Wikipedia

Wikipedia:Pagini de șters/Constantin Oprișan

< Wikipedia:Pagini de șters

Constantin Oprișan modificare

Pagină • Modifică • Discuție • Istoric • Trimiteri • Urmărește • Jurnale

Ștergerea a fost propusă la 1 octombrie 2020. Discuția s-a încheiat la 18 februarie 2021 și rezultatul a fost: Păstrare. Aceasta este o arhivă; vă rugăm să nu mai adăugați mesaje în ea.

Justificare: Acest articol a fost marcat de Kun Kipcsak în iunie 2020 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunitătii pentru a permite o discuție asupra conținutului său.

  • Dacă sunteți utilizatorul care a marcat articolul, puteți oferi o descriere mai detaliată a problemelor care considerați că trebuie rezolvate.
  • Dacă sunteți autorul articolului, citiți politica și comentariile făcute de utilizatori pentru a înțelege ce probleme are articolul. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite sfaturi pentru a găsi surse de încredere. Este important să participați la discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu proceduri de salvare a unui articol.
  • Ceilalți utilizatori sunt invitați să citească articolul și să ofere sugestii de îmbunătățire sau să-și exprime opinia în conformitate cu indicațiile din antetul paginii.--Mesaj livrat de un robot. 1 octombrie 2020 15:14 (EEST)[răspunde]

Un nume destul de notoriu, frecvent vehiculat în presa postdecembristă "de profil". IMHO este notabil și merită un articol, cu atât mai mult cu cât articolul ar trebui să "dezbrace" personajul de aerele pseudo-istorice și pesudo-mistice, vehiculate actual.--Accipiter Gentilis Q.(D) 10 ianuarie 2021 22:57 (EET)[răspunde]

Înclin și eu spre păstrare. Sursele citate par să asigure WP:CGN. @Kun Kipcsak: Doriți să adăugați ceva, ca „nominalizator”? //  Gikü  vorbe  fapte  3 februarie 2021 01:06 (EET)[răspunde]

Sursele, aruncate la Bibliografie, sunt defapt două cărți ale lui Ianolide, care după ce a murit a „continuat” să „publice” prin călugărițele mărinimoase de la Diaconești, deci e un fel de Baba Vanga mioritic. Celălalt, Marcel Petrișor, e membru al Federației Române a Foștilor Deținuți Politici Luptători Anticomuniști, organizație dizidentă neolegionară desprinsă din Asociația Foștilor Deținuți Politici din România. Nu știu dacă omul este în stare să privească echidistant problema. Dar ca Nota Bene, e același care zicea că Mișcarea Legionară nu este fascistă pentru că nu și-au luat un așa nume și legionarii nu au fost judecați la Nürnberg. [1] Curat murdar, coane Fănică...--Kun Kipcsak (discuție) 3 februarie 2021 13:17 (EET)[răspunde]

Cu Marcel Petrișor (Fortul 13. Convorbiri din detenție) am înțeles. Nu are cum să poată fi un autor valabil, din moment ce a publicat în timpul comunismului la edituri precum Albatros, Univers, Meridiane, Cartea Românească și Mihai Eminescu, iar după 1989 la Editura Instututului European, Meridiane sau Junimea. Probabil că ceilalți care au scris despre Oprișan, precum Dumitru Bordeianu (Mărturisiri din mlaștina disperării), Eugen Măgirescu (Moara dracilor. Amintiri din închisoarea Pitești), Constantin Brânzaș (Raza din catacombă -Jurnal din inchisoare) și Gheorghe Calciu-Dumitreasa (The Ortodox Word) sunt și ei un fel de Babe Vanga mioritice, presupun. --Accipiter Gentilis Q.(D) 4 februarie 2021 02:11 (EET)[răspunde]

BTW, nu văd de ce anume cei care au participat la reeducarea de tip Pitești, au supraviețuit și s-au apucat să scrie despre ceea ce au trăit, trebuie să fie considerați din start, blamabili. --Accipiter Gentilis Q.(D) 4 februarie 2021 02:26 (EET)[răspunde]

Să fie oare un intelectual dă rând debusolat? Colaborările din național-comunism doar întăresc și alte bănuieli. Cine îl folosește își asumă ce face.

„BTW, nu văd de ce anume cei care au participat la reeducarea de tip Pitești, au supraviețuit și s-au apucat să scrie despre ceea ce au trăit, trebuie să fie considerați din start, blamabili.”

V-aș ruga să nu faceți proces de intenție. Și să vă mai temperați ironiile nelalocul lor. --Kun Kipcsak (discuție) 4 februarie 2021 07:51 (EET)[răspunde]

Am încercat în mod indirect să vă sugerez că este necesară totuși o documentare cât de cât prealabilă, înainte de a vorbi despre subiect, dar dacă nu a fost inteligibil, e mai corect să o spun direct.--Accipiter Gentilis Q.(D) 4 februarie 2021 23:33 (EET)[răspunde]

Am refăcut textul, i-am adus surse, am încecat să echilibrez în măsura posibilităților (neavând acces la literatură de specialitate potrivită), opiniile. Articolul poate fi în continuare dezvoltat, raportându-ne la stadiul în care l-am adus, de cineva pe care-l interesează subiectul. Atât subiectul cât și tematica acestuia sunt în prezent substrat al unei intense campanii politice și ca atare se pretează perfect unei contra-campanii pe măsură, ceea ce nu ar trebui să se întâmple nici de o parte și nici de alta.

Interesul Wikipediei este de a informa corect cititorii săi, conform uzanțelor și nu de a fi parte a unei campanii sau contra-campanii de orice fel. --Accipiter Gentilis Q.(D) 6 februarie 2021 13:13 (EET)[răspunde]

Este bine, articolul e bun iar notabilitatea subiectului este clar definită. Singurele observații pe care le am sunt: să se evite terminologii neolegionare de tip fenomenul Pitești etc., e vorba doar de sistemul de reeducare de acolo și să se acorde mai multă grijă surselor partinice și nespecializate precum site-urile de mănăstiri, biserici și altele pentru că sunt toate șansele să bată câmpii.--Kun Kipcsak (discuție) 6 februarie 2021 17:42 (EET)[răspunde]
  1. "Fenomenul Pitești" nu aparține terminologiei de tip neo-legionar. Este titlul unei cărți a lui Virgil Ierunca, a cărei primă versiune a fost publicată la Paris în 1981, fragmente din ea fiind transmise anterior la Radio Europa Liberă în intervalul 1975-1976.
  2. Nu este vorba „doar” de sistemul de reeducare de acolo, ci (și aici îl citez pe Ierunca) de „o insulă a ororii absolute” unde „a început o experiență de o sumbră originalitate” care s-a întins și asupra altor închisori din România.
  3. Siteurile mănăstirilor și bisericilor pot fi utile în context, deoarece ce s-a întâmplat în epocă are o legătură strânsă printre altele cu experiențe și trăiri religioase ale deținuților, religia fiind, în context, un sprijin moral al acestora și un reazem pe care s-au sprijinit pentru a-și păstra personalitatea, dacă nu măcar cât de cât întreagă, măcar capabilă de a se reface.--Accipiter Gentilis Q.(D) 6 februarie 2021 20:24 (EET)[răspunde]
Virgil Ierunca nu a fost chiar original, termenul de „fenomen” fiind folosit anterior de către pastorul Richard Wurmbrand, cu referire la ansamblul celor întâmplate sub masca „reeducării revoluționare” în locurile de detenție din „inima Europei Moderne”, acolo unde s-a aplicat tortura fizică, medicală și psihologică, mai ales în perioada 1949-1952. Și apropo, Ierunca folosește în paralel termenul de „Experiența Pitești” sau „Experimentul Pitești”.--Accipiter Gentilis Q.(D) 6 februarie 2021 20:40 (EET) P.S. BTW, dacă doriți să aflați opinia lui Ierunca despre faptul că Fenomenul Pitești a fost sau nu un fenomen tipic legionar, vă recomand să citiți paginile 17-18 din ediția 1990 a cărții, publicată la Humanitas.[răspunde]
  1. Nu știu de ce continuați cu Ierunca când eu ridicasem o altă problemă. Pitești nu e un caz singular, așa cum prezintă într-un stil „exclusivist” o anumită literatură de la noi. [2]
  2. Idem.
  3. Siteurile mănăstirilor și bisericilor pot fi utile în context, deoarece ce s-a întâmplat în epocă are o legătură strânsă printre altele cu experiențe și trăiri religioase ale deținuților nu-l pot numi argument, despre trăirile religioase ale acestora s-a scris în cărți, cu texte asumate și cu bibliografie. Un caz l-am întâlnit la Valeriu Gafencu, unde site-urile ortodoxiste militante au mai adăugat niște boli de care suferea deținutul, deși nu erau susținute de vreo sursă, memorialistică sau dosar. Aici la Oprișan îmi sare în ochi formula de „fiu de răzeș”, folosită excesiv după moda proletcultistă.--Kun Kipcsak (discuție) 13 februarie 2021 16:05 (EET)[răspunde]

Din punctul meu de vedere, subiectul principal al postărilor este notabilitatea lui Gheorghe Oprișan. Până una alta omul este notabil. Cât despre chestia cu "legionarul" Virgil Untaru, prefer să mă abțin. --Accipiter Gentilis Q.(D) 13 februarie 2021 22:16 (EET) P.S. Iar în ce privește placa precum că „victimele sunt de vină”, mă abțin și la asta.[răspunde]

Discuție încheiată. —Andreidiscuție 18 februarie 2021 14:03 (EET)[răspunde]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:Pagini_de_șters/Constantin_Oprișan&oldid=14237921