Wikipedia

SuperLiga României

ligă de fotbal din România
(Redirecționat de la Campionatul de Fotbal al României)
Pentru alte sensuri, vedeți Superliga (dezambiguizare).

SuperLiga României este o competiție profesionistă pentru cluburi de fotbal, localizată în primul eșalon al sistemului de ligi ale fotbalului românesc. Alcătuită din 16 cluburi, funcționează pe un sistem de promovare și retrogradare cu Liga a II-a. Sezoanele se desfășoară din iulie până în mai, echipele disputând câte 30 de meciuri de fiecare în sezonul regular, înainte de a intra în play-off-ul pentru titlu sau în play-out-ul pentru retrogradare în funcție de pozițiile lor în clasamentul sezonului regular. Etapele se desfășoară de vineri până luni, în general cu două partide pe zi, însă, ocazional, unele etape au loc și în timpul săptămânii, de marți până joi.

SuperLiga României
Sport Fotbal
Țară/regiune  România
Confederație UEFA
Organizator LPF
Înființat(ă) în 1909; acum 115 ani (1909)
(oficial)
1921; acum 103 ani (1921)
(național)
1932; acum 92 de ani (1932)
(ca Divizia A)
2006; acum 18 ani (2006)
(ca Liga I)
2022; acum 2 ani (2022)
(ca SuperLiga)
Nivelul în piramidă 1
Retrogradare în Liga a II-a
Cupe locale Cupa României
Supercupa României
Competiții internaționale Liga Campionilor
Europa League
Conference League
Nr. de ediții 107
Periodicitate anuală
Participanți 16
Campion FCSB (27)
(2023-2024)
Cele mai multe trofee FCSB (27 de titluri)
Cele mai multe apariții Ionel Dănciulescu (515)
Cele mai multe goluri Dudu Georgescu (252)
Televizări Digi Sport
Prima Sport
Site oficial lpf.ro
Pentru ediția actuală, vedeți :
SuperLiga României 2024-2025
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Competiția a fost fondată în anul 1909, meciurile disputându-se într-un sistem de tip cupă. Echipele participante erau doar cele din regiunea Munteniei, în principal din București și Ploiești, astfel încât, înaintea sezonului 1921-1922, Federația Română de Fotbal decide schimbarea modului de desfășurare a competiției, câștigătoarea fiecărei regiuni a României calificându-se în faza națională pentru a se decide campioana națională. În 1932, are loc o altă modificare a modului de desfășurare a competiției, fiind adoptat sistemul divizionar din celelalte competiții europene majore. Sistemul divizionar este utilizat și în prezent.

O sută șapte cluburi au participat de-a lungul timpului în SuperLigă din 1932 și până în prezent, printre care și Dragoș Vodă Cernăuți, singura echipă din afara teritoriului actual al României. Cele mai recente cluburi care au debutat sunt Gloria Buzău (2016) și Unirea Slobozia în sezonul 2024-2025. Cel mai titrat club este FCSB cu 27 de titluri,[nota 1] urmat de rivala din capitală, Dinamo București, cu 18 trofee. Dintre celelalte 21 de cluburi care au câștigat competiția, opt au câștigat-o în cel puțin trei ocazii: CFR Cluj, Venus București, Chinezul Timișoara, UTA Arad, Petrolul Ploiești, Ripensia Timișoara, Universitatea Craiova și Rapid București.

Istoric

modificare

Primele campionate (1909-1921)

modificare
 
Olympia București, campionii din 1909-10.

În primăvara anului 1909 a fost inițiată prima întrecere cu mai multe echipe din țară. În lipsa unui for de coordonare, competiția a fost amânată pentru toamna acelui an. Federația Română de Fotbal a fost fondată în octombrie 1909, Asociațiunea Cluburilor de Fotbal, devenită, apoi, Asociațiunea Societăților Atletice din România (ASAR).[1]

În data de 6 decembrie 1909 a avut loc primul joc de campionat din Regatul României, în cadrul Cupei ASAR. Atunci, pe un frig tăios, Olympia și Colentina s-au întrecut în primul meci din campionatul românesc, pe Stadionul Bolta Rece, de lângă Arcul de Triumf, provizoriu, ridicat pentru a celebra 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, meci terminat cu scorul de 2 la 1 pentru Olympia. Al doilea meci se juca pe Stadionul La Șosea din Ploiești, pe data de 11 decembrie, între United Ploiești și Olympia București, cu scorul final de 3-3. Ultima partidă a Cupei ASAR, jucată la București, pe stadionul Olimpia, în data de 15 decembrie între Colentina - United Ploiești, s-a terminat cu scorul de 2-0, astfel, Olympia câștigă primul campionat românesc, iar la fel s-ar fi întâmplat și anul următor.[1]

Ulterior organul de conducere al activității fotbalistice devine Comisiunea de Football-Asociație din cadrul UFSR (Uniunea Federațiilor Sportive din România), care a luat ființă la 1 decembrie 1912.[2]

Campionatul Național (1921-1932)

modificare
 
Chinezul Timișoara a cucerit titlul de 6 ori consecutiv (record) în această perioadă

Sezonul 1921–22 a marcat prima dată când s-a format o ligă alcătuită din șapte echipe. Campionatul, care fusese limitat la mai multe ligi regionale, a devenit competiție națională în 1921. Sezonul inaugural al Campionatului Național a fost câștigat de Chinezul Timișoara.[3] Înainte de sezonul 1931-32, competiția era dominată de Chinezul și Venus București, Chinezul câștigând șase campionate și Venus două campionate în timpul celor unsprezece sezoane.

Divizia A (1932-2006)

modificare
 
Echipa Ripensia, prima campioană in sistem divizionar.

În sezonul 1932–33 apare o altă schimbare în alcătuirea și desfășurarea competiției. Se decide folosirea unui sistem divizionar (tip campionat), cel care este folosit și astăzi. În sezonul inaugural al acestui sistem, participă 14 echipe care sunt împărțite în două serii. Câștigătoarele acestor serii se confruntă apoi într-o finală tur-retur pentru a decide campioana României. Ripensia Timișoara este prima echipă care câștigă în noul format și care, alături de rivala Venus, a urmat apoi să câștige încă opt campionate din nouă posibile, înainte ca această competiție să fie suspendată în 1940 din cauza celui de-al doilