Wikipedia

Campionatul Mondial de Fotbal

campionat mondial de fotbal masculin
(Redirecționat de la Cupa Mondială)

Campionatul Mondial de Fotbal sau Cupa Mondială FIFA (în engleză FIFA World Cup) este o competiție internațională de fotbal disputată între echipele naționale masculine de seniori ale țărilor membre ale Federației Internaționale de Fotbal Asociație (FIFA), organismul mondial de conducere a acestui sport. Turneul are loc o dată la fiecare patru ani de la ediția inaugurală din 1930, cu excepția anilor 1942 și 1946 din cauza celui de-al Doilea Război Mondial. Campioana în exercițiu este Argentina, care a câștigat al treilea său titlu la turneul din 2022.[1]

Campionatul Mondial de Fotbal
Cupa Mondială FIFA
Sport fotbal  Modificați la Wikidata
Țară/regiune Internațional
Confederație FIFA
Înființat(ă) în 1930; acum 94 de ani (1930)
Echipe 32
(48 începând din 2026)
Campion  Argentina (2022, al treilea trofeu)
Cele mai multe trofee  Brazilia (5 trofee)
Site oficial Site web oficial
Pentru ediția actuală, vedeți :
Campionatul Mondial de Fotbal 2026
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Competiția începe cu faza calificărilor, care are loc în cei trei ani dinaintea turneului final pentru a determina echipele care participante la turneul final. 32 de echipe concurează apoi pentru titlu în locații din țara sau țările gazdă pe parcursul a aproximativ o lună. Națiunea sau națiunile gazdă se califică automat la turneul final. Competiția este programată să se extindă la 48 de echipe, începând cu ediția din 2026.

Până la Campionatul Mondial de Fotbal din 2022, au fost organizate 22 de turnee finale de la înființarea evenimentului în 1930, la care au participat în total 80 de echipe naționale. Trofeul a fost câștigat de opt echipe naționale. Cu cinci trofee câștigate, Brazilia este singura echipă care a participat la toate turneele. Celelalte câștigătoare ale Cupei Mondiale sunt Germania și Italia, cu câte patru titluri; Argentina, cu trei titluri; Franța și Uruguay, fiecare cu câte două titluri; Anglia și Spania, cu câte un titlu.

Cupa Mondială este cel mai prestigios turneu de fotbal din lume, precum și cel mai vizionat și urmărit eveniment sportiv din lume.[2][3] Audiența Cupei Mondiale din 2018 a fost estimată la 3,57 miliarde, aproape jumătate din populația globală,[4][5] în timp ce interesul față de Cupa Mondială din 2022 a fost estimat la 5 miliarde, aproximativ 1,5 miliarde de oameni urmărind meciul final.[6]

Șaptesprezece țări au găzduit Campionatul Mondial, cea mai recentă fiind Qatar, care a găzduit evenimentul din 2022. Turneul din 2026 va fi găzduit în comun de Canada, Statele Unite ale Americii și Mexic, ceea ce va oferi Mexicului distincția de a fi prima țară care găzduiește meciuri la trei Cupe Mondiale.

Istoric

modificare

  Uruguay 1930

modificare

Visul președintelui FIFA, Jules Rimet, s-a împlinit când Uruguay a găzduit ediția inaugurală a Campionatului Mondial de Fotbal, chiar în anul în care serba centenarul. Doar 4 naționale din Europa s-au aventurat în călătoria peste ocean (Belgia, Franța, România și Iugoslavia), iar finala s-a disputat între echipe din America de Sud, Uruguay învingându-și vecinii din Argentina cum au făcut și în 1928 în finala Olimpică. Gazdele au triumfat cu 4-2 pe noul stadion Estadio Centenario, devenind primii campioni mondiali.

  Italia 1934

modificare

Italia a învins Cehoslovacia cu 2-1 în prima finală de Campionat Mondial disputată pe pământ european cu un gol marcat în prelungiri de Angelo Schiavio. A fost prima și singura ediție în care o echipă nu și-a apărat trofeul, Uruguay refuzând să participe. Singurul meci disputat de România a fost înfrângerea cu 2-1 în fața Cehoslovaciei.

  Franța 1938

modificare

Antrenorul italian Vittorio Pozzo a făcut istorie, câștigând al doilea trofeu consecutiv cu o echipă reformată a Italiei. Italia a învins în finală pe Ungaria după ce a trecut în semifinale de Brazilia căreia îi lipsea golgeterul Leônidas da Silva. Acesta marcase 3 dintre goluri în partida cu Polonia.

  Brazilia 1950

modificare

Brazilienii au construit cel mai mare stadion al lumii, Maracanã, fiind determinați să organizeze Campionatul Mondial în ediția 1950. Totuși, visul lor de a deveni campioni mondiali s-a năruit chiar pe acest stadion, Uruguay câștigând cel de-al doilea titlu în fața a 175.000 de oameni uluiți. Nu a fost singura surpriză a turneului deoarece, debutanta Anglia, a fost învinsă de Statele Unite cu 1-0.

  Elveția 1954

modificare

Germania de Vest a fost câștigătoarea surpriză a ediției din 1954, revenind de la 2 goluri în fața Ungariei într-o finală denumită "Miracolul de la Berna". Ungaria era neînvinsă de 31 de meciuri și marcase 25 de goluri până la finală, 8 dintre ele chiar în poarta Germaniei în faza grupelor în victoria cu 8-3. Meciul fusese precedat de o altă victorie cu scor fluviu, Ungaria-Coreea 9-0. Totuși, Fritz Walter a fost cel care a ridicat trofeul Jules Rimet și nu Ferenc Puskas.

  Suedia 1958

modificare

Primul trofeu câștigat de Brazilia a fost în ediția din 1958, organizată de Suedia. În acest turneu și-a arătat clasa pentru prima dată marele jucător Pele, care avea doar 17 ani. A marcat 6 goluri, 2 dintre ele în finala împotriva Suediei. Franța a ieșit de asemenea în evidență, Just Fontaine marcând 13 goluri care au dus formația "Les Bleus" pe locul 3.

  Chile 1962

modificare

Brazilia a fost câștigătoarea meritată, păstrând trofeul după finala în care a învins-o pe Cehoslovacia cu 3-1. În acest turneu, alt mare jucător și-a arătat talentul, Garrincha. Pele fiind accidentat, Garrincha a făcut ca lipsa acestuia să nu fie simțită, purtând naționala "Seleçao" spre victorie și terminând pe primul loc din clasamentul golgheterilor.

