Wikipedia:Pagini de șters/Dumitru Bacu

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 3 mai 2024. Discuția s-a încheiat la 18 octombrie 2024 și rezultatul a fost: Păstrare. Aceasta este o arhivă; vă rugăm să nu mai adăugați mesaje în ea.

Justificare: Acest articol a fost marcat de Gikü în ianuarie 2024 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său.

  • Dacă sunteți utilizatorul care a marcat articolul, puteți oferi o descriere mai detaliată a problemelor care considerați că trebuie rezolvate.
  • Dacă sunteți autorul articolului, citiți politica și comentariile făcute de utilizatori pentru a înțelege ce probleme are articolul. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite sfaturi pentru a găsi surse de încredere. Este important să participați la discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu proceduri de salvare a unui articol.
  • Ceilalți utilizatori sunt invitați să citească articolul și să ofere sugestii de îmbunătățire sau să-și exprime opinia în conformitate cu indicațiile din antetul paginii.--Mesaj livrat de un robot. 3 mai 2024 15:12 (EEST)[răspunde]
Comentariu. Este cunoscut pentru volumul Pitești, care descrie reeducarea din anii 1950 de la închisoarea respectivă. Presupun că ar trebui să existe ceva surse. --Donarius (discuție) 4 iulie 2024 20:39 (EEST)[răspunde]
@Donarius: Ați avut cumva răgazul și curiozitatea să vă verificați presupunerea? Puteți concretiza propunerea dumneavoastră? Blogul personal al lui Ion Coja nu prea poate fi considerat o sursă de încredere (și în niciun caz pentru demonstrarea notabilității subiectului). --Pafsanias (discuție) 12 octombrie 2024 12:56 (EEST)[răspunde]
Păstrează. Am identificat câteva surse care vorbesc despre Dumitru Bacu: Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc 1945-1989: scriitori, 2003, p. 69, Eugen Simion, ‎Academia Română, Dicționarul general al literaturii române, vol. 1, 2004, p. 315,Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Partidul, Securitatea și cultele 1945-1989, 2005, p. 275, Mediafax, Semnificații istorice pentru ziua de 14 februarie, DAN C.MIHĂILESCU: Din lumea lui Nicolski, Torture, Carceral Life, and Dumitru Bacu’s “The Anti-Humans” by Jake Pelini (Feb 22, 2015), The Pennsylvania State University, Ivar Ivask, ‎Gero von Wilpert, World Literature Since 1945: Critical Surveys of the ..., 1973, p. 540, Christophe Dolbeau, Face au bolchevisme: petit dictionnaire des résistances ..., 2006, p. 177, The Conscience of Humankind: Literature and Traumatic ..., p. 230, International Comparative Literature Association. Congress, ‎Theo d'. Haen, ‎Douwe Wessel Fokkema, 2000, Romania under Communism: Paradox and Degeneration, Dennis Deletant, 2018, Literatura română postbelică: Proza ; Teatrul, p. 321, Nicolae Manolescu, 2001, Pledoarie pentru înțelepciune: jurnal de lectură, p. 92, Iulian Rădulescu, 1998, Între sublim și tragic: eseuri literare, însemnări, convorbiri, p. 64, George Bajenaru, 1998. Am selectat doar câteva, sunt mai multe surse pe care nu le-am inclus. Principalele sale merite sunt: membru al grupului de rezistență „Babadag” și autor al primei lucrări despre universul concentraționar de la Pitești (publicată în 1963 la Madrid). --Donarius (discuție) 12 octombrie 2024 21:24 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc pentru efortul de documentare. Care dintre sursele menționate considerați că tratează subiectul suficient de detaliat pentru a putea fi invocat ca argument în favoarea notabilității? --Pafsanias (discuție) 13 octombrie 2024 01:15 (EEST)[răspunde]


Păstrează per Donarius:

„O persoană poate fi considerată notabilă dacă a făcut subiectul unor materiale publicate în surse secundare de încredere, independente de persoana respectivă. Dacă nu există nici o sursă care poate stabili singură notabilitatea persoanei, atunci se pot combina mai multe surse
.--Accipiter Gentilis Q.(D) 13 octombrie 2024 01:56 (EEST) În subsidiar, din câte înțeleg, deși nu a fost el însuși deținut la Pitești, omul este autorul uneia dintre lucrările fundamentale care au defrișat subiectul reeducării din România comunistă, alături de Virgil Ierunca și Paul Goma. În concluzie,[răspunde]
„A adus o contribuție considerabilă, care va rămîne înscrisă în istoria domeniului respectiv. [...] Autorul a scris cel puțin o operă care a produs un impact deosebit [....”
--Accipiter Gentilis Q.(D) 13 octombrie 2024 02:01 (EEST)[răspunde]
Această „contribuție considerabilă, care va rămâne înscrisă în istoria domeniului respectiv” trebuie să fie reflectată în lucrările care tratează domeniul, iar recunoașterea ei are drept corolar studii speciale consacrate acestei contribuții și autorului ei. Care ar fi acestea? --Pafsanias (discuție) 13 octombrie 2024 02:12 (EEST)[răspunde]
Scuze, dar nu pare că ați deschis și citit ce scrie prin paginile furnizate mai sus de Donarius, deci când o să aveți timp să le deschideți, reluăm discuția, altfel se cheamă că pierdem timpul.--Accipiter Gentilis Q.(D) 13 octombrie 2024 03:08 (EEST)[răspunde]
De unde ați dedus acest lucru? --Pafsanias (discuție) 13 octombrie 2024 03:13 (EEST)[răspunde]
Din ce și cum ați scris. Ca să nu rămân dator: afirmația îi aparține lui Mircea Stănescu și sună în felul următor: "Lucrările fundamentale care au defrișat subiectul, semnate de Dumitru Bacu, Virgil Ierunca și Paul Goma, rămân inevitabil la nivelul de cunoaștere al momentului în care au fost scrise". Mai e și o comemorare la ICR Paris în 2008: "omagiu adus memoriei personalitatilor din exilul romanesc parizian, care au revelat lumii libere teribila tortura psihologica practicata la Pitesti, intre 1949 si 1953, in special Virgil Ierunca si Dumitru Bacu" + "De fapt, cartea lui Dumitru Bacu („Pitesti. Centru de reeducare studenteasca“, Madrid, 1963) a detabuizat subiectul" (Observatorul cultural, 2013) și astea le-am găsit din prima.--Accipiter Gentilis Q.(D) 13 octombrie 2024 03:22 (EEST)[răspunde]

