Biserici de lemn din Maramureș

(Redirecționat de la Bisericile de lemn din Maramureș)
Bisericile de lemn din Maramureș
Patrimoniul Mondial UNESCO

Biserica de lemn din Budești Josani
Țara România
Unitate administrativăMaramureș, România Modificați la Wikidata
Tipcultural,istoric
Criteriiobiectivul ilustrează un stadiu semnificativ în istoria oamenilor Modificați la Wikidata
Referință904
Anul1999 (Sesiunea a 23-a)
Bisericile de lemn din Maramureș se află în România
Bisericile de lemn din Maramureș
Bisericile de lemn din Maramureș
Bisericile de lemn din Maramureș (România)
Poziția geografică
Coordonate47°49′10″N 24°03′21″E ({{PAGENAME}}) / 47.8194°N 24.0558°E Modificați la Wikidata
* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO

Bisericile de lemn din regiunea Maramureș se disting între celelalte biserici de lemn din județul Maramureș și dintre bisericile de lemn din Transilvania, însă aparțin aceleiași mari familii de biserici de lemn românești. Acestea se întâlnesc în vechiul Maramureș, o regiune cu o identitate încă puternic definită de limitele sale geografice naturale. În aceste limite este necesar să fie incluse și un număr de biserici aflate de cealaltă parte a râului Tisa, din partea de nord, aflată astăzi în Ucraina. În județul Maramureș de astăzi sunt cuprinse atât bisericile de lemn din Maramureșul propriu-zis cât și cele din Chioar, Lăpuș și Codru (Bisericile din părțile de sud-vest ale județul Maramureș).

Bisericile de lemn ridicate după 1900 până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial corespund unui curent arhitectonic de revenire la vechea tradiție din Maramureș. Acestea ar necesita, poate, un articol distinct. Mulți se grăbesc să cuprindă noile biserici de lemn, ridicate după 1989, în aceeași familie cu cele mai vechi, înmulțindu-le numărul și aria de răspândire. Acestea fac parte însă dintr-un fenomen nou ce trebuie tratat într-un alt articol.

Datorită diversității culturale și etnice specifice Maramureșului în veacurile din urmă, în comunitățile rurale din Maramureș se întâlnesc biserici de lemn cu trăsături variate ce necesită discuții separate de cea de față, precum: bisericile de lemn din Verhovina Maramureșului ale rusinilor (rutenilor) și bisericile de lemn din Huțulșcina Maramureșului ale huțulilor de la izvoarele Tisei.

Publicarea într-o revistă din 1866 a unor desene cu o veche biserică maramureșeană din Seini, a produs ecouri în Europa, fiind comparată cu o biserică norvegiană de lemn[1]. La bisericile din nordul Maramureșului se observă influența stilului primelor biserici construite de varegii (vikingii) creștinați și asimilați pe teritoriile Cnezatului Kievean și ale Galiției (Halîciului). Principala trăsătură a bisericilor varegilor, dar și a bisericilor vechi norvegiene și suedeze de lemn era acoperișul multiplu (în trepte) [2] [3] Stilul s-a răspândit, atât în Ucraina, cât și în spațiile muntoase din jurul Carpaților Păduroși, în Polonia, România și Slovacia de astăzi. Bisericile maramureșene au de regulă, acoperișul cu numai două trepte, ca în cazul bisericii din Budești.

Pe lista de patrimoniu mondial UNESCO

modificare

Următoarele opt biserici de lemn din județul Maramureș au fost introduse în patrimoniul mondial al UNESCO în decembrie 1999:

Bisericile de lemn din Budești Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei și Ieud Deal se află în Maramureșul istoric, cele de la Șurdești și Plopiș sunt în vechea Țară a Chioarului, iar biserica Sf. Arhangheli din Rogoz e situată în Țara Lăpușului.

Împreună, aceste 8 biserici de lemn reprezintă un ansamblu de exemple remarcabile de diverse soluții arhitecturale din diferite perioade și zone. Ele sunt înguste, dar înalte, cu turle suple și lungi la capătul vestic al clădirii. De aceea ele sunt expresia particularității locale a peisajului cultural al acestei zone montane din nordul României.

Se remarcă prin tehnica îmbinărilor din lemn și a realizării învelitorilor din șindrilă, prin motivele ornamentale vizibile pe suprafața portalurilor și ancadramentelor - ce se susțin pe stâlpi zvelți - simbolizând elemente de natură vegetală, animală și geometrică realizate prin dăltuire, crestare.

