George Tabori
.svg){kind=small}
George Tabori (n. , Budapesta, Austro-Ungaria – d. , Berlin, Germania) a fost un dramaturg și regizor de teatru, cetățean britanic de origine evreiască maghiară. În ultimii săi ani a activat în Berlin.
Era al doilea fiu al jurnalistului, scriitorului și istoricului amator Cornelius Tabori (1879-1944). După examenul de bacalaureat, în 1932, George Tabori a plecat la Berlin, unde a început să învețe meseria de hotelier, la hotelul Adlon, apoi în orașul Dresda, la hotelul Hessler. S-a văzut nevoit să părăsească Germania în 1933, din cauza originii sale evreiești, întrucât naziștii acaparaseră puterea la finele lui ianuarie în același an.
Exilul britanic
modificareÎn anii următori, a dus viață de emigrant în Viena, Praga și Londra (unde i se afla fratele, mai vârstnic, Paul). A activat ca jurnalist și traducător. Între 1939 și 1941 a fost corespondent de presă în Sofia și Istanbul.
În 1941 a primit cetățenia britanică. Până în 1943 a activat în calitate de corespondent de război, dar și ca ofițer al serviciului de informații al armatei britanice. A avut numele conspirativ Turner. Tabori nu a reușit să-și convingă părinții să emigreze. Tatăl său a murit în 1944 la Auschwitz. Mama sa, Elsa, a scăpat de deportare într-o împrejurare norocoasă. Tabori a lucrat până în 1947 ca traducător pentru BBC în Londra. În 1945 a terminat primul său roman, Beneath the stone (Sub piatră).
Exilul american
modificareÎn 1947 a plecat în Statele Unite cu intenția să rămână cel mult câteva luni. A rămas douazeci de ani. A fost scenarist și dramaturg la Hollywood, unde a întreținut legătura cu scriitori și alți oameni de cultură germani exilați, ca Bertolt Brecht, Thomas Mann, Lion Feuchtwanger etc. Tot la Hollywood a scris scenarii pentru Alfred Hitchcock, Joseph Losey și Anatole Litvak. În 1952, în era McCarthy, Tabori a figurat pe "lista neagră" a numelor persoanelor bănuite și acuzate de "activități neamericane". La aceasta s-a ajuns în urma unei depoziții făcute de prietenul său, regizorul Elia Kazan, cu care nu a mai vorbit apoi timp de cinci ani.
Tabori a tradus din operele scriitorilor Bertolt Brecht și Max Frisch. Debutul lui ca regizor a avut loc în 1955.
Exilul german
modificareReîntoarcerea sa în Europa a avut loc în 1969. În 1971 s-a mutat în Republica Federală Germania. În 1975 a fondat "Bremer Theaterlabor" (Laboratorul de teatru din Bremen), pe care l-a condus până în 1978, când s-a mutat la München. Aici a organizat spectacole importante, cu piese de Beckett (Așteptându-l pe Godot), Euripide (Medeea, sub titlul M). Prima sa operă a înscenat-o în 1986 la Opera din Viena (Paiațe de Leoncavallo). Punctul culminant al carierei l-a reprezentat activitatea la Burgtheater din Viena, sub conducerea lui Claus Peymann.
Principalele piese de teatru
modificare- Die Kannibalen (1969) (Canibalii)
- Sigmunds Freude (1975) (Bucuria lui Sigmund; aluzie la numele psihanalistului Sigmund Freud)
- Talk Show (1976)
- Mutters Courage (1979) (Curajul mamei; în memoria mamei sale; aluzie la piesa ''Mutter Courage'' de Bertolt Brecht)
- Jubiläum (1983) (Jubileu)
- Peepshow (1984)
- Schuldig geboren (1987) (Născut vinovat)
- Mein Kampf (1987) (Lupta mea)
- Weisman und Rotgesicht (1990) (totodată "Față albă și față roșie")
- Der Babylon-Blues (1991)
- Goldberg-Variationen (1991)
- Requiem für einen Spion (1993) (Recviem pentru un spion)
- Die 25. Stunde (1994) (A douăzecișicincea oră)
- Die Massenmörderin und ihre Freunde (1995) (Ucigașa în masă și prietenii ei)
- Die Ballade vom Wiener Schnitzel (1996) (Balada șnițelului vienez)
- Letzte Nacht im September (1997) (Ultima noapte din septembrie)
- Die Brecht-Akte (1999) (Dosarele Brecht)
- Gesegnete Mahlzeit (2007) (Prânz binecuvântat)
Filmografie
modificare- Crisis - regia: Richard Brooks, 1950 (senariu)
- Thunder in the East – regia: Charles Vidor, 1953 (scenariu)
- I Confess – regia: Alfred Hitchcock, 1955 (scenariu)
- The Journey – regia: Anatole Litvak, 1959 (scenariu)
- Secret Ceremony – regia: Joseph Losey, 1968 (scenariu)
- Tabori in Auschwitz, film documentar, 1994, 27 minute, cu George Tabori (participare la scenariu si regie), televiziunea publică austriacă, ORF
Distincții (parțial)
modificare- 1981 Crucea pentru merit, Germania
- 1992 Premiul "Georg Büchner" (pentru teatru)
- 1994 Crucea pentru merit clasa I a ordinului pentru merit, Germania
- 1995 Medalia de aur de onoare a orașului Viena
- 2006 Marea insigna de aur pentru merite in beneficiul Republicii Austria
Note
modificare- ^ (PDF) https://www.goethe.de/resources/files/pdf290/liste_preistraegerinnen_goethe-medaille_1955-20222023.pdf Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://jeanette-schocken-preis.de/?p=35 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b George Tabori, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b George Tabori, Filmportal.de, accesat în
- ^ a b George Tabori, Find a Grave, accesat în
- ^ „George Tabori”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b George Tabori, Internet Broadway Database, accesat în
- ^ „George Tabori”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ George Tabori, Kritisches Lexikon zur deutschsprachigen Gegenwartsliteratur
- ^ „George Tabori”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d e Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b c CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)