Wikipedia

Ducat (monedă)

Ducat este numele unor monede, fie din argint, fie din aur, care au fost emise în diferite țări din Europa, începând din Evul Mediu până la începutul Primului Război Mondial. Primii ducați au fost emiși în Italia.

Ducat din aur emis de dogele Michele Steno (1400-1413): Revers: Sfântul Marcu îi încredințează dogelui îngenuncheat drapelul; stânga: S(anctus) M(arcus) VAN[g]E[lis]T[a] dreapta: MICAEL STEN[1]; avers: Hristos din față, binecuvântează cu Evanghelia. Circular, SIT T[ibi] XPE (Christe) DAT[us] Q[uem] T[u] REGIS ISTE DVCAT[us][2] Ducatul avea diametrul de 21mm și cântărea 3,50 grame, de 24 de carate

Etimologie

modificare

Denumirea monedei provine de la inscripția latină circulară aflată pe avers: „Sit tibi Christe datus quem tu regis iste ducatus”.[2]

Cel mai adesea, se vorbește despre „ducat” atunci când se evocă moneda de aur emisă de dogele Veneției, doge semnificând, de altfel, „duce” în dialectul venețian al limbii italiene.

Istorie

modificare

Pentru prima oară, ducatul de aur a fost bătut în 1284, după modelul florinului florentin; avea greutatea de 3,60 grame, din care 3,495 grame de aur fin, iar diametrul său era de circa 20 de milimetri. Orașelor Toscanei le revine astfel întâietatea emiterii monedelor de aur, care, practic, nu mai fuseseră emise în Occident, de la începutul secolului al VIII-lea.

Marsilia ceruse regelui Franței aprobarea de a emite monede de aur, imitând monede arabe și bizantine. Însă, Ludovic al VIII-lea, probabil nefiind sigur de mijloacele necesare gerării unei asemenea întreprinderi pe termen lung, nu și-a dat consimțământul la demararea acestei politici considerate prea îndrăznețe.

Orașele Toscanei, ingenioase și comerciale, în Evul Mediu, iau inițiativa, Pisa, în 1252, apoi Florența, în anul următor.

Acest demers este relativ târziu în Veneția, probabil întrucât datorită comerțului său exterior, Veneției nu-i lipseau banii lichizi, având la dispoziție instrumente de plată care aveau curs în Orientul Mijlociu.

Moneda florentină (florinul), destinată comerțului îndelungat, era atât de bine echilibrată și adaptată funcției sale încât a fost imitată peste tot.

În 1543, ducatul de aur venețian și-a schimbat denumirea, dar nu și forma, când monetăria orașului, „Zecca”[3], a hotărât să emită o monedă mare de argint (de 23,4 grame), curând denumită ducato; de la aceeași dată, ducatul de aur venețian a primit numele de țechin, în italiană zecchino, derivat al cuvântului zecca, „monetărie”.

Spre anul 1750, ducatul valora 8 livre de 20 de sous. Țechinul valora 22 de livre, dar ducații de argint erau folosiți pentru ținerea conturilor publice ale Serenissimei.

 
4 ducați de aur; avers: Franz Iosif, bust spre dreapta, cap laureat, circular: FRANC•IOS•I• D•G• AVSTRIAE IMPERATOR[4]; revers:vulturul bicefal încoronat, cu stema Austriei pe piept, circular: HVNGAR•BOHEM•GAL• LOD•ILL•REX•A•A•[5]1915

După căderea Republicii Venețiene și intrarea acesteia în componența Imperiului Romano-German, devenit apoi Imperiul Austriac, ducatul de aur venețian (țechinul) a continuat să fie emis sub împăratul Francisc I. Monedele și-au păstrat tipurile vechilor țechini, regele îngenunchind în fața Sfântului Marcu, care îi oferă drapelul, iar pe avers, Hristos este, în continuare, prezentat în interiorul unei migdale înstelate.

Împărații Ferdinand I și Franz Iosif au dispus emiterea ducaților de aur cu efigiile lor pe avers, iar vulturul bicefal încoronat și scutul cu stema Austriei, pe pieptul păsării, pe reversul monedei.

