Wikipedia

Xerocomellus rubellus

specie de ciupercă

Xerocomellus rubellus (Julius Vincenz von Krombholz, 1836 ex Josef Šutara, 2008), sin. Boletus rubellus (Julius Vincenz von Krombholz, 1836), Xerocomus rubellus (Lucien Quélet, 1896) sau Hortiboletus rubellus (Julius Vincenz von Krombholz, 1836 ex Simonini, Vizzini & Gelardi, 2015),[1][2] cunoscut în popor sub numele burete de stejar respectiv bureți de stejar,[3] este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Xerocomellus. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile de arbori). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă aproape mereu în grupuri și șiruri, în păduri de foioase prin luminișuri ierboase pe lângă stejari, câteodată și tei, chiar și în parcuri, începând în iunie până în octombrie (noiembrie).[4][5]

Xerocomellus rubellus sin. Hortiboletus rubellus
Bureți de stejar
Clasificare științifică
Domeniu: Eucariote
Regn: Fungi
Diviziune: Basidiomycota
Clasă: Agaricomycetes
Ordin: Boletales
Familie: Boletaceae
Gen: Xerocomellus
Specie: X. rubellus
Nume binomial
Xerocomellus rubellus
(Krombh.) Šutara (2008)
Sinonime
  • Boletus rubellus Krombh. (1836)
  • Xerocomus rubellus (Krombh.) Quél. (1896)
  • Suillus rubellus (Krombh.) Kuntze (1898)
  • Xerocomus versicolor E.-J. Gilbert (1931)
  • Boletus caribaeus Singer (1977)
  • Hortiboletus rubellus (Krombh.) Simonini, Vizzini & Gelardi (2015)
Modifică text Consultați documentația formatului

Descriere modificare

 
Bres.: Boletus rubellus
  • Pălăria: are un diametru de 5-10 cm, este destul de cărnoasă, inițial semisferică cu bordură răsfrântă în jos, apoi convexă, la bătrânețe plană cu marginea ondulată și răsfrântă în sus. Cuticula este în tinerețe catifelată și nelucioasă, în vârstă adesea unsuroasă, pe vreme uscată deseori crăpată, coloritul de obicei de un roșu ca căpșunii până roșu ca zmeura, decolorând cu avansarea în maturitate spre slab gri-maroniu sau slab ocru.
  • Tuburile și porii: sporiferele sunt relativ lungi, aderente la picior, devenind cu vârsta bombate, la început lucios galben-aurii, apoi de un verzui-măsliniu. Porii de aceiași culoare sunt destul de largi și neregulat unghiulari care o schimbă la leziune în albăstrui sau albastru-verzui.
  • Piciorul: are o înălțime de 5-10 (12) cm și o lățime de 0,8-1,8 cm, este cilindric, deseori curbat, subțiat la bază, plin, cu fond galben care este acoperit de mici pete sau dungi roșii longitudinale. La atingere, tija se decolorează slab albastru.
  • Carnea: este în pălărie cărnoasă, inițial tare, dar repede moale, cea a piciorului fiind mai dură, coloritul fiind albicios până alb-gălbui. În cazul tăierii se colorează ușor gri-albăstrui. Mirosul este fructuos, gustul fiind plăcut, ușor acrișor.
  • Caracteristici microscopice: are spori elipsoidali-fuziformi cu o mărime de 7,5-13 (17) x 3,5-6 microni. Pulberea lor este deschis măslinie.[4][5]
  • Reacții chimice: Cuticula și coaja piciorului se colorează cu acid sulfuric mai intensiv roșu, decolorând după scurt timp, iar tuburile, porii și carnea portocaliu, cuticula cuanilină roșu, cu Clorură de fier (III) negru-măsliniu, toată ciuperca cu Hidroxid de potasiu maroniu, carnea cu sulfat de fier ușor gri-verzui și cu tinctură de Guaiacum de asemenea.[6]
  •  
    X. rubellus, spori
  •  
    X. rubellus, pălărie
  •  
    X. rubellus, tuburi și lamele
  •  
    X. rubellus tineri
  •  
    X. rubellus bătrâni

