Armata Austro-Ungară
Forțele terestre austro-ungare (în germană Landstreitkräfte Österreich-Ungarns, în maghiară Császári és Királyi Hadsereg), care au existat în perioada 1867–1918, erau formate din Armata comună (a cărei denumire era precedată până în 1889 de indicativul k. k., iar din 1889 de indicativul k.u.k. care era conform legislației din 1867), din Forțele de apărare cezaro-crăiești fondate în 1868, din Forțele de apărare regale maghiare (și din componenta lor croato-slavonă[1]), precum și din Landsturm în caz de război. Împreună cu Marina de Război formau Forțele armate ale Dublei Monarhii.
.svg)
Regimente cu pondere românească însemnatăModificare
Regimente de linieModificare
Regimentele cu pondere românească însemnată din Transilvania și Banat erau cuprinse în Corpul XII de Armată (Sibiu) și Corpul VII de Armată (Timișoara).[2]
- IR 2 Brașov (27%)
- IR 5 Sătmar (39%)
- IR 33 Arad (54%)
- IR 37 Oradea Mare (49%)
- IR 43 Caransebeș (78%)
- IR 50 Alba Iulia (71%)
- IR 51 Cluj (72%)
- IR 61 Timișoara (38%)
- IR 62 Târgu Mureș (46%)
- IR 63 Bistrița (73%)
- IR 64 Orăștie (86%)
Regimente de HonveziModificare
- HIR 4 Oradea
- HIR 12 Sătmar
- HIR 21 Cluj
- HIR 22 Târgu Mureș
- HIR 23 Sibiu
- HIR 24 Brașov (majoritar secuiesc)
- HIR 32 Dej
Regimente de LandwehrModificare
În ceea ce privește Bucovina, aici exista regimentul majoritar românesc IR 41 Cernăuți, cu o pondere de 54% români.
Generali româniModificare
- Ioan Boeriu, general (Feldmarschalleutnant), purtător al Ordinului Maria Terezia
- Gheorghe Domășnean, general
- Petru baron Duca de Kádár, general de infanterie (Feldzeugmeister) și consilier și conferințiar de stat al împăratului
- Dionisie Florianu, general-maior
- Alexandru Lupu, general
- Dănilă Papp, general
- Leonida baron de Pop, general de infanterie și adjutant general al împaratului
Vezi șiModificare
Pentru forța armată maritimă a Austro-Ungariei vezi: Marina imperială austro-ungară.
NoteModificare
- ^ István Deák: Der k. (u) k. Offizier 1848– 1918, Wien – Köln – Weimer, 1991., s. 72.Format:Zitat
- ^ Ioan I. Șerban, Românii în armata austro-ungară în anii primului război mondial, în: Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 2-3 (1998-1999), pag. 206.
BibliografieModificare
- Maximilian Ehnl, Die österreichisch-ungarische Landmacht nach Aufbau, Gliederung, Friedensgarnison, Einteilung und nationaler Zusammensetzung im Sommer 1914 (Österreich-Ungarns letzter Krieg, Ergänzungsheft 9), Wien 1934;
- Liviu Maior, Românii în armata habsburgică. Soldați și ofițeri uitați, Ed. Academiei, București 2004;
- Adam Wandruszka (editor), Die Habsburgermonarchie 1848-1918. Die bewaffnte Macht, vol. V, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien 1987.
Legături externeModificare
- Dan-Simion Grecu, Aspecte ale vieții preoților militari români din armata austro-ungară (1914-1918), în: Buletinul Cercului de Studii de Istorie Poștală din Ardeal, Banat și Bucovina, an XII, nr. 3.