Închisoarea Sighet

Poziționare
Închisoarea Sighet

Coordonate	47°55′37″N 23°53′27″E ({{PAGENAME}}) / 47.9269°N 23.8908°E
Localitate	Sighetu Marmației
Județ	Maramureș
Țara	România^[1]
Adresa	Str. Corneliu Coposu 4, municipiul Sighetu Marmației^[1]
Clasificare
Cod LMI	MM-II-m-A-04675
Modifică date / text

Închisoarea Sighet a fost o închisoare din orașul Sighetu Marmației, județul Maramureș, una din cele mai temute închisori politice din România. Imediat după instaurarea regimului comunist în România au fost încarcerate la Sighet elitele intelectuale, politice și religioase care prezentau un pericol pentru autoritățile comuniste.

În anul 1993 închisoarea a fost dezafectată și transformată în muzeu. În prezent ea adăpostește muzeul Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, fiind declarată monument istoric, cu codul cod LMI MM-II-m-A-04675.

Istoric

Închisoarea din Sighetu Marmației (numită și „Închisoarea Sighet”) a fost construită în 1897, când Transilvania încă făcea parte din Imperiul Austro-Ungar.

După 1945 deportații sau prizonierii de război repatriați din Uniunea Sovietică treceau prin Sighet. În 1948, după ce regimul comunist s-a consolidat, Sighetul a devenit o închisoare pentru oponenții regimului. La început aici au fost încarcerați elevi, studenți și țărani din Maramureș.

În noaptea de 5/6 mai 1950, peste o sută de foști demnitari din întreaga țară au fost aduși la penitenciarul din Sighet. Printre aceștia se găseau miniștri, politicieni, academicieni, economiști, ofițeri, istorici și jurnaliști. Unii dintre ei au fost condamnați la pedepse grele, iar alții au fost închiși fără nici un fel de proces (pedeapsă „administrativă”). Majoritatea dintre ei aveau peste 60 de ani. Multe figuri importante ale României interbelice au murit aici în arest, inclusiv liderul Partidului Național Țărănesc, Iuliu Maniu.

În închisoarea din Sighet, care avea un regim special nu numai pentru cei vii, dar și pentru cei morți, în intervalul 1950-1955 nu s-au întocmit acte de deces, iar familiile celor morți nu au fost înștiințate. Actele de moarte ale celor decedați la Sighet au fost întocmite, cu trei excepții, abia în anul 1957.^[2]

Personalități închise la Sighet

Nume ale victimelor comunismului

Dimitrie Alimănișteanu, ministru de finanțe
Constantin Argetoianu, fost președinte al Consiliului de Miniștri, ministru de Justiție, ministru de Finanțe, ministru de Interne, a murit în închisoare (1952?)
Aurel Baciu, decan al barourilor de avocați din Tg. Mureș și Timișoara, subsecretar de stat în Ministerul Justiției în guvernul Octavian Goga, decedat în 1953
Ioan Bălan (1880-1959), episcop greco-catolic de Lugoj
Aloisiu Boga (1886-1954), vicar general al Diecezei de Alba Iulia, mort în celula 48
Sebastian Bornemisa (1890-1953), doctor în filologie, publicist, ministru secretar de stat la Ministerul Culturii între 1937-1938, fost primar al Clujului și al Orăștiei, mort în 1953 închisoarea Sighet
Constantin I.C. Brătianu, istoric, profesor universitar; decedat în 1950
Gheorghe I. Brătianu
Dumitru Burileanu, fost guvernator al Băncii Naționale, a murit în închisoare
Ion Cămărășescu, fost ministru de Interne, mort în închisoare
Daniel Ciugureanu, politician român basarabean, unul dintre promotorii Unirii Basarabiei cu România, doctor în medicină, deputat în Sfatul Țării de la Chișinău, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Democratice Moldovenești la momentul Unirii din 27 martie 1918, ministru de stat în 4 guverne ale României, deputat și senator. Potrivit evidențelor securității a murit în închisoarea Sighet pe 19 mai 1950
Henri Cihoski, general și fost ministru al apărării naționale, a murit în închisoare (18 mai 1950)
Arlette Coposu, soția lui Corneliu Coposu, funcționară la Ministerul de Externe; arestată în 1950 - eliberată în 1964
Corneliu Coposu, secretar al lui Iuliu Maniu, apoi secretar general adjunct al PNȚ, arestat în 1947 - eliberat în 1962
Anton Durcovici, episcop romano-catolic de Iași, a fost lăsat să moară de foame în închisoare.
George Fotino, jurist și istoric român, membru corespondent al Academiei Române
Valeriu Traian Frențiu, episcop greco-catolic de Oradea
Grigore Georgescu, general al Armatei Române (mort în detenție, la 27 aprilie 1952)
Pantelimon Halippa, publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost vicepreședintele Sfatului Țării care a votat Unirea la 27 martie 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne.
Emil Hațieganu, politician și jurist român, membru proeminent al Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania și succesorului său, Partidul Național-Țărănesc. A participat ca deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Iuliu Hossu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla
Alexandru I. Lapedatu, fost ministru, președinte al Senatului, președinte al Academiei Române, a murit în închisoare (1950)
Ilie Lazăr, jurist și politician (garda de corp a lui Iuliu Maniu)
Gheorghe N. Leon, om politic român, licențiat în drept, doctor în științe economice, politice și financiare, de mai multe ori ministru
Iuliu Maniu, președinte al Partidului Național-Țărănesc, prim-ministru al României, decedat în 1953
Áron Márton, episcop romano-catolic de Alba Iulia
Ion Nistor, istoric și militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare a Adunării Naționale de la Cernăuți, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat Actul Unirii
Nicolae Pais, general al Armatei Române (mort în detenție la 16 septembrie 1952).
Petre Papacostea, secretar politic al generalului Averescu, directorul Poștelor în guvernul Averescu (1926-1927), arestat în 1952, eliberat în 1954.
Victor Papacostea, istoric, fondator al Institutului de Studii Balcanice din București, fost subsecretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale în guvernele Sănătescu si Rădescu, arestat în mai 1950, eliberat la 17 septembrie 1955
Ion Pelivan, militant de vază al mișcării de eliberare națională din Basarabia, om politic, publicist, apărător și promotor al limbii române, animator al vieții culturale. A fost Ministru de Externe în guvernul Republicii Democratice Moldovenești la momentul Unirii cu România. Diplomat la Conferința de Pace de la Paris din partea României.
Radu Portocală, avocat, om politic liberal, decedat în 1952 sau 1953
Ioan Mihail Racoviță, general al Armatei Române (mort în detenție la 29 iunie 1954)
Alexandru Rusu, episcop greco-catolic de Baia Mare
Ioan Suciu, episcop greco-catolic
Joseph Schubert, episcop romano-catolic, administrator al Arhidiecezei de București
Gheorghe Tașcă (decedat în 12 martie 1951, închisoarea din Sighet), economist și om politic român, profesor de economie politică, rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale, membru corespondent al Academiei Române.
Gheorghe Vasiliu, general al Armatei Române (mort în detenție 20 septembrie 1954).
Aurel Vlad, avocat, doctor în drept, promotor al Unirii din 1918, membru în Consiliul Dirigent, membru al Partidului Național Român și apoi fondator și fruntaș al P.N.Ț.