  Anglia 1966

modificare

Țara care a inventat fotbalul, Anglia, a găsit în sfârșit formula succesului. Cele 3 goluri marcate de Geoff Hurst în finala contra Germaniei de Vest au contribuit decisiv la succes, deși discuția dacă mingea a trecut sau nu de linia porții la unul din șuturile sale continuă până astăzi. În această ediție a apărut un nou erou, este vorba despre Eusebio care a marcat 9 goluri - 4 dintre ele în poarta Coreei care a eliminat Italia - ducând Portugalia pe locul 3.

  Mexic 1970

modificare

Pentru prima dată în istorie, Campionatul Mondial a fost televizat în culori și nimic nu a strălucit mai mult decât tricoul galben al Braziliei. Cu Pele din nou în formă și Jairzinho marcând în fiecare din cele 6 meciuri, băieții lui Mario Zagalo au fost de neoprit și au învins în finală pe Italia, câștigând trofeul pentru a treia oară. Deși a fost turneul Brazilei, neamțul Gerd Muller a contribuit și el la spectacol marcând 10 goluri, devenind astfel golgheterul competiției.

  Germania 1974

modificare

Germania de Vest a fost încoronată pe propriul tărâm în 1974. Olanda lui Johan Cruyff a fost favorită înaintea finalei dar gazdele, care fuseseră învinse în faza grupelor de vecinii din Germania de Est, au revenit după un gol marcat în primul minut de olandezul Johan Neeskens. Este memorabilă și performanța Poloniei, al cărei jucător Grzegorz Lato a marcat golul victoriei în finala mică contra Braziliei.

  Argentina 1978

modificare

Argentina, țara gazdă, a câștigat trofeul pentru prima dată după ce a învins pe Olanda în prelungirile finalei. Mario Kempes a asigurat victoria marcând de 2 ori în ultimul act, de asemenea a câștigat și trofeul de golgheter al competiției. Brazilia a ratat calificarea în finală deoarece Argentina a învins cu 6-0 selecționata Perului, departajarea făcându-se la golaveraj dar a câștigat finala mică împotriva Italiei.

  Spania 1982

modificare

Paolo Rossi a fost eroul din Spania, cele 6 goluri marcate de el aducând cel de-al treilea titlu în Italia. Azzuri au învins în finală cu 3-1 Germania, echipă care câștigase primul meci decis de loviturile de departajare din istoria campionatului mondial, într-o semifinală dramatică împotriva Franței. Dacă Italia a câștigat aurul, Brazilia a fost cea mai spectaculoasă echipă, până când hat-trick-ul lui Rossi i-a eliminat din competiție.

  Mexic 1986

modificare

Campionatul Mondial de Fotbal s-a întors în Mexic în turneul dominat de driblingurile lui Diego Maradona. Argentina a învins Germania de Vest în finală dar meciul din sferturi împotriva Angliei rămâne memorabil pentru 2 dintre cele mai faimoase goluri din istorie marcate de Maradona: golul marcat cu mâna și golul marcat după o cursă fantastică începută la jumătatea terenului. Franța lui Michel Platini a fost oprită în semifinale dar a învins Belgia în finala mică.

  Italia 1990

modificare

A fost fără îndoială triumful lui Franz Beckenbauer, care a devenit campion ca antrenor al Germaniei după ce fusese campion ca jucător. Deși s-au marcat puține goluri, ediția din Italia 1990 a fost una dintre cele mai dramatice, de la golurile golgheterului italian Toto Schillaci, la lacrimile englezului Paul Gascoigne și până la sprintul spre sferturi al camerunezului Roger Milla.

  S.U.A. 1994

modificare

Ediția din America 1994 a fost un succes uriaș, având cei mai mulți suporteri prezenți, și s-a terminat cu Brazilia celebrând un nou titlu după 24 de ani. Printre starurile acestui turneu s-au numărat brazilienii Romario și Bebeto, italianul Roberto Baggio - cel care a ratat penalty-ul decisiv în prima finală decisă la 11 metri - românul Gheorghe Hagi și columbianul Carlos Valderrama. Suedia a terminat pe locul 3 după o victorie în fața Bulgariei în finala mică. România a ajuns până în sferturile de finală după ce a învins cu 3-2 pe Argentina, cea mai mare performanță din istoria naționalei României.

  Franța 1998

modificare

Țara fondatorului Cupei Mondiale, Jules Rimet, s-a bucurat de o vară fantastică, fotbaliștii francezi gustând pentru prima dată gloria Cupei Mondiale, după victoria în fața Braziliei din finala în care Zinedine Zidane a marcat 2 goluri. A fost prima ediție cu 32 de echipe participante. Printre debutante s-a numărat Croația, golurile marcate de Davor Suker ducând-o până pe locul 3. Este ultima ediție la care a participat echipa națională a României.

    Coreea de Sud și Japonia 2002

modificare

Brazilia a câștigat pentru a cincea oară trofeul după o finală în care Ronaldo a marcat ambele goluri în victoria cu 2-0 în fața Germaniei. A fost prima ediție găzduită de Asia, ambele țări organizatoare, Japonia și Coreea de Sud, ajungând până în optimi respectiv semifinale. Un turneu al surprizelor, a început cu victoria Senegalului împotriva Franței și s-a terminat cu Turcia câștigând finala mică.

  Germania 2006

modificare

Italia a câștigat pentru a patra oară trofeul, în ediția 2006 disputată în Germania, învingând Franța la loviturile de departajare. Dacă partea urâtă a competiției a fost eliminarea lui Zidane în finală, partea frumoasă a fost spiritul de echipă al italienilor. A fost o ediție specială și pentru gazde, golurile lui Miroslav Klose asigurând medalia de bronz a Germaniei.

  Africa de Sud 2010

modificare

În Africa de Sud s-a organizat primul mondial din Africa, Spania a câștigat pentru prima dată trofeul după o finală intensă disputată contra Olandei. Golul reușit în prelungiri (minutul 116) de Iniesta a marcat a treia finală pierdută de olandezi din tot atâtea jucate. În semifinale Olanda a învins Uruguay după un meci spectaculos, terminat 3-2 pentru Olanda, în cealaltă semifinală Spania învingând Germania după un meci cu o posesie amețitoare a spaniolilor, dar marcarea unui singur gol din minutul 75 al lui Puyol. În finala mică, Germania a luat bronzul a doua oară la rând, după un meci dramatic pierdut de urguayeni. Pentru a doua oară la rând cele două mari puteri ale Americii de Sud, Argentina și Brazilia, au fost eliminate în sferturi, după ce Argentina a fost umilită cu 4-0 de Germania și după ce Brazilia a pierdut 2-1 cu Olanda după dubla lui Sneijder.

