Wikipedia:Pagini de șters/Amicofobie

Amicofobie modificare

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Ștergerea a fost propusă la 24 decembrie 2012. Discuția s-a încheiat la 1 februarie 2012 și rezultatul a fost: Păstrare. Aceasta este o arhivă; vă rugăm să nu mai adăugați mesaje în ea.

Justificare: Lipsă de surse de încredere. Vezi și propunerea de ștergere de la en.wp. Strainu (دسستي‎) 24 decembrie 2012 12:23 (EET)[răspunde]

Motivul: Lipsă de surse de încredere? - mai degrabă cred ca Strainu nu cunoaște sursele de încredere în medicină. Cele mai serioase surse de încredere în limba engleză sunt:

Dorland's Illustrated Medical Dictionary. 2011 - în medicină
Campbell's Psychiatric Dictionary. 2009 - în psihiatrie
Academic Press Dictionary of Science and Technology. 1992 - în știință
The Encyclopedia of Phobias, Fears, and Anxieties. Facts on File. 2008. - în domeniul fobiilor.

Vă rog consultați-le și veți vedea ce înseamnă Amicofobie, de exemplu căutânf pe http://books.google.com cuvântul Amychophobia.

În limba română acest cuvânt îl găsiți în:

Corneliu Năstase, Viorica Năstase, Veronica Năstase. Dicționar englez - român de medicină și biologie. Nasticor 2004 (amychophobia s. amihofobie, teamă morbidă de a fi zgâriat)
Vasile Bejenaru, Galina Bejenaru, Viorica Năstase. Dicționar explicativ francez-român de medicină și biologie. Editură Dosoftei 2002 (amychophobie f amichofobie; frică morbidă de a fi zgâriat.)

Danvasilis Danvasilis (discuție)

Fuzionează cu Lista alfabetică a fobiilor. Cred că este o neînțelegere aici. Nu cred că Străinu se referea la lipsa surselor de încredere privind existența cuvântului ci la lipsa de surselor de încredere care să justifice crearea unui articol independent (vezi trimiterea la en:wp). Informațiile existente în articol sunt de tip "dicționar" și nu cred că vor putea fi dezvoltat ulterior (sau în urmatorii 10 ani :) ) căci:

pe PubMed nu există niciun articol care să conțină acest cuvânt (vezi aici);
pe GoogleScholar nimic care să susțină notabilitatea pentru un articol independent. --Pocor (discuție) 24 decembrie 2012 15:16 (EET)[răspunde]

Interesantă sugestie din partea lui Pocor, de a fuziona. Referitor la PubMed, nu veți găsi pe acest site articole care există pe scholar.google.ro. Încercați articolul Befruchtungsvorgänge bei Ascaris megalocephala să căutați pe PubMed. Referitor la PubMed și scholar.google.ro. - pe aceste situri nu veți găsi multe articole vechi, sau în alte limbi (franceză, germană, rusă, română), publicate în reviste medicale. PubMed și scholar.google.ro. au preferință pentru limba engleză, și articolele recente. De asta m-am lovit des, căutând articole pe care le-am găsit accesând bibliotecile naționale ale Franței etc., sau mergând direct la biblioteca Universității de Medicină. Referitor la cărți, enciclopedii sau dicționare, există multă informație științifică în ele, care nu se găsește în articole științifice. Mergând pe ideea că informația nu se găsește pe PubMed și scholar.google.ro. va trebui de șters majoritate articolelor despre istoria, personalitățile și localitățile române. Danvasilis (discuție)

Motivul pentru care a fost șters articolul Amychophobia de pe situl http://en.wikipedia.org a fost că acesta era un articol tip "dicționar", copiat de pe situl http://www.merck.com/index.html care cu câțiva ani în urmă găzduia dicționarul Dorland's Illustrated Medical Dictionary. Articolul Amychophobia arăta așa: Amychophobia - fear of being scratched. , conținea 5 cuvinte, era un articol tip "dicționar", copiat din Dorland's Illustrated Medical Dictionary. Am fost nevoit să scriu un articol nou de tip enciclopedic pe situl http://en.wikipedia.org - vezi Amychophobia. Danvasilis (discuție)

Aveți dreptate, nu cunosc nicio sursă de încredere în medicină. N-aș ști probabil să deosebesc un tratat super-lăudat în literatura de specialitate de un articol promoțional scris de o companie farmaceutică.