Imagini

Celula în care a murit Iuliu Maniu
Foști deținuți
Grupul statuar "Cortegiul sacrificaților", opera sculptorului Aurel I. Vlad

Note

^ ^a ^b Monuments database, 7 noiembrie 2017
^ „Lista înalților demnitari condamnați la iad”. Arhivat din original la 27 ianuarie 2013. Accesat în 15 decembrie 2012.

Lectură suplimentară

Five years and two months in the Sighet Penitentiary (7 mai 1950-5 iulie 1955), Constantin C. Giurescu, Lia Ioana Ciplea, East European Monographs, 1994
Cinci ani și două luni în penitenciarul de la Sighet: 7 mai 1950-5 iulie 1955, Constantin C. Giurescu, Editura Fundației Culturale Române, 1994
Închisoarea din Sighet acuză, Valeriu Achim, Editura Gutinul, 1991
Memoria închisorii Sighet, Alexander Ratiu, Romulus Rusan, Fundația Academia Civică, 1999
Sighet - Apelul călăilor, Ioan Chertiție, Editura Stefan, 2011
Reprimarea elitelor interbelice: colonia "Dunăre" Sighet (1950-1955) Andrea Dobeș, Editura Valea Verde, 2010

Alexandru Zub la Sighet, Alexandru Zub, Ioana Boca, Andrea Dobes, Fundația Academia Civică, 2012
Bukovski la Sighet, Vladimir Bukovski, Asociația LiterNet
Courtois la Sighet, Stéphane Courtois, Asociația LiterNet
Personally Speaking: Deeds Recounted from Sighet to Jerusalem, Rose Bilbool, Dov Sadan Project - Hebrew University of Jerusalem, 2009

Legături externe

Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet
Lista înalților demnitari condamnați de comuniști la iad, articol în Cotidianul
Personalități politice de elită, care au avut de suferit de pe urma regimului comunist
Politicieni care au avut de suferit de pe urma regimului comunist Arhivat în 29 decembrie 2009, la Wayback Machine.
Elita militară epurată de regimul comunist - listă^{[nefuncțională]}
Scurt istoric al Închisorii de la Sighet, 18 aprilie 2007, BBC
Sighet - Închisoarea miniștrilor^{[nefuncțională]}, 21 august 2006, Cristina Diac, Jurnalul Național
Osemintele politicienilor, 3 noiembrie 2006, Violeta Fotache, Jurnalul Național
Închisoarea și Memorialul din Sighet, 2 iulie 2012, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro

Vezi și

[2c35348ad28369513331112fcc0a2d80-1] Monuments database, 7 noiembrie 2017

[2] „Lista înalților demnitari condamnați la iad”. Arhivat din original la 27 ianuarie 2013. Accesat în 15 decembrie 2012.

[1]

[2]