Biserici de lemn Țara Maramureșului

modificare

Lista bisericilor de lemn conservate, completată cu câteva biserici dispărute (cursiv).

Valea Cosăului Valea Marei Valea Izei Valea Vișeului În Ucraina

Biserici de lemn din Țara Lăpușului

modificare

Lista de biserici de lemn conservate (font normal) și dispărute (font cursiv).

secolul 17 secolul 18 secolul 19

Biserici de lemn Ținutul Chioarului

modificare

Lista de biserici de lemn conservate (în aldine).

Biserici de lemn zona Codru

modificare

Bibliografie

modificare
Despre bisericile de lemn
  • Bârlea, Ioan (). Însemnări din bisericile Maramureșului. București. 
  • Bud, Tit (). Date istorice despre protopopiatele, parochiile și mănăstirile române din Maramureș din timpurile vechi până în anul 1911. Gherla. 
  • Brătulescu, Victor (). „Biserici din Maramureș”. Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. XXXIV (107-110): 150 p. 
  • Stahl, Paul Henri și Petrescu, Paul (). „Arhitectura de lemn a Maramureșului”. Arhitectura RPR. 1958 (1-2): 48–57. 
  • Ștefănescu, I. D. (). Arta veche a Maramureșului. București: Editura Meridiane. 
  • Porumb, Marius (). „Biserici de lemn din Țara Maramureșului”. Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj: 97–130. 
  • Bârcă, Ana și Dinescu, Dan (). The wooden architecture of Maramureș. București: Humanitas. ISBN 973-28-0822-5 fragmente. 
  • Baboș, Alexandru (). Three Centuries of Carpentering Churches, a Chronological Approach to the Sacred Wooden Architecture of Maramureș. Lund: Lunds universitet. ISBN 91-630-9278-6. 
  • Patterson, Joby (). Wooden Churches of the Carpathians, A comparative study. New York: East European Monographs. ISBN 0-88033-428-2. 
  • Baboș, Alexandru (). „Bârnele vechii biserici de lemn din Botiza, documente inedite de tehnică și artă constructivă în Maramureș la sfârșitul secolului XVI”. Arhitectura religioasă medievală din Transilvania. II: 230-248, ediție digitală. 
  • Eggertsson, Ólafur și Baboș, Alexandru (). „Dendrochronological dating in Maramureș with special emphases on objects from the Maramureș museum in Sighetul Marmației”. Tradiții și Patrimoniu (2-3): 40–49. 
  • Baboș, Alexandru (). Tracing a Sacred Building Tradition, Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramureș until the turn of the 18th century. Norrköping: Lunds universitet. ISBN 91-7740-069-0 ediție digitală. 
  • Porumb, Marius (). Biserici de lemn din Maramureș. București: Editura Academiei Române. ISBN 973-27-1257-0. 
  • Baconsky, Teodor (2009). Bisericile din lemn din Maramureș, Editura Vellant.
  • Bisericile din lemn din Maramureș, Teodor Baconsky, Editura Vellant, 2009
Studii regionale
  • Șainelic, Sabin (). „Arhitectura bisericilor de lemn din Țara Chioarului”. Marmația. II: 279–317. 
  • Tarnavschi Schuster, Dana (). „Biserici de lemn din Țara Lăpușului”. Buletinul Monumentelor Istorice. 1973 (2): 41–57. 
  • Cincheza-Buculei, Ecaterina (). „Câteva date noi despre meșterii bisericilor de lemn din Maramureș, secolul al XVIII-lea (Țara Lăpușului)”. Studii și Cercetări de Istoria Artei, seria Artă Plastică. 27: 23–40. 
  • Tarnavschi, Bogdana (). „Biserici de lemn din Țara Lăpușului și din Țara Chioarului”. Monumente Istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului: 131–158, Cluj. 
  • Man, Grigore (). Biserici de lemn din Maramureș. Baia Mare. rezumat. 
Despre pictură
  • Porumb, Marius (). Icoane din Maramureș. Cluj-Napoca: Editura Dacia. 
  • Pop-Bratu, Anca (). Pictura murală maramureșeană. Meșteri zugravi și interferențe stilistice. București: Editura Meridiane. 
  1. ^ Alexandru Baboș, Tracing a Sacred Building Tradition. Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramures until the Turn of the 18th Century, Thesis, Lund University, p.12
  2. ^ constantin_padure, Bisericile de lemn din Norvegia, Vikingi.ro 
  3. ^ Biserica de lemn din Borgund,  

Legături externe

modificare
Media

Vezi și

modificare