Tocmai pentru oameni ca mine, care vor să găsească informații obiective despre un subiect fără să știe nimic despre el, Wikipedia cere ca autorii să-și susțină afirmațiile prin note ce fac referire la surse de încredere ce descriu în detaliu subiectul articolului. În versiunea propusă de mine pentru ștergere existau doar două intrări la bibliografie, probabil ambele niște tomuri de mai multe sute de pagini din care câteva rânduri despre această boală și absolut nicio notă de subsol, ceea ce-l face cu greu admisibil chiar și într-o listă. Mai mult, sursele în limba română pe care le aduceți îmi întăresc suspiciunile: conforma afirmațiilor dvs., într-una boala e numită amihofobie iar în cealaltă amichofobie și cu toate astea ați decis să numiți articolul amicofobie. Asta seamănă destul de mult cu o cercetare originală.

Eu înțeleg că aveți intenții bune, dar încercați să luați ca exemplu unul din articolele traduse în cadrul wikiproiectului medicină pentru a vedea cum ar trebui să arate un articol de calitate din domeniu. Dacă sunt într-adevăr atâtea surse pe câte spuneți, sunt sigur că veți putea scrie (și mai ales marca cu note) un articol măcar cât introducerea acestor articole.--Strainu (دسستي‎) 25 decembrie 2012 00:30 (EET)[răspunde]

Referitor la amicofobie, amihofobie, sau amichofobie

Problema alegerii între h, c, și ch, în scriere, respectiv între [h] și [k], în pronunțare se pune la cuvinte de origine greacă. Este vorba de cuvinte al căror etimon grecesc este scris cu χ, care se redă în alfabetul latin prin ch și care este preluat de mai multe limbi. Cuvintele românești cu h redau, aproximativ, pronunțarea din greacă, precum și pronunțarea și scrierea din slavă, iar cele cu c ([k]) pronunțarea din franceză și engleză. Se scrie ch și se pronunță [ë], numai înainte de e sau i.

În “Corneliu Năstase, Viorica Năstase, Veronica Năstase. Dicționar englez - român de medicină și biologie. Nasticor 2004” găsim amihofobie, care redă pronunțarea din greacă a χ din cuvântului grec αμυχή, sau a cuvântului rus амихофобия.

În “Vasile Bejenaru, Galina Bejenaru, Viorica Năstase. Dicționar explicativ francez-român de medicină și biologie. Editură Dosoftei 2002“găsim amichofobie, care este o eroare (Se scrie ch numai înainte de e sau i).

În literatura medicală românească este preferat cuvântul amicofobie, care redă pronunțarea cuvântului englez amychophobia, (amy•cho•pho•bia) – vezi “Dorland's Illustrated Medical Dictionary“. În limba spaniolă acest cuvânt se scrie amicofobia – vezi “The Routledge Spanish Bilingual Dictionary of Psychology and Psychiatry. 2011“ sau wiktionary spaniol (http://es.wiktionary.org/wiki/amicofobia).

În conluzie sunt corecte variantele amicofobie și amihofobie. Vezi și variantele ipohondru – ipocondru care se găsesc în DEX, și provin din cuvântul grecesc ὑποχόνδριον [în engleză hypochondrium (hɪpəʊˈkɒndrɪəm)] Danvasilis (discuție)

Referitor la descriere în detaliu a subiectului articolului. Fobia specifică conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV-TR). Fourth Edition. 2000, are mai multe subtipuri: de animale, de mediu natural, de sânge-injecții-plăgi, de situații, de alte tipuri. Fobia specifică sau fobia de animale este descrisă într-o mulțime de articole științifice care le găsiți PubMed și scholar.google.ro. În schimb subtipurile fobiei de animale ca Agrizoophobia, Ailurophobia, Arachnophobia, Bovinophobia, Chiroptophobia, Cynophobia, Entomophobia, Equinophobia, Herpetophobia, Ichthyophobia, Mottephobia, Murophobia, Ophidiophobia, Ornithophobia, Ranidaphobia, Selachophobia, Scoleciphobia, Apiphobia se găsesc pe wikipedia în limba engleză sau în unele cazuri pe wikipedia în limba română ca ailurofobie, cinofobie. Aceste subtipuri a fobiei de animale au foarte puține (sau de loc) articole științifice care se găsesc pe PubMed și scholar.google.ro. Ele fiind descrise în detaliu în enciclopedii sau cărți medicale, pe siturile de specialitate sau pe wikipedia. Motivul ar fi că ele toate au aceeași patogeneză, manifestare clinică, diagnostic și tratament, cu excepția cauzei, fiind incluse în fobia de animale în general. Oamenii simpli, care vor să găsească informații despre aceste subtipurile de fobii de animale, accesează siturile de specialitate sau wikipedia în limba engleză, evitând PubMed, scholar.google.ro, sau o descriere generalizată a fobiilor de animale. Sper că toate subtipurile de fobii, inclusiv și cele de animale, care se găsesc pe http://en.wikipedia.org, vor avea articole separate și pe http://ro.wikipedia.org Danvasilis (discuție)