Ultimii ducați de aur austrieci au fost emiși în 1915. Sunt identici cu ducații emiși la Veneția, în 1864 - 1865.

Ducat de argint

modificare
 
Giovanni Dandolo (1280-1288): „Matapan”; avers: Hristos așezat pe tron, IC-XC; revers: •IO•DANDVL'[6] •S:M•VENETI, Sf. Marcu încredințează drapelul dogelui. DVX vertical, între cei doi

Ducatul de argint era denumirea unui gros emis la Veneția pentru prima oară de dogele Enrico Dandolo, în 1202. Acești ducați din argint au fost numiți, mai târziu, Matapan. Pe aversul monedei este gravată imaginea lui Hristos așezat pe tron, iar pe reversul monedei, în dreapta, Sfântul Marcu îi încredințează drapelul dogelui (ducelui). Vertical, între cei doi, se poate citi cuvântul DVX.

Ducați de argint au mai fost bătuți și la Neapole, alături de cei de aur.

Ducat de aur

modificare

Ducatul de aur era o monedă asemănătoare florinului din Florența, emisă pentru prima oară în 1284 de către dogele Veneției Giovanni Dandalo (1280-1288) și care, a fost cunoscut apoi, sub denumirea de țechin. Ducatul de aur din Veneția valora 2 lire venețiene și 8 soldi.

Ducatul venețian îl prezenta, în dreapta, pe doge care era îngenuncheat în fața Sfântului Marcu, iar pe avers era gravată imaginea lui Hristos, prezentat în interiorul unei migdale înstelate, și inscripția: Sit tibi Christe datus quem tu regis iste ducatus.[2] Moneda din aur de 24 de carate cântărea 3,44 game.

Articol principal: Țechin.

Cu aceeași valoare intrinsecă și cu același tip, a fost emis până la căderea Republicii Venețiene.

Cu timpul, denumirea ducatului a fost luată și de alte monede similare emise de alte autorități: ducatul papal, ducatul imperial, ducatul din Milano, ducatul din Rodos, ducatul din Savoia, ducatul Urbino[7].

Ducați emiși în alte state italiene

modificare
Filip al II, rege al Neapolelui: ducat
 

În Italia preunitară, ducatul era una dintre monedele Regatului celor Două Sicilii. Ducatul era împărțit în 10 carlini, fiecare carlino era împărțit în 10 grani, fiecare grano în 2 tornesi, iar fiecare tornese era divizat în 6 cavalli. Existau multipli din aur și fracțiuni ai ducatului din argint.

Alte țări

modificare
 
Avers: Sfântul Ioan Botezătorul cu crucea. Circular: IOH IS AREPVS MAGVT[8]; revers: trifoi în patru foi; în centru, stema Nassau, iar în arcuri scuturile (stemele) principatelor Mainz, Köln, Trier și Bavaria Palatinat; circular: MONETA OP[p]IDI IN HOIESTEN

De la Veneția ducatul s-a difuzat și a început să fie utilizat în întreaga Europă. Cântărea 3,5 grame, din aur având titlul de 986‰.

În Germania ducatul a fost introdus în 1559 ca monedă imperială, iar în 1857 a fost abolit de Zollverein (Uniunea vamală).

În Scoția, au existat două monede de aur cu acest nume. Prima a fost emisă de Regele Iacob al V-lea al Scoției; a avut o valoare de 40 șilingi, adică 2 lire sterline scoțiene. Cântărea 5,7 grame, fiind emiși din aur de 23 de carate. În 1539, a fost bătută a treia monedă a lui Iacob. A fost prima monedă scoțiană care purta milesimul 1539. Monedei i se spunea bonnet, după boneta care îi acoperea capul regelui în efigia de pe monedă.[9] Pe lângă ducat, au fost emise monede de două treimi și de o treime de ducat.

Alți ducați scoțieni au fost emiși sub Iacob al VI-lea, în 1580, având o greutate de 6,08 grame, din aur de 21 de carate.[9]

Multe alte autorități europene au emis ducați, inclusiv zeci de state germane și Austria. Numele de ducat a fost folosit până la începutul secolului al XX-lea. Au fost emiși și multipli de ducați.