Confuzii modificare

Buretele poate fi confundat numai cu specii comestibile, de exemplu cu: Boletus badius sin. Imleria badia, Boletus ferrugineus sin. Xerocomus ferrugineus,[7] Boletus subtomentosus,[8] Chalciporus piperatus, sin. Boletus piperatus,[9] Gyrodon lividus,[10] Gyroporus castaneus,[11] Leccinellum crocipodium sin. Leccinum crocipodium (comestibil),[12] Pseudoboletus parasiticus,[13] Suillus bovinus,[14] Suillus cavipes,[15] Suillus granulatus,[16] Xerocomellus chrysenteron,[17] Xerocomellus porosporus sin. Boletus porosporus, Xerocomus porosporus,[18] Xerocomellus pruinatus sin. Boletus pruinatus, Xerocomus pruinatus (comestibil),[19] sau Xerocomellus zelleri sin. Boletus zelleri.[20]

Specii asemănătoare modificare

  •  
    Boletus badius
  •  
    Boletus ferrugineus
  •  
    Boletus cavipes
  •  
    Boletus subtomentosus
  •  
    Chalciporus piperatus
  •  
    Gyrodon lividus
  •  
    Gyroporus castaneus
  •  
    Leccinum crocipodium
  •  
    Pseudoboletus parasiticus
  •  
    Suillus bovinus
  •  
    Suillus granulatus
  •  
    Xerocomellus chrysenteron
  •  
    Xerocomellus porosporus
  •  
    Xerocomellus pruinatus
  •  
    Xerocomellus zelleri

Valorificare modificare

Acest burete este destul de gustos. Deși ceva mai mic, el poate fi pregătit în bucătărie ca hribul murg. La exemplare mai bătrâne îndepărtați porii precum piciorul.

Atenție! Consumul hribului de mușchi infectat cu ciuperca de mucegai Hypomyces chrysospermus (mucegaiul hribului) provoacă intoxicații serioase! Infestarea începe mereu în domeniul porilor.
  •  
    O specie infectată cu Hypomyces chrysospermus

Note modificare

  1. ^ Mycobank
  2. ^ Pilzforum EU
  3. ^ „Denumire RO”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 524-525, ISBN 3-405-12116-7
  5. ^ a b Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 66-67, ISBN 978-3-440-14530-2
  6. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 38, ISBN 3-85502-0450
  7. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 514-515 - 2, ISBN 3-405-12116-7
  8. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 498-499, ISBN 3-405-11774-7
  9. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 492-493, ISBN 3-405-11774-7
  10. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 28, ISBN 3-85502-0450
  11. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 26, ISBN 3-85502-0450
  12. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 518-519, ISBN 3-405-12081-0
  13. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 492-493, ISBN 3-405-12116-7
  14. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 35, ISBN 3-85502-0450
  15. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 293, ISBN 3-85502-0450
  16. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 508-509, ISBN 3-405-11774-7
  17. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 83-85, ISBN 3-426-00312-0
  18. ^ Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 42-43, ISBN 978-3-440-13447-4
  19. ^ Bruno Cetto: I funghi dal vero, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 398-399, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)
  20. ^ „Heinrich Dörfelt” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Bibliografie modificare

  • (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4
  • Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XIX, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1931, p. 941
  • Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, ISBN 3-85502-0450
  • Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1
  • Meinhard Michael Moser: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas” ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983
  • Rolf Singer: „Die Pilze Mitteleuropas”, vol. 5 și 6: „Die Röhrlinge, pârțile 1 și 2”, Editura Justus Klinkhardt, Bad Heilbrunn 1965-1967
  • Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, ISBN 3-426-00312-0

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Xerocomellus_rubellus&oldid=15222388