dealul Solovan - Sit de Importanță Comunitară; accesat la 22 decembrie 2013
  2. ^ Apmmm.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș - Valea Izei și Dealul Solovan Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 decembrie 2013
  3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 decembrie 2013
  4. ^ Eunis.eea.europa.eu - Valea Izei și Dealul Solovan Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 decembrie 2013
  5. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 22 decembrie 2013
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Valea Izei și Dealul Solovan (informații generale) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 decembrie 2013
  7. ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 decembrie 2013
  8. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 22 decembrie 2013
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Ursus arctos; accesat la 22 decembrie 2013
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 22 decembrie 2013
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 22 decembrie 2013
  12. ^ Sit Natura 2000 - Valea Izei și Dealul Solovan (flora și fauna) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 decembrie 2013
  13. ^ Manastireamoisei.ro - Mănăstirea Moisei, județul Maramureș - Website-ul oficial; accesat la 22 decembrie 2013
  14. ^ Săcel Maramureș - Tănase Burnar - Ceramist - Ceramică dacică Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 22 decembrie 2013