Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini

Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului
Informații generale
ConfesiuneOrtodoxă
HramAcoperământul Maicii Domnului (1 octombrie)
Sfântul Mare Mucenic Procopie (8 iulie)
Sfânta Cuvioasă Elisabeta (24 aprilie)
TipCălugărițe
ȚaraRomânia
LocalitateGheorghițeni, Comuna Dorna-Arini județul Suceava
Coordonate47º20'35" N 25º24'47" E[1]
CtitorElizabeta și Procopie Petrescu prin mijlocirea lui Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului
Istoric
Sfințire2004
Localizare
Prezență online
www.manastireadornaarini.ro

Acoperământul Maicii Domnului este un așezământ monahal ridicat pe teritoriul actualei comune Dorna-Arini din județul Suceava, în vatra satului Gheorghițeni.[2]

Caracteristici

modificare

Complexul monastic este situat la aproximativ 5 kilometri de stațiunea Vatra Dornei, spre Piatra Neamț[3] pe partea stângă a râului Bistrița la câțiva metri de aceasta, la poalele Dealului Bârnărel.

Aleea de la intrarea în mănăstire este pavată cu pietre de râu, iar scările și fundația celor trei clădiri sunt pavate cu marmură. Intrarea duce către o fântână arteziană, în spatele căreia sunt situate biserica ce are pereții sculptați și înflorați aidoma bisericilor din Maramureș[4], arhondaricul (care are în jur de 40 de camere) și o cabană cu cinci etaje în care se găsesc chiliile, trapeza, biblioteca și atelierele.[5]

Cu excepția scărilor și fundațiilor, clădirile și clopotnița sunt ridicate în întregime din lemn de esență tare.

Biserica

Este din lemn de stejar, include altarul cu o absidă poligonală, naosul fără abside și pronaosul – ultimele două fiind despărțite printr-un perete de lemn, iar pe latura sudică pridvorul, ale cărui coloane de lemn sculptate susținut o mică turlă. Acoperită cu șindrilă, construcția este împodobită la exterior cu brâie de sculpturi în lemn, dispuse în mai multe registre. Catapeteasma și mobilierul – sculptate cu motive florale, sunt din aceeași esență lemnoasă. Pictura în stil bizantin, îi aparține unei echipe de pictori coordonate de Valentina Petrescu în anul 2004.[6]

Clopotnița

Se găsește la intrarea complexului monastic și are o înălțime de 60 de metri[7]. Aceasta gazduiește un număr de 24 de clopote (dintre care cel mai mare cântărește 5 tone), legate printr-un sistem computerizat central telecomandat, care le coordonează, și un carilon.

Asemeni celorlalte construcția (concepută și realizată de către o echipă de meșteri din Maramureș și Bucovina coordonată de Victor Plăștinaru) este în stil maramureșean. Are forma unui trunchi de piramidă, cu un foișor în formă de săgeată situat în vârf.[8] Dispunând de un sistem de iluminare, poate fi văzută din Vatra-Dornei.

Facilități turistice

Complexul include un hotel de 3 stele cu sală de conferințe și restaurant omologat, precum și o bază de tratament recuperator[9] cu numele de Procopie și Elisabeta[10], totalul capacitatăților de cazare ale întregului complex turistic (inclusiv cele cu regim de pensiune) fiind de 80 de locuri.[11]

Construcția

modificare

Începută din anul 2000[11], ridicarea mănăstirii s-a făcut la inițiativa și sub patronajul actualului Arhiepiscop al Tomisului Teodosie, pe un teren care a aparținut părinților acestuia Elizabeta și Procopie Petrescu[2]. Formarea obștii monarhale a început în anul 1999.[5] Clopotnița a fost ridicată în perioada 2002-2004.[8] Resursele financiare au provenit din contribuții ale localnicilor și enoriașilor din Arhiepiscopia Tomisului, precum și ale unor companiilor din Suceava și Constanța.[12]

Sfințirea s-a făcut pe 20 octombrie 2004 de către Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului și de către Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Hramurile așezământului au fost alese ca fiind acelea al Acoperământului Maicii Domnului, al Sfântului Mare Mucenic Procopie și al Sfintei Cuvioase Elisabeta.[5]

Ulterior, așezământului i s-au alăturat un hotel cu cinci etaje finalizat în 2005 cu un pavilion administrativ aferent și spații de producție, precum și terenuri de până la 20 de hectare, finanțate de un credit de 500.000 euro garantat de Arhiepiscopia Tomisului.[12]

În martie 2011 s-a inaugurat în incinta mănăstirii Baza de tratament medical recuperator[11].