Danvasilis, informația din pagini trebuie să fie cât mai clară, mai lipsită de ambiguități și mai ales accesibilă unui utilizator care nu este de specialitate. Mă îndoiesc de faptul că un articol scris în stilul unui tratat de medicină este unu articol util, unui utilizator obișnuit. Nu va folosi nici unuia de specialitate, deoarece ritmul de înoire a informațiilor medicale depășește cu foarte mulți ani lumină capacitatea unei enciclopedii de genul Wikiepdieie de a face față. Segmentarea articolelor după chichițe care țin de specialitate, iarăși este ceva neinteligibil pentru - repet - utilizatorul căreia Wikipedia, i se adresează. Tehnic vorbind aveți în privința surselor de încredere propuse 100 % dreptate, practic gradul de înțelegere solicitat utilizatorului pentru a pricepe ce scrie în articol, depășește posibilitățile limitate ale acestuia, de absența unei formări pe linia universitară medicală. De aici apare și confuzia - de unde și propunerea de ștergere. Aceste lucruri trebuiesc explicate și consemnate sub forma unor noțiuni simple și repet - clare, unor oameni care nu au nici ce mai vagă legătură cu pregătirea medicală de specialitate. --Accipiter Gentilis (discuție) 28 decembrie 2012 00:14 (EET) P.S. Acest lucru a mai fost semnalat cu ceva timp în urmă, dar sub o altă formă ...[răspunde]

Către Accipiter Gentilis. Am o rugăminte, notifică cuvintele care par a fi academice (adică neînțelese de utilizator obișnuit). Și mă întreb, cine ar mai înțelege ceva, dacă aș scrie sau traduce de pe wikipedia în limba engleză un articol din genetică, biochimie sau biologie moleculară. Referitor la segmentarea articolelor, pe wikipedia în limba engleză acest lucru este împins la limită, inclusiv pentru osul sfenoid sau maxilă. Cine stabilește gradul de segmentare a unei ramuri a unei științe? Danvasilis (discuție)

Referitor la tratatele de medicină. Ele sunt sursele principale de informații ale medicilor. Ca exemplu Tratatul de chirurgie în 10 volume sub redacția lui Irinel Popescu, rămâne cartea de bază a chirurgilor, sau Tratatul de medicină internă, pentru medicii interniști. Informația acumulată și sistematizată în aceste tratate n-o să găsiți în articolele științifice recente, aceste din urmă au ca subiect descoperirile în știință. Ca exemplu o operație practicată de câteva sute de ani este descrisă în Tratatul de chirurgie, însă absentă în articolele științifice de pe PubMed și scholar.google.ro. Absentă informației în articolele științifice de pe PubMed și scholar.google.ro. nu înseamnă că lipsesc sursele de încredere, această informație poate fi găsită în cărți, inclusiv în tratatele de medicină, care trebuie procurate din librării, nu căutate pe Internet. Danvasilis (discuție)

Referitor la lipsa surselor sau limbajul academic vezi atitudinea administratorilor de pe en.wikipedia.org față de articolul Proboscis, pe care l-am scris. Danvasilis (discuție)

Păstrează și redenumește sau unește Articolul e bun, dar părerea mea e că trebuie redenumit sau unit cu Fobie specifică, deoarece amicofobia este prezentată doar tangențial în articol, restul informațiilor fiind generale pentru fobiile specifice. Tgeorgescu (discuție) 2 ianuarie 2013 01:19 (EET)[răspunde]

Comentariu la închiderea discuției. Sursele cerute inițial au apărut, așa că materialul fiind referențiat, se poate păstra, iar cel puțin introducerea se referă stric la amicofobie. Dacă e nevoie să fie redenumit sau împărțit în două, cu un material separat despre fobiile specifice, acest lucru cred că poate fi făcut independent de această discuție. —Andrei^discuţie 1 februarie 2013 14:15 (EET)[răspunde]