  Brazilia 2014

modificare

Pentru a doua oară în istorie (după Campionatul Mondial de Fotbal 1950), turneul a fost găzduit de Brazilia. Finala s-a disputat între Germania și Argentina (pentru a treia oară în istorie, după cea din 1986 și 1990). Germania a învins după prelungiri, cu golul marcat de Mario Götze în minutul 113. Finala mică s-a jucat între Brazilia și Olanda, acolo unde Brazilia a mai bifat încă o înfrângere (0-3), după cea venită în semifinale, contra Germaniei (1-7). În semifinale, Argentina câștigase în fața Olandei la loviturile de departajare (4-2, 0-0 după prelungiri).

  Rusia 2018

modificare

Pentru prima oară Rusia organizează un Campionat Mondial, a fost și prima cupă care a avut loc în Europa de Est. Cupa a fost câștigată de Franța, care a învins Croația cu 4-2 în finală, iar Belgia a învins Anglia cu 2-0 în finala mică pentru de medalia de bronz. A fost de asemenea primul Campionat Mondial în care s-a introdus și s-a folosit sistemul arbitrului video asistent (VAR). Jucătorul croat Luka Modric a câștigat balonul de aur în timp ce jucătorul francez Kylian Mbappé a câștigat premiul pentru cel mai bun tânăr jucător (19 ani), iar Harry Kane din Anglia a câștigat de gheata de aur.

  Qatar 2022

modificare

Pentru prima oară în istorie Campionatul Mondial a fost găzduit de o țară din Orientul Mijlociu. Finala s-a disputat între Argentina și Franța. Argentina a reușit să învingă Franța după un meci dramatic terminat 3-3 după 120 de minute de joc și 4-2 la loviturile de departajare. Finala dintre Argentina și Franța este considerată cea mai frumoasă finală de Cupă Mondială din istorie. Finala mică a fost câștigată de fosta vicecampioană din 2018 Croația cu 2-1 în fața Marocului. Lionel Messi a câștigat titlul de cel mai bun jucător de la Cupa Mondială ,Kylian Mbappé a câștigat titlul de cel mai bun marcator iar Emiliano Martínez a câștigat trofeul pentru cel mai bun portar al cupei mondiale din Qatar.

      Canada, Statele Unite și Mexic 2026

modificare

Participări

modificare
Echipele naționale care au participat la unul sau mai multe turnee finale, trecând de grupele preliminarii
Confederații Echipa Națională Apariții Turnee
CONMEBOL
  Brazilia 22 1930, 1934, 1938, 1950, 1954, 1958, 1962, 1966, 1970, 1974, 1978, 1982, 1986, 1990, 1994, 1998, 2002, 2006 2010, 2014, 2018, 2022
  Argentina 18 1930, 1934, 1958, 1962, 1966, 1974, 1978, 1982, 1986, 1990, 1994, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018, 2022
  Uruguay 14 1930, 1950, 1954, 1962, 1966, 1970, 1974, 1986, 1990, 2002, 2010, 2014, 2018, 2022
  Chile 9 1930, 1950, 1962, 1966, 1974, 1982, 1998, 2010, 2014
  Paraguay 8 1930, 1950, 1958, 1986, 1998, 2002, 2006, 2010
  Columbia 6 1962, 1990, 1994, 1998, 2014, 2018
  Peru 5 1930, 1970, 1978, 1982, 2018
  Ecuador 4 2002, 2006, 2014, 2022
  Bolivia 3 1930, 1950, 1994
UEFA
  Germania 20 1934, 1938, 1954, 1958, 1962, 1966, 1970, 1974, 1978, 1982, 1986, 1990, 1994, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014 2018, 2022
  Italia 18 1934, 1938, 1950, 1954, 1962, 1966, 1970, 1974, 1978, 1982, 1986, 1990, 1994, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014
  Anglia 16 1950, 1954, 1958, 1962, 1966, 1970, 1982, 1986, 1990, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018, 2022
  Franța 16 1930, 1934, 1938, 1954, 1958, 1966, 1978, 1982, 1986, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018, 2022
  Spania 16 1934, 1950, 1962, 1966, 1978, 1982, 1986, 1990, 1994, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018, 2022
  Belgia 14 1930, 1934, 1938, 1954, 1970, 1982, 1986, 1990, 1994, 1998, 2002, 2014, 2018, 2022
  Serbia 13 1930, 1950, 1954, 1958, 1962, 1974, 1982, 1990, 1998, 2006, 2010, 2018, 2022
  Suedia 12 1934, 1938, 1950, 1958, 1970, 1974, 1978, 1990, 1994, 2002, 2006, 2018
   Elveția 12 1934, 1938, 1950, 1954, 1962, 1966, 1994, 2006, 2010, 2014, 2018, 2022
  Rusia 11 1958, 1962, 1966, 1970, 1982, 1986, 1990, 1994, 2002, 2014, 2018
  Țările de Jos 11 1934, 1938, 1974, 1978, 1990, 1994, 1998, 2006, 2010, 2014, 2022
  Cehia 9 1934, 1938, 1954, 1958, 1962, 1970, 1982, 1990, 2006
  Ungaria 9 1934, 1938, 1954, 1958, 1962, 1966, 1978, 1982, 1986
  Polonia 9 1938, 1974, 1978, 1982, 1986, 2002, 2006, 2018, 2022
  Scoția 8 1954, 1958, 1974, 1978, 1982, 1986, 1990, 1998
  Austria 8 1934, 1938, 1954, 1958, 1978, 1982, 1990, 1998
  Portugalia 8 1966, 1986, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018, 2022
  România 7 1930, 1934, 1938, 1970, 1990, 1994, 1998
  Bulgaria 7 1962, 1966, 1970, 1974, 1986, 1994, 1998
  Croația 6 1998, 2002, 2006, 2014, 2018, 2022
  Danemarca 6 1986, 1998, 2002, 2010, 2018, 2022
  Grecia 3 1994, 2010, 2014
  Republica Irlanda 3 1990, 1994, 2002
  Norvegia 3 1938, 1994, 1998
  Irlanda de Nord 3 1958, 1982, 1986
  Slovenia 2 2002, 2010
  Turcia 2 1954, 2002
  Țara Galilor 2 1958, 2022
  Ucraina 1 2006
  Slovacia 1 2010
  Bosnia 1 2014
  Islanda 1 2018
CONCACAF
  Mexic 17 1930, 1950, 1954, 1958, 1962, 1966, 1970, 1978, 1986, 1994, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018, 2022
  Statele Unite 11 1930, 1934, 1950, 1990, 1994, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2022
  Costa Rica 6 1990, 2002, 2006, 2014, 2018, 2022
  Honduras 3 1982, 2010, 2014
  El Salvador 2 1970, 1982
  Canada 2 1986, 2022
  Panama 1 2018
  Trinidad și Tobago 1 2006
  Jamaica 1 1998
  Haiti 1 1974
  Cuba 1 1938
CAF
  Camerun 8 1982, 1990, 1994, 1998, 2002, 2010, 2014, 2022
  Maroc 6 1970, 1986, 1994, 1998, 2018, 2022
  Tunisia 6 1978, 1998, 2002, 2006, 2018, 2022
  Nigeria 6 1994, 1998, 2002, 2010, 2014, 2018
  Algeria 5 1982, 1986, 2002, 2010, 2014
  Ghana 4 2006, 2010, 2014, 2022
  Egipt 3 1934, 1990, 2018
  Africa de Sud 3 1998, 2002, 2010
  Senegal 3 2002, 2018, 2022
  Coasta de Fildeș 3 2006, 2010, 2014
  Togo 1 2006
  Angola 1 2006
  RD Congo✶ 1 1974
AFC
  Coreea de Sud 11 1954, 1986, 1990, 1994, 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018, 2022
  Japonia 7 1998, 2002, 2006, 2010, 2014, 2018, 2022
  Iran 6 1978, 1998, 2006, 2014, 2018, 2022
  Arabia Saudită 6 1994, 1998, 2002, 2006, 2018, 2022
  Australia✶ 4 2010, 2014, 2018, 2022
  Coreea de Nord 2 1966, 2010
  Qatar 1 2022
  China 1 2002
  Emiratele Arabe Unite 1 1990
  Irak 1 1986
  Kuweit 1 1982
  Israel✶ 1 1970
  Indonezia 1 1938
OFC
  Australia✶ 2 1974, 2006
  Noua Zeelandă 2 1982, 2010
Anii pe fundal galben = Echipa campioană în acel an.