Emisiuni de ducați au continuat și după Primul Război Mondial. Chiar și acum, unele monetării europene produc serii de ducați, după modelul vechilor monede, iar băncile vând astfel de monede, în calitate de lingouri, pentru investitori sau colecționari, însă fără ca aceste monede să poată fi folosite ca mijloace de plată.

State în care au fost bătuți ducați

modificare
 
Ducat din aur emis în Austria, sub Franz Iosif I, la începutul secolului al XX-lea; avers: cap laureat, spre dreapta; circular: FRANC•IOS•I•D•G•AVSTRIAE•IMPERATOR[10]
 
Ducat din argint emis sub Roger II al Siciliei, la monetăria din Palermo, (24mm, 2.28 g). Datat în anul 10 al domniei (1140 d. C.); avers: +IC XC RC IN ÆTRN, bust al lui Hristos, din față, cu Evanghelia în mână; revers: R•R SLS, regele Roger și, R•DX•AP, Ducele Roger (fiul lui Roger al II-lea) în picioare, cu fața, țin o cruce între ei, AN R X de-a lungul crucii. Ca și monedele bizantine numite Hyperpyron, acești ducați sicilieni sunt convecși-concavi, pentru a se împiedica falsificarea lor.
 
Ducat de argint emis de Mihail I.

Monedele emise sub principele Acațiu Barcsai (1619-1661) sunt foarte rare întrucât domnia sa a fost scurtă (1658-1660), au fost bătute doar monede de valori foarte mari, iar întreaga emisiune a fost folosită pentru plata datoriei față de Poarta Otomană.
În anul 1602 orașul Brașov a primit de la Sigismund Báthory privilegiul de a bate monedă. Emiterea de monedă în Brașov începuse deja în 1601, pe revers fiind gravată stema orașului.[21][22] După o pauză de 10 ani, în timpul luptelor dintre Gabriel Bathory și Radu Șerban, emiterea de monede la Brașov a fost reluată în 1612 - 1615. Au fost emiși ducați, la Brașov, în 1612 și în 1613.[22][21]

  • Rusia a imitat ducați olandezi, ca urmare a popularității acestora. Este vorba de monedele de aur rusești cunoscute sub numele de cervoneți. De asemenea, aici au fost emise cantități mici de ducați proiectați în Rusia.
 
Piesă de 100 de ducați emisă sub Ferdinand al III-lea, în anul 1629. Avers: circular (începând de sus) FERDINANDVS•III•D•G:HVNG:BOHEMIÆ•REX:;[36] central, bust spre dreapta; în exergă: 100; revers, circular: AVSTRIÆ [coroană] ARCHIDVX;[37] 1629; central: stemă încoronată: leu rampant, încoronat, spre stânga.
National Numismatic Collection, National Museum of American History.
 
Ducat de aur, bătut, sub Vladislav al II-lea al Ungariei, la Monetăria din Baia Mare, de către maestrului monetar Bartolomeu Drágfi de Beltiug. Avers: Fecioara Maria cu Pruncul Isus. Circular, în latină WLADISLAV S.R. VNGARIE.[38] Revers: Efigia încoronată și nimbată a Sfântului Vladislav Regele Ungariei, care ține în mână un topor de luptă de cavalerie și un globus cruciger, deasupra semnului monetar "n", precum și stema maestrului monetar Bartolomeu Drágfi de Beltiug, voievod al Transilvaniei; circular, în latină:S. LADISLAVS REX. [39]. Greutatea monedei: 3.54 grame (Au), diametrul monedei: 22 mm.
 
Ducat de aur bătut la monetăria din Baia Mare (1705); revers, central: Fecioara Maria, așezată pe un Tron Ceresc, încoronată Regină a Cerului și a Pământului, a îngerilor și a oamenilor, cu Pruncul Isus în brațe, ține un sceptru în mâna stângă; Pruncul Isus ține în mâna dreaptă un globus cruciger; pe marginea monedei, circular, este gravat textul în latină: REGINA·PATRONA·HVNGARIÆ·1705·[40]

Monetării maghiare au emis monede comemorative de 2, 3, 4 și 6 ducați.

