Utilizator:Macreanu Iulian/Groapa mea cu nisip
Această pagină este destinată testelor
Utilizatorii înregistrați pot avea o „cutie cu nisip” personală, ca o subpagină a propriei pagini de utilizator. De exemplu, utilizatorul „Ixulescu” poate să-și creeze pagina Aici se fac experimente de redactare a codului-sursă, descris la Ajutor:Cum modific o pagină, cât și alte teste care precedă redactarea propriu-zisă a celorlalte pagini. Datorită naturii inerent experimentale a acestei pagini, conținutul ei este golit periodic. Vor fi șterse paginile de utilizator care conțin obscenități, mesaje publicitare, rasiste, jignitoare, cât și cele care conțin scrieri, informații, discuții și activități fără legătură cu obiectivele Wikipediei. Pentru întrebări, mesaje sau alte texte importante, vă rugăm să consultați pagina Legături utile. |
- Element în listă cu puncte
Groapa cu nisip
modificareIon Antonescu, Nicolae Arghirescu, Alexandru Averescu, Gheorghe Băgulescu, Grigore Bunescu, Corneliu Calotescu, Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, Alexandru Constantinidi, Dumitru Coroamă, Cleante Davidoglu, Corneliu Dragalina, Ioan Dragalina, Grigore Gafencu, Ermil Gheorghiu, Alexandru Gorsky, Ștefan Holban, Constantin Iancovescu, Grigore Ignat, Gheorghe Ionescu-Sinaia, Radu Korne, Dimitrie Lambru, Aristide Lecca, Gabriel Marinescu, Gheorghe Mărdărescu, Alexandru Mărgineanu, Ion Mihalache, Ludovic Mircescu, Traian Moșoiu, Constantin Pantazi, Emil Pălăngeanu, Constantin Prezan, Nicolae Rădescu, Radu R. Rosetti, Gheorghe Rozin, Nicolae Samsonovici, Constantin Scărișoreanu, Trifon Stoenescu, Dumitru Stratilescu, Nicolae Tonitza, Arthur Văitoianu, Eugen Vârtejanu.
În conformitate cu prevederile Legii presei din 1862 care reglementa drepturile de proprietate literară, această imagine se află în domeniul public, deoarece a fost publicată înainte de 27 iunie 1923, data ieșirii din vigoare a acestei legi.
Articolul 1 din legea menționată recunoștea explicit și limitativ doar următoarele categorii de opere artistice care erau generatoare de drepturi de „proprietate literară”:
Nu transferați această imagine la Commons decât după studierea amănunțită a situației drepturilor de autor! | |
Formate portal
modificare- Pentru punctele 2-4 cred că cel mai simplu este să faci la fel ca la articolele de calitate de pe pagina principală. Algoritmul generic ar fi următorul:
- creezi paginile de tipul Portal:România în Primul Război Mondial/Articolul săptămânii/6, 2, 3, ... care conțin informația ce trebuie să apară
- în portal, acolo unde trebuie să apară secțiunea, introduci wikitextul: {{Portal:România în Primul Război Mondial/Articolul săptămânii/{{Portal:România în Primul Război Mondial/Articolul săptămânii/Numărul curent}}}}
- Portal:România în Primul Război Mondial/Articolul săptămânii/Numărul curent trebuie să conțină: {{#expr:1+({{#time:U}}/(3600 * 24 * 7) round 0) mod {{Portal:România în Primul Război Mondial/Articolul săptămânii/Numărul maxim}}}};
- Acel 3600 * 24 * 7 reprezintă numărul de secunde la care se schimbă articolul, respectiv o săptămână în cazul de față; pentru cele care se schimbă zilnic, acolo trebuie să fie 3600 * 24
- Portal:România în Primul Război Mondial/Articolul săptămânii/Numărul maxim va conține numărul de pagini create în categoria respectivă
- Dacă sunt fix 52 de articole și e OK ca articolele să se schimbe toate luni dimineața, puteti folosi {{CURRENTWEEK}} în loc de {{Portal:România în Primul Război Mondial/Articolul săptămânii/Numărul curent}}.
- Portal:România în Primul Război Mondial/Imaginile războiului/40
- Portal:România în Primul Război Mondial/Articolul săptămânii/Numărul maxim
- Portal:România în Primul Război Mondial/Imaginile războiului/Numărul maxim
- Portal:România în Primul Război Mondial/Imaginile războiului/Numărul curent
- Portal:România în Primul Război Mondial/Citatul zilei/15
- Portal:România în Primul Război Mondial/Citatul zilei/Numărul maxim
- Portal:România în Primul Război Mondial/Citatul zilei/Numărul curent
- Portal:România în Primul Război Mondial/Cronologie/41
- Portal:România în Primul Război Mondial/Articolul săptămânii/18
- Portal:România în Primul Război Mondial/Documente
- Portal:România în Primul Război Mondial/Documente/7
- Portal:România în Primul Război Mondial/Documente/Numărul maxim
- Portal:România în Primul Război Mondial/Documente/Numărul curent
- Portal:România în Primul Război Mondial/Comunicatul zilei/0916
- De la 0925 Portal:România în Primul Război Mondial/Comunicatul zilei/0926
- De la 1008 Portal:România în Primul Război Mondial/Comunicatul zilei/1018
- De la 1112 la Portal:România în Primul Război Mondial/Comunicatul zilei/0113 - fila cu comunicatul 93 (1128) lipsește din arhiva MCG și din arhiva BNR.