✶ La campionatul mondial din 1974, Republica Democrată Congo a jucat cu numele de stat de atunci   Zair. Israel a concurat în calificările la Cupa Mondială pentru trei confederații diferite, concurând pentru Confederația de Fotbal din Asia și Confederația de Fotbal din Oceania, înainte de a se stabili în Europa ca membru al Uniunii Asociațiilor Europene de Fotbal din 1994. Australia este în prezent membru al Confederației de Fotbal din Asia (AFC), de la plecarea din Confederația de Fotbal din Oceania (OFC) în 2006.

Câștigătoare și finaliste

modificare
Echipa Națională Campioni Finaliști
  Brazilia 5   (1958, 1962, 1970, 1994, 2002) 2 (1950, 1998)
  Germania 4   (1954, 1974, 1990, 2014) 4 (1966, 1982, 1986, 2002)
  Italia 4   (1934, 1938, 1982, 2006) 2 (1970, 1994)
  Argentina 3   (1978, 1986, 2022) 3 (1930, 1990, 2014)
  Franța 2   (1998, 2018) 2 (2006, 2022)
  Uruguay 2   (1930, 1950)
  Anglia 1   (1966)
  Spania 1   (2010)
  Țările de Jos – 3 (1974, 1978, 2010)
  Cehia✶ – 2 (1934, 1962)
  Ungaria – 2 (1938, 1954)
  Suedia – 1 (1958)
  Croația – 1 (2018)

Finale

modificare

Per total, 76 de națiuni au bifat cel puțin o prezență la un turneu final de Campionat Mondial.[7] Dintre toate acestea, opt echipe naționale au câștigat Campionatul Mondial. Cu cinci titluri, Brazilia este echipa cu cele mai multe câștigate, dar și singura națiune care a jucat la fiecare ediție (21) până la momentul actual.[8] Italia (1934 și 1938) și Brazilia (1958 și 1962) sunt singurele națiuni care au câștigat două titluri consecutive. Germania de Vest (1982–1990) și Brazilia (1994–2002) sunt singurele națiuni care au apărut în trei finale consecutive ale Campionatului Mondial. Germania are cele mai multe poziții pe podium (13).

Vezi și: Lista finalelor Campionatului Mondial de Fotbal.
Mare Campioană Scor Finalistă Mică Locul 3 Scor Locul 4
2022   Argentina ✠
3 - 3 4 : 2
   Franța 2022   Croația 2 - 1   Maroc
2018   Franța 4 - 2   Croația 2018   Belgia 2 - 0   Anglia
2014   Germania 1 - 0   Argentina 2014   Țările de Jos 3 - 0   Brazilia
2010   Spania 1 - 0   Țările de Jos 2010   Germania 3 - 2   Uruguay
2006   Italia ✠
1 - 1 5 : 3
  Franța 2006   Germania 3 - 1   Portugalia
2002   Brazilia 2 - 0   Germania 2002   Turcia 3 - 2   Coreea de Sud
1998   Franța 3 - 0   Brazilia 1998   Croația 2 - 1   Țările de Jos
1994   Brazilia ✠
0 - 0 3 : 2
  Italia 1994   Suedia 4 - 0   Bulgaria
1990   Germania 1 - 0   Argentina 1990   Italia 2 - 1   Anglia
1986   Argentina 3 - 2   Germania 1986   Franța 4 - 2   Belgia
1982   Italia 3 - 1   Germania 1982   Polonia 3 - 2   Franța
1978   Argentina 3 - 1   Țările de Jos 1978   Brazilia 2 - 1   Italia
1974   Germania 2 - 1   Țările de Jos 1974   Polonia 1 - 0   Brazilia
1970   Brazilia 4 - 1   Italia 1970   Germania 1 - 0   Uruguay
1966   Anglia 4 - 2   Germania 1966   Portugalia 2 - 1   Rusia ‡
1962   Brazilia 3 - 1   Cehia 1962   Chile 1 - 0   Serbia
1958   Brazilia 5 - 2   Suedia 1958   Franța 6 - 3   Germania
1954   Germania ‡ 3 - 2   Ungaria 1954   Austria 3 - 1   Uruguay
1950   Uruguay [note 1]   Brazilia 1950   Suedia [note 1]   Spania
1938   Italia 4 - 2   Ungaria 1938   Brazilia 4 - 2   Suedia
1934   Italia 2 - 1   Cehia ‡ 1934   Germania 3 - 2   Austria
1930   Uruguay 4 - 2   Argentina 1930   Statele Unite [note 2]   Serbia ‡
‡ Naționale cunoscute pe vremuri ca   Germania de Vest până în anul 1990,   Uniunea Sovietică până în anul 1991,   Iugoslavia până în anul 1992 și   Cehoslovacia până în anul 1993.
✠ Echipa a câștigat meciul la penalty.
Note
  1. ^ a b În anul 1950 nu a existat o finală.[9] Campioana a fost decisă după disputarea meciurilor într-o grupă de 4 echipe (Uruguay, Brazilia, Suedia, și Spania). Totuși, înaintea ultimei etape doar Brazilia și Uruguay mai puteau câștiga grupa. Aceste 2 echipe urmau să se întâlnească chiar în ultima etapă. Un egal ar fi avantajat Brazilia deoarece avea 1 punct mai mult. Dar Uruguay a învins Brazilia cu 2–1 și a câștigat competiția, acest meci fiind considerat de facto finala din 1950.[10] La fel și meciul dintre Spania și Suedia poate fi considerat meciul pentru locul trei.
  2. ^ În 1930 nu a existat un meci oficial pentru locul 3; Statele Unite și Iugoslavia pierzând în semifinale. Acum, FIFA recunoaște Statele Unite ca deținătoarea locului trei, iar Iugoslavia locul 4, conform statisticilor echipelor în cadrul turneului.[11]

Finala Mică

modificare
Echipa Națională Locul 3 Locul 4
  Germania 4 (1934, 1970, 2006, 2010) 1 (1958)
  Brazilia 2 (1938, 1978) 2 (1974, 2014)
  Suedia 2 (1950, 1994) 1 (1938)
  Franța 2 (1958, 1986) 1 (1982)
  Polonia 2 (1974, 1982) –
  Croația 2 (1998, 2022) –
  Austria 1 (1954) 1 (1934)
  Portugalia 1 (1966) 1 (2006)
  Italia 1 (1990) 1 (1978)
  Țările de Jos 1 (2014) 1 (1998)
  Belgia 1 (2018) 1 (1986)
  Statele Unite 1 (1930) –
  Chile 1 (1962) –
  Turcia 1 (2002) –
  Uruguay – 3 (1954, 1970, 2010)
  Serbia✶ – 2 (1930, 1962)
  Anglia – 2 (1990, 2018)
  Spania – 1 (1950)
  Rusia✶ – 1 (1966)
  Bulgaria – 1 (1994)
  Coreea de Sud – 1 (2002)
  Maroc – 1 (2022)
✶Rusia deține palmaresul URSS-ului, Serbia deține palmaresul Iugoslaviei, Cehia deține palmaresul Cehoslovaciei.

Goluri pe ediții

modificare
Numărul total de goluri   marcate pe turneu
Turneu Goluri Turneu Goluri Turneu Goluri Turneu Goluri Turneu Goluri Turneu Goluri
  2010 145     2014 171     2018 169     2022 172         2026   2030
  1986 132     1990 115     1994 141     1998 171       2002 161     2006 147  
  1962 89     1966 89     1970 95     1974 97     1978 102     1982 146  
  1930 70     1934 69     1938 84     1950 88     1954 140     1958 124  

Semifinale

modificare
  • Tabel cu echipele naționale din întreaga lume care au jucat cel puțin o semifinală.
Echipa Națională Apariții Anii
  Germania 12 1934, 1954, 1958, 1966, 1970, 1982, 1986, 1990, 2002, 2006, 2010, 2014
  Brazilia 8 1938, 1958, 1962, 1970, 1994, 1998, 2002, 2014
  Italia 7 1934, 1938, 1970, 1982, 1990, 1994, 2006
  Franța 1958, 1982, 1986, 1998, 2006, 2018, 2022
  Argentina 6 1930,1978, 1986, 1990, 2014, 2022
  Uruguay 4 1930, 1954, 1970, 2010
  Suedia 3 1938, 1958, 1994
  Anglia 1966, 1990, 2018
  Țările de Jos 1998, 2010, 2014
  Croația 1998, 2018, 2022
  Serbia 2 1930, 1962
  Austria 1934, 1954
  Cehia 1934, 1962
  Ungaria 1938, 1954
  Portugalia 1966, 2006
  Belgia 1986, 2018
  Statele Unite 1 1930
  Chile 1962
  Rusia 1966
  Polonia 1982
  Bulgaria 1994
  Turcia 2002
  Coreea de Sud 2002
  Spania 2010
  Maroc 2022
Total = 25 de echipe s-au calificat în această fază a competiției

Sferturi de finală

modificare
  • Tabel cu echipele naționale, care au fost eliminate în faza sferturilor de finală.
Echipa Națională Apariții Anii
  Anglia 7 1954, 1962, 1970, 1986, 2002, 2006, 2022
  Brazilia 6 1954, 1986, 2006, 2010, 2018, 2022
  Spania 4 1934, 1986, 1994, 2002
  Rusia 1958, 1962, 1970, 2018
  Argentina 1966, 1998, 2006, 2010
   Elveția 3 1934, 1938, 1954
  Ungaria 1934, 1962, 1966
  Serbia 1954, 1958, 1990
  Germania 1962, 1994, 1998
  Cehia 2 1938, 1990
  Suedia 1934, 2018
  Franța 1938, 2014
  Uruguay 1966, 2018
  Mexic 1970, 1986
  Țările de Jos 1994, 2022
  Cuba 1 1938
  Irlanda de Nord 1958
  Țara Galilor 1958
  Coreea de Nord 1966
  Peru 1970
  Camerun 1990
  Republica Irlanda 1990
  România 1994
  Danemarca 1998
  Italia 1998
  Senegal 2002
  Statele Unite ale Americii 2002
  Ucraina 2006
  Ghana 2010
  Paraguay 2010
  Belgia 2014
  Columbia 2014
  Costa Rica 2014
  Portugalia 2022
Total = 34 de echipe au pierdut în această fază a competiției

Optimi de finală

modificare
  • Tabel cu echipele naționale, care au fost eliminate în faza optimilor de finală.