De fapt pierdem timpul oricum, e vorba de cum arată articolul și pe ce este fundamentat textul care există, așa că a discuta aici în continuare nu folosește la mare lucru.--Accipiter Gentilis Q.(D) 13 octombrie 2024 03:24 (EEST)[răspunde]

Mai sus m-am referit la „studii speciale consacrate acestei contribuții și autorului ei” și la surse care tratează subiectul în detaliu, nu la considerații generale de genul celor pe care le invocați. Dacă-mi permiteți, aș dori să completez și citatele despre notabilitate pe care le-ați truchiat după voie: „Dacă nu există nici o sursă care poate stabili singură notabilitatea persoanei, atunci se pot combina mai multe surse; totuși, tratarea superficială a subiectului în surse secundare nu poate asigura notabilitatea” și „Autorul a scris cel puțin o operă care a produs un impact deosebit în lumea literară, remarcată de critici literari importanți”. --Pafsanias (discuție) 13 octombrie 2024 03:31 (EEST)[răspunde]
După cum știm amândoi, putem continua, dar nu văd rostul. Mircea Stănescu e tătic în ce privește reeducarea din România comunistă, așa că este un "critic important" . Pe de altă parte, articolul de la University of Pennsylvania nu e ceea ce s-ar putea numi "tratarea superficială a subiectului".--Accipiter Gentilis Q.(D) 13 octombrie 2024 03:50 (EEST) P.S. Mă duc să mă culc.[răspunde]
„Articolul” de la PennState PLA este un text postat de studentul Jake Pelini pe blogul colegiului, cu un an înaintea absolvirii. Nu e cazul să ne amăgim cu astfel de studii. Prefer blogul lui Coja. --Pafsanias (discuție) 13 octombrie 2024 04:19 (EEST)[răspunde]
Tocmai pentru că Stănescu e specialist în problema reeducării, e de așteptat să-i consacre lui Bacu și cărții sale a analiză mai amplă decât constatarea condescendentă că face parte dintre „lucrările fundamentale care au defrișat subiectul”, dar care „rămân inevitabil la nivelul de cunoaștere al momentului în care au fost scrise”. Probabil că există alte studii ale lui în care se raportează mai în detaliu. În orice caz, este istoric și nu critic literar, deci nu se poate spune că remarcă valoarea literară a operei. --Pafsanias (discuție) 13 octombrie 2024 04:45 (EEST)[răspunde]

Păstrează: Admit că notabilitatea subiectului este demonstrată liminal de prezența în sursele terțiare: Academia Română (coord. Eugen Simion), Dicționarul general al literaturii române, Florin Manolescu, Enciclopedia exilului literar românesc și (poate) Christophe Dolbeau, Face au bolchevisme: petit dictionnaire des résistances nationales à l'Est de l'Europe (1917-1989), în ciuda caracterului restrâns al tratării lui de acolo. Articolul ar merita să fie rescris, dar mă tem că parcimonia informațiilor provine tocmai din imposibilitatea de a identifica studii mai aprofundate asupra autorului și operei sale (în caz că ele există). --Pafsanias (discuție) 15 octombrie 2024 14:39 (EEST)[răspunde]

Noi nu avem nici experiența pe care a avut-o Europa de Vest după eliberarea de fascism, respectiv de trupele germane sau italiene. Acolo, s-a dezvoltat după război o întreagă literatură referitoare la subiect care, s-a distilat în timp. Mai mult, acolo lucrurile au fost foarte clare, cine, cum și de care parte a baricadei a fost. Aici, în amestecul noroios de după 1945 nici acum nu este clar și se tot reformulează și se reinventează, uneori aceleași povești privite dintr-o nouă perspectivă. Putem, evident, să nu-l credem pe Stănescu atunci când spune despre lucrarea lui Bacu precum că aceasta face parte din „lucrările fundamentale care au defrișat subiectul”, dar dacă ne orientăm puțin în spațiu și vedem că mediul referitor la patologie istorică a epocii a început să se așeze, să sedimenteze pe de o parte și să se distileze pe de alta, s-ar putea să considerăm că chiar are dreptate.--Accipiter Gentilis Q.(D) 15 octombrie 2024 22:03 (EEST)[răspunde]

Discuție încheiată.Cf. discuțieiStrainu (دسستي‎18 octombrie 2024 15:49 (EEST)[răspunde]