Controverse

modificare

Controverse apărute ulterior, se referă atât la luxul afișat de unele construcții și dotări ale complexului[4][13] , cât și la afaceri imobiliare derulate între mănăstire și Arhiepiscopul Tomisului.[12] Finanțarea activității desfășurate de muncitorii folosiți la construirea ansamblului a fost sursa unor scandaluri[14][15], iar concurența făcută operatorilor turistici locali de către hotelul asociat ansamblului nu a fost ferită de unele neclarități.[13]

Obiective turistice de vecinătate

modificare

Vezi și

modificare
  1. ^ Google Earth accesat 2012.03.13
  2. ^ a b Centrul Emaus de pelerinaj al Mitropoliei Basarabiei accesat 2012.03.13
  3. ^ Localizare mănăstire Arhivat în , la Wayback Machine., portal al mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului ”dornaarini.ro, accesat 2012.03.13
  4. ^ a b Ctitorie de lux pentru slujitorii Bisericii[nefuncțională], 25 octombrie 2005, ziarul România Liberă, accesat 2012.03.14
  5. ^ a b c Moaștele Sfântului Dionisie Areopagitul, în pelerinaj. Slujbă solemnă la hramul Mănăstirii Dorna Arini, Constantin Ciofu, 3 octombrie 2013, ziarul Lumina, accesat 2014.06.08
  6. ^ Biserica Arhivat în , la Wayback Machine., portalul mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului ”manastireadornaarini.ro, accesat 2014.06.08
  7. ^ Invesții in turism. Cum încearcă bucovinenii să adune turiștii cu cobza, Roxana Garaiman , 5 noiembrie 2013, reportaj Bussines24, accesat 2014.06.09
  8. ^ a b Clopotnița Arhivat în , la Wayback Machine., portalul mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului ”manastireadornaarini.ro, accesat 2014.06.08
  9. ^ Dorna turism pentru sănătate și suflet; Complex & Spa Dorna Arini – Baza de Odihnă și Tratament Recuperator „Procopie și Elisabeta”, 04 aprilie 2014, Săptămâna Medicală, accesat 2014.06.09
  10. ^ Despre Baza de tratament Procopie și Elisabeta pe portalul Turism medical.ro Arhivat în , la Wayback Machine. accesat 2012.03.14
  11. ^ a b c Suceava: Bază de odihnă și tratament la mănăstire, 27 martie 2011, ziarul Adevărul, accesat 2012.03.13
  12. ^ a b c Cuviosul Teodosie "Hapsâneanul": un hotel, două case și 19 hectare de teren, Liviu Avram, 8 septembrie 2010, ziarul Adevărul, accesat 2014.06.08
  13. ^ a b MEGASTORY: Hotel cu turle. Cum concurează un călugăr nișa turismului VIDEO Arhivat în , la Wayback Machine., 6 august 2011, reportaj TV Realitatea accesat 2014.06.09
  14. ^ Cui aparține hotelul de la mănăstirea de suflet a lui Teodosie? Arhivat în , la Wayback Machine., 14 iunie 2010, Dezvăluiri.ro, accesat 2014.06.08
  15. ^ Teodosie e cercetat de DNA din 2007 pentru dedulcire la ochiul dracului, Doru Iordache, 7 mai 2009, ziarul Jurnalul Naíonal, acccesat 2014.06.09
  16. ^ Comuna Dorna-Arini în Programul de dezvoltare Ecoturism Țara Dornelor Arhivat în , la Wayback Machine. accesat 2012.03.13

Bibliografie

modificare
Lectură suplimentară

Legături externe

modificare