Faza Grupelor

modificare
Echipele naționale care au câștigat grupele din care făceau parte cu maximul de puncte
Naționala De câte ori Turnee Naționala De câte ori Turnee Naționala De câte ori Turnee
  Brazilia 6 1970, 1982, 1986, 1990, 2002, 2006   Portugalia 2 1966, 2006   Belgia 2 2014, 2018
  Uruguay 4 1930, 1950, 1954, 2018   Franța 2 1982, 1998   Polonia 1 1974
  Argentina 4 1930, 1998, 2010, 2014   Serbia 1 1930   Anglia 1 1982
  Spania 3 1950, 2002, 2006   Statele Unite 1 1930   Danemarca 1 1986
  Germania 3 1970, 1974, 2006   Austria 1 1954   Columbia 1 2014
  Țările de Jos 3 1974, 2010, 2014   Ungaria 1 1954   Croația 1 2018
  Italia 3 1978, 1982, 1990   Rusia 1 1966

Gazde

modificare
Țări De câte ori Turnee Țări De câte ori Turnee Țări De câte ori Turnee
  Mexic 3 1970, 1986, 2026   Italia 2 1934, 1990   Franța 2 1938, 1998
  Brazilia 2 1950, 2014   Germania 2 1974, 2006   Statele Unite 2 1994, 2026
  Uruguay 1 1930    Elveția 1 1954   Suedia 1 1958
  Chile 1 1962   Anglia 1 1966   Argentina 1 1978
  Spania 1 1982   Japonia 1 2002   Coreea de Sud 1 2002
  Africa de Sud 1 2010   Rusia 1 2018   Qatar 1 2022
  Canada 1 2026

Sumar

modificare
Parcursul echipelor naționale la turneele finale ale Campionatului Mondial
Echipa Națională  
1930		  
1934		  
1938		  
1950		  
1954 		 
1958		  
1962		  
1966		  
1970		  
1974 		 
1978		  
1982		  
1986		  
1990		  
1994 		 
1998		  
 
2002		  
2006		  
2010 		 
2014		  
2018		  
2022		  
 
 
2026
Naționale din America de Sud – CONMEBOL
  Argentina 2 OP • • • G G QF • R2 1 R2 1 2 OP QF G QF QF 2 OP 1
  Bolivia G • • G • • • • • • • • • • G • • • • • • •
  Brazilia G OP 3 2 QF 1 1 G 1 4 3 R2 QF OP 1 2 1 QF QF 4 QF QF
  Chile G • • G • • 3 G • R1 • R1 • • • OP • • OP OP • •
  Columbia • • • • • • G • • • • • • OP G G • • • QF OP •
  Ecuador • • • • • • • • • • • • • • • • G OP • G • G
  Paraguay G • • G • G • • • • • • OP • • OP OP G QF • • •
  Peru G • • • • • • • QF • R2 R1 • • • • • • • • G •
  Uruguay 1 • • 1 4 • G QF 4 R1 • • OP OP • • G • 4 OP QF G
Naționale din Europa – UEFA
  Anglia
  Austria
  Belgia
  Bosnia
  Bulgaria
  Cehia
  Croația
  Danemarca
   Elveția
  Franța
  Germania
  Grecia
  Irlanda de Nord
  Islanda
  Italia
  Norvegia
  Polonia
  Portugalia
  Rep. Irlanda
  România
  Rusia
  Serbia
  Scoția
  Slovacia
  Slovenia
  Spania
  Suedia
  Turcia
  Țara Galilor
  Țările de Jos
  Ucraina
  Ungaria
Echipa Națională 1930 1934 1938 1950 1954 1958 1962 1966 1970 1974 1978 1982 1986 1990 1994 1998 2002 2006 2010 2014 2018 2022 2026
Naționale din Africa – CAF
  Africa de Sud
  Algeria
  Angola
  Camerun
  RD Congo
  Coasta de Fildeș
  Egipt
  Ghana
  Maroc
  Nigeria
  Senegal
  Togo
  Tunisia
Total 4 4 4 4 4 8 8 8 8 16 16 16 16 16 24 24
      Campioană       Finalistă       Locul 3       Locul 4       Sferturi de finală  OP  - Optimi  G  - Faza Grupelor  R1 , R2  - Runda 1 , 2  •  - Nu s-a calificat
La total - este afișat numărul echipelor participante la fiecare turneu final.

Clasament

modificare
Echipele clasate în top patru la sfârșitul fiecărui turneu
Turneu 1st 2nd 3rd 4th Turneu 1st 2nd 3rd 4th Turneu 1st 2nd 3rd 4th

Top Medalii

modificare
Locul Naționala       Locul 4  
1   Brazilia 5 2 2 2 9
2   Germania 4 4 4 1 12
3   Italia 4 2 1 1 7
4   Argentina 3 3 0 - 6
5   Franța 2 2 2 1 6
6   Uruguay 2 0 0 3 2
7   Anglia 1 0 0 2 1
8   Spania 1 0 0 1 1
9   Țările de Jos 0 3 1 1 4
10   Cehoslovacia# 0 2 0 - 2
  Ungaria 0 2 0 - 2
11   Suedia 0 1 2 1 3
12   Croația 0 1 2 - 3
13   Polonia 0 0 2 - 2
14   Austria 0 0 1 1 1
  Belgia 0 0 1 1 1
  Portugalia 0 0 1 1 1
15   Statele Unite ale Americii 0 0 1 - 1
  Chile 0 0 1 - 1
  Turcia 0 0 1 - 1
16   Serbia 0 0 0 2 0
17   Bulgaria 0 0 0 1 0
  Coreea de Sud 0 0 0 1 0
  Maroc 0 0 0 1 0
  Rusia 0 0 0 1 0

Golgheteri

modificare

Top marcatori

modificare
  Jucătorii din toate timpurile care au marcat peste 10 goluri la turneele Cupei Mondiale  
Locul Naționalitate Jucător Goluri marcate Medalii
     