Surse imagini
modificarePrimul razboi
modificarehttps://de.wikipedia.org/wiki/Rum%C3%A4nischer_Kriegsschauplatz_%28Erster_Weltkrieg%29
- Document utilizat ca sursă la redactarea acestui articol.
- http://sr.wikipedia.org/wiki/Мађарско-румунски_рат_(1919)
- http://pygmywars.com/history/hungary/hungintro.html
XTOOL - [2]
Grafic
modificareMărime 1 | Mărime 2 | Mărime 3 |
---|---|---|
2004-2005 | Valoare 1 | Valoare 2 |
2005-2006 | - | Valoare 1 |
2006-2008 | Valoare 1 | Valoare 2 |
2008-2012 | Valoare 1 | Valoare 2 |
2012-2016 | Valoare 1 | Valoare 2 |
Marele Cartier General
modificarecol. Gheorghe Slăniceanu col. Constantin Barozzi col. Ștefan Fălcoianu
- 1872, 20 septembrie/2 octombrie-6/18 octombrie – Au loc „manevrele de toamnă” desfășurate în zona Sabarului cu trupe de tăria unui corp de armată, alcătuit din oastea permanentă și o parte din unitățile armatei teritoriale. Este mobilizat pentru prima dată Marele Cartier General care, în timpul desfășurării manevrelor, funcționează la Jilava, sub conducerea generalului I. Em. Florescu.
- 1877, 6/18 aprilie – Se publică decretul de mobilizare generală. Se constituie Marele Cartier General având ca prim șef de stat major pe colonelul G. Slăniceanu. În timpul Războiului de Independență, Marele Cartier General funcționează succesiv în localitățile București, Poiana, Craiova, Corabia, Verbița, Poradim, Lom Palanka.
- 1941, 21 iunie – Se mobilizează Marele Cartier General, organizat pe două eșaloane: Eșalonul 1, urmând trupele, a funcționat succesiv la Odobești, Roman, Iași, Chișinău, Tighina. Eșalonul 2 a rămas la București, cu misiunea de a se ocupa de trupele din interior.
- 1941, 2 august – Marele Cartier General-Eșalonul 2 ia denumirea de Marele Stat Major-Partea Sedentară.
- 1941, 17 septembrie – Moare, la datorie, șeful Marelui Cartier General, generalul de brigadă Alexandru Ioanițiu. Va fi avansat general de divizie post-mortem.
- 1941, 22 noiembrie – Potrivit aprobării mareșalului Ion Antonescu, Marele Cartier General ia titulatura de Marele Stat Major General al Armatei (inițiativă de scurtă durată), având în compunere:
- -Statul Major al Armatei;
- -Statul Major al Aeronauticii;
- -Statul Major al Marinei.
- 1942, 8 august – Este mobilizat Eșalonul 1 al Marelui Cartier General care, de la 20 august 1942, începe să funcționeze la Rostov pe Don. Sub conducerea sa sunt asigurate transportul și intrarea în dispozitiv a trupelor române care afluiau spre front.
- 1942, 20 octombrie – Eșalonul 1 al Marelui Cartier General se contopește cu Cartierul Grupului de Armate „Mareșal Antonescu”, sub denumirea Marele Cartier General.
- 1943, 15 ianuarie – Marele Cartier General revine la București. La Rostov pe Don rămâne un detașament de legătură al Marelui Cartier General pe lângă Grupul de Armate „Don”, care a funcționat succesiv la Taganrog, Stalino și Zaporoje. La 22 februarie 1943 revine în țară.
- 1943, 30 ianuarie – Marele Cartier General se contopește cu Marele Stat Major- Partea Sedentară sub denumirea Marele Stat Major.
În ziua de 14 August 1916, ora 24,00, conform Înaltului Decret nr.2764 dat de FERDINAND I, întreaga armată a României a trecut la executarea mobilizării. Scopul și necesitatea acestei, măsuri de interes vital pentru destinele românilor erau sintetizate de Telegrama Marelui Cartier General nr.2823 din aceeași zi, semnată de Președintele Consiliului de Miniștri și, Ministru de Război, ION I.C. BRĂTIANU, prin care se precizează "Cu onoare se face cunoscut că ne aflăm în stare de războiu cu Austro-Ungaria cu începere din ziua de 14 August ora 9 seara".[1]
Etichete
modificare- {{Dezvoltare-săpat}}
- {{În lucru}}
- {{commonscat|X}}
Etichetă de avertizare pentru trimitere la subcapitolul unei pagini: Text vizibil
Bibliografie
modificare- ro Limba română
- fr Limba franceză
- de Limba germană
- el Limba greacă
- la Limba latină
- ru Limba rusă
- bg Patriarhia Bulgară, site oficial, [3]
- bg Mitropolia Doroscol (Silistra), pe site-ul oficial al Patriarhiei Bulgare [4]
- bg Mitropolia Ruse, site oficial [5]
Referințe și note
modificare.