Referințe și note

modificare
  1. ^ Michele Steno
  2. ^ a b c În română: „Ție îți este dat, Hristoase, acest ducat pe care să-l stăpânești”.
  3. ^ Zecca se pronunță [țekka]
  4. ^ Se citește: Franciscvs Iosephvs I Dei Gratia Avstriae Imperator (în română: „Franz Iosif I, prin grația lui Dumnezeu, Împăratul Austriei”)
  5. ^ Se citește: Hvngariae Bohemiae Galiciae et Lodomeriae Illyriae Rex Archidvx Avstriae (în română: „Rege al Ungariei, al Boemiei, al Galiției și al Lodomeriei, al Illiriei, arhiduce al Austriei.”)
  6. ^ Se citește: Iohannes Dandulus
  7. ^ Ducatul Urbino (1443-1631) a fost o veche entitate statală din Italia centrală.
  8. ^ Iohannis Archiepiscopvs Magvntinvs, în română: Ioan, arhiepiscop de Mainz
  9. ^ a b Stewart, Scottish coinage
  10. ^ Textul trebuie citit: „Franciscvs Iosephvs I Dei Gratia Avstriae Imperator”, în limba română „Franz Iosif I, prin grația lui Dumnezeu, Împăratul Austriei”
  11. ^ „Transylvanian numismatics, Ducat din aur emis sub Christophor Bathori, în 1577”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Transylvanian numimastics, Sigismund Báthory, ducat de aur emis în 1585”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „Banca Națională a României, Istoria aurului – moneda din aur de 10 ducați Mihai Viteazul”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Transylvanian numimastics, Ducat de aur emis sub Gabriel Báthory, în 1610”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „Transylvanian numismatics, Ducat din aur emis sub Katharina Bethlen, în 1630”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Transylvanian numismatics, Gheorghe Rákóczi I, ducat de aur emis în 1645”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „Transylvanian numismatics, Ducat de aur emis sub Gabriel Bethlen, în 1618”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „Transylvanian numismatics, Ducat din aur emis sub Gabriel Bethlen, în 1628”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ „Transylvanian coins, Ducat din aur emis sub Mihail Apafi I, în 1685”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „Transylvanian Coins / Monede transilvane”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ a b „Transylvanian nummismatics, Emisiuni de monedă la Brașov / Kronstadt / Brasso, în 1601-1602, 1612-1615”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ a b „Transylvanian coins, Ducat de aur emis de orașul Brașov, în 1612”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Romanian coins, Ducat de argint emis sub Vlaicu (Vladislav I)
  24. ^ Romanian coins, Ducat emis sub Dan I
  25. ^ Romanian coins, Ducat muntean, emis sub Mircea cel Bătrân
  26. ^ Romanian coins, Ducat muntean, emis sub Mircea cel Bătrân
  27. ^ Romanian coins, Ducați munteni emiși sub Mircea cel Bătrân
  28. ^ Romanian coins, Ducat muntean, emis sub Mircea cel Bătrân
  29. ^ Romanian coins, Ducat muntean, emis sub Mircea cel Bătrân
  30. ^ Romanian coins, Ducat emis sub Vladislav al II-lea
  31. ^ „Colecționarul Român: Portal Numismatic”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ Romanian coins, Ducat emis sub Vlad Țepeș
  33. ^ Romanian coins: 5 ducați de aur emiși de Constantin Brâncoveanu Moneda avea diametrul de 35 mm și 17.05 g.
  34. ^ Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri și pînă azi, p.410.
  35. ^ Romanian coins (în text)
  36. ^ Textul trebuie citit: „Ferdinandus III Dei Gratia Hungariae, Bohemiae Rex”, în limba română „Ferdinand al III-lea, prin grația lui Dumnezeu, regele Ungariei [și] Boemiei”
  37. ^ Textul trebuie citit: „Austriae Archidux”, în română: „Arhiducele Austriei”
  38. ^ Textul trebuie citit:Vladislaus Sanctus rex Ungariae, iar în română: „Vladislav Sfântul Rege al Ungariei”
  39. ^ Textul trebuie citit: în latină: Sanctus Ladislaus rex, iar în română: „Sfântul Ladislau Rege”
  40. ^ În română: „Regina, protectoarea Ungariei, 1705.”

Bibliografie

modificare

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ducat (monedă)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ducat_(monedă)&oldid=16228535