1   Miroslav Klose 16 2014 2002 2006, 2010
2   Ronaldo 15 1994, 2002 1998 -
3   Gerd Müller 14 1974 - 1970
4   Just Fontaine 13 - - 1958
  Lionel Messi 2022 2014 -
5   Pelé 12 1958, 1962, 1970 - -
  Kylian Mbappé 2018 2022 -
6   Jürgen Klinsmann 11 1990 - -
  Sándor Kocsis - 1954 -

Pe turneu

modificare
  Jucătorii care au marcat peste 6 goluri la un singur turneu final  
Locul Naționalitate Jucător Goluri marcate Turneu Medalie
1   Just Fontaine 13 1958  
2   Sándor Kocsis 11 1954  
3   Gerd Müller 10 1970  
4   Ademir Menezes 9 1950  
  Eusébio 1966  
5   Guillermo Stábile 8 1930  
  Ronaldo 2002  
  Kylian Mbappé 2022  
6   Leônidas 7 1938  
  Grzegorz Lato 1974  
  Lionel Messi 2022  

Note

modificare
  • a. La Campionatul Mondial din 1950 deși calificate, Turcia, Scoția și India s-au retras, în locul lor au fost iniviate să participe Portugalia, Republica Irlanda și Franța. Portugalia și Republica Irlanda au refuzat, însă Franța inițial a acceptat, dar până la urmă s-a retras.

Trofeul Campionatului Mondial de Fotbal

modificare
Articol principal: Trofeul Campionatului Mondial de Fotbal.

Trofeul Campionatului Mondial de Fotbal este un trofeu din aur care se acordă țării câștigătoare a Campionatului Mondial de Fotbal. De la debutul acestei competiții internaționale, două trofee distincte ca formă și denumire au reprezentat victoria: Trofeul Jules Rimet, din 1930 până în 1970, și Trofeul FIFA World Cup, din 1974 până în prezent.

Trofeul, inițial denumit Victory (Victorie) apoi redenumit în onoarea fostului președinte Jules Rimet, era fabricat din argint placat cu aur și din lazurit (lapis lazuli), și o reprezenta pe Nike, zeița victoriei în mitologia greacă. În 1970, Brazilia a câștigat pentru a treia oară Campionatul Mondial și, implicit, a rămas în posesia perpetuă a trofeului determinând fabricarea unuia nou pentru înlocuire. Trofeul Jules Rimet a fost furat în 1983 și nu a mai fost recuperat. Modelul înlocuitor, Trofeul FIFA al Campionatului Mondial, a fost acordat prima dată în 1974. Este fabricat din aur de 18 carate și o bază din malachit, reprezentând stilizat două figurine umane care susțin globul pământesc. Deținătorul actual al trofeului este Argentina, țara ce a câștigat Campionatul Mondial de Fotbal 2022.

Premii

modificare

În prezent sunt acordate 6 premii:

De asemenea, începând din 1990, la finele fiecărei ediții de campionat, este desemnată și echipa tuturor stelelor (All-Star Team), care include cei mai buni jucători de la turneu pe toate pozițiile.

Articol principal: Premiile Campionatului Mondial de Fotbal.

Balonul de Aur

modificare

Premiul Balonul de Aur este acordat celui mai bun jucător la fiecare finală a Cupei Mondiale FIFA, cu o listă scurtă întocmită de comitetul tehnic FIFA și câștigătorul votat de reprezentanții mass-media. Cei care termină pe locul doi la vot primesc premiile Balonul de Argint și Balonul de Bronz ca fiind al doilea și, respectiv, al treilea jucător remarcabil în turneu. Premiul actual a fost introdus în Cupa Mondială FIFA din 1982, sponsorizată de Adidas și France Football.[12][13]

Cupa Mondială Balonul de Aur Balonul de Argint Balonul de Bronz
1982 Spania   Paolo Rossi   Falcão   Karl-Heinz Rummenigge
1986 Mexic   Diego Maradona   Harald Schumacher   Preben Elkjær Larsen
1990 Italia   Salvatore Schillaci   Lothar Matthäus   Diego Maradona
1994 Statele Unite ale Americii   Romário   Roberto Baggio   Hristo Stoichkov
1998 Franța   Ronaldo   Davor Šuker   Lilian Thuram
2002 Coreea de Sud și Japonia   Oliver Kahn   Ronaldo   Hong Myung-bo
2006 Germania   Zinedine Zidane   Fabio Cannavaro   Andrea Pirlo
2010 Africa de Sud   Diego Forlán   Wesley Sneijder   David Villa
2014 Brazilia   Lionel Messi   Thomas Müller   Arjen Robben
2018 Rusia   Luka Modrić   Eden Hazard   Antoine Griezmann
2022 Qatar   Lionel Messi   Kylian Mbappé   Luka Modrić

Gheata de Aur

modificare

Premiul Gheata de Aur revine celui mai bun marcator al Cupei Mondiale FIFA. Primesc premiile Gheata de Argint și Gheata de Bronz și jucătorii de pe locul al doilea și, respectiv, al treilea. Prima dată când s-a acordat un premiu a fost în 1982, sub numele de Pantof de Aur, a fost redenumită Gheata de Aur în 2010.

Dacă în topul marcatorilor se află doi sau mai mulți jucători cu același număr de goluri marcate, premiul se îndreaptă către jucătorul cu mai puține goluri marcate din penalty-uri. Dacă și după asta este egalitate între mai mulți jucători, departajarea dintre ei se face după numărul de pase de gol oferite, iar următorul criteriu de departajare este durata de timp jucată, câștigător fiind cel ce a jucat mai puține minute, ceea ce se traduce printr-o medie a golului mai mare.

Cupa Mondială Gheata de Aur Goluri Gheata de Argint Goluri Gheata de Bronz Goluri
2010 Africa de Sud   Thomas Müller 5   David Villa 5   Wesley Sneijder 5
2014 Brazilia   James Rodríguez 6   Thomas Müller 5   Neymar 4
2018 Rusia   Harry Kane 6   Antoine Griezmann 4   Romelu Lukaku 4
2022 Qatar   Kylian Mbappé 8   Lionel Messi 7   Olivier Giroud 4

Mănușa de Aur

modificare

Premiul Mănușa de Aur este acordat celui mai bun portar al turneului. Premiul a fost introdus cu numele Lev Iașin Award în 1994, în onoarea regretatului portar sovietic.[14] Grupul de studiu tehnic FIFA îl recunoaște pe cel mai mare portar al turneului pe baza performanței jucătorului pe toată durata competiției finale. Deși portarii au acest premiu specific pentru poziția lor, ei sunt totuși eligibili pentru Balonul de Aur, la fel ca atunci când Oliver Kahn a fost premiat în 2002. În caz de egalitate, premiul Mănușa de Aur este acordat portarului care a progresat cel mai mult în competiție. Următoarele tiebreakere sunt salvate, apoi minute jucate.

Cupa Mondială Mănușa de Aur
1994 Statele Unite ale Americii   Michel Preud'homme
1998 Franța   Fabien Barthez
2002 Coreea de Sud și Japonia   Oliver Kahn
2006 Germania   Gianluigi Buffon
2010 Africa de Sud   Iker Casillas
2014 Brazilia   Manuel Neuer
2018 Rusia   Thibaut Courtois
2022 Qatar   Emiliano Martínez

Cel mai bun tânăr jucător

modificare

Premiul pentru cel mai bun jucător tânăr a fost acordat pentru prima dată la Cupa Mondială din Germania din 2006 și acordat germanului Lukas Podolski. Premiul este acordat celui mai bun jucător din turneu care are cel mult 21 de ani. Pentru Cupa Mondială din 2018, aceasta a însemnat că jucătorul trebuia să se fi născut la 1 ianuarie 1997 sau după aceea. Alegerile au avut loc pe site-ul oficial al Cupei Mondiale FIFA cu ajutorul Grupului de Studii Tehnice FIFA.[15]

FIFA a organizat un sondaj pe Internet pentru ca utilizatorii să aleagă „cel mai bun tânăr jucător” al Cupei Mondiale, între 1958 și 2002, numit cel mai bun tânăr jucător din fiecare turneu. Cu 61% din votul general, câștigătorul a fost Pelé, care a terminat în fața peruvianului Teófilo Cubillas, cel mai bun jucător tânăr din Mexic 1970 și a britanicului Michael Owen, care a atins înălțimi similare în Franța 98.[16]

Cup Mondială Cel mai bun tânăr jucător [17] Vârsta Medalie
  Cupa Mondială din 1958   Pelé 17  
  Cupa Mondială din 1962   Flórián Albert 20 -
  Cupa Mondială din 1966   Franz Beckenbauer 20  
  Cupa Mondială din 1970   Teófilo Cubillas 21 -
  Cupa Mondială din 1974   Władysław Żmuda 20  
  Cupa Mondială din 1978   Antonio Cabrini 20 -
  Cupa Mondială din 1982   Manuel Amoros 21 -
  Cupa Mondială din 1986   Enzo Scifo 20 -
  Cupa Mondială din 1990   Robert Prosinečki 21 -
  Cupa Mondială din 1994   Marc Overmars 20 -
  Cupa Mondială din 1998   Michael Owen 18
    Cupa Mondială din 2002   Landon Donovan 20 -
  Cupa Mondială din 2006   Lukas Podolski 21  
  Cupa Mondială din 2010   Thomas Müller 20  
  Cupa Mondială din 2014   Paul Pogba 21 -
  Cupa Mondială din 2018   Kylian Mbappé 19  
  Cupa Mondială din 2022   Enzo Fernández 21  

Participarea României

modificare
Articol principal: România la Campionatul Mondial de Fotbal.

Începând cu 1930, naționala României a participat la 7 turnee finale ale Campionatului Mondial de Fotbal. Prima participare a fost chiar în ediția inaugurală din 1930. Iar cea mai recentă participare a fost în 1998 în Franța. Cea mai mare performanță din istorie a României la Campionatul Mondial, a avut loc la ediția din 1994 din Statele Unite, unde România a ajuns până în sferturile de finală ale competiției.

Note

modificare
  1. ^ „Argentina Campeón Mundial: A 100 días de levantar la tercera – CONMEBOL”. www.conmebol.com (în spaniolă). . Accesat în . 
  2. ^ Stephen Dobson and John Goddard, The Economics of Football, page 407, quote "The World Cup is the most widely viewed sporting event in the world: the estimated cumulative television audience for the 2006 World Cup in Germany was 26.2 billion, an average of 409 million viewers per match."
  3. ^ Glenn M. Wong, The Comprehensive Guide to Careers in Sports, page 144, quote "The World Cup is the most-watched sporting event in the world. In 2006, more than 30 billion viewers in 214 countries watched the World Cup on television, and more than 3.3 million spectators attended the 64 matches of the tournament."
  4. ^ „2018 FIFA World Cup Russia Global broadcast and audience summary” (PDF). FIFA. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ Tom Dunmore, Historical Dictionary of Soccer, page 235, quote "The World Cup is now the most-watched sporting event in the world on television, above even the Olympic Games."
  6. ^ „One Month On: 5 billion engaged with the FIFA World Cup Qatar 2022”. FIFA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ FIFA consideră naționala Rusiei ca succesoare a Uniunii Sovietice, echipa națională a Serbiei ca succesoare a Iugoslaviei, iar echipa națională a Cehiei ca succesoare a Cehoslovaciei. („Russia”. FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. Arhivat din original la . Accesat în . ; „Serbia”. FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. Arhivat din original la . Accesat în . ; „Czech Republic”. FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. Arhivat din original la . Accesat în . ).
  8. ^ „Brazil”. FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „1950 FIFA World Cup”. FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „FIFA World Cup Finals since 1930” (PDF). FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  11. ^ „1930 FIFA World Cup”. FIFA.com. Fédération Internationale de Football Association. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Raportul tehnic al Cupei Mondiale din 1982” (PDF). FIFA Technical Group. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  13. ^ „Cupa Mondială FIFA 2002 Coreea / Japonia: Raport și Statistici” (PDF). FIFA Technical Group. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  14. ^ „Campionatul mondial de fotbal: Premii” (PDF). FIFA.com. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  15. ^ „Premiul pentru cei mai buni tineri jucători”. FiFa.com. Accesat în . 
  16. ^ „Pele, cel mai bun jucător tânăr din istorie” (în engleză). newagebd.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Wittenberg, Danny (), What the World Cup's 'Best Young Player' winners went on to achieve (în engleză), mirror 

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Campionatul Mondial de Fotbal


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Campionatul_Mondial_de_Fotbal&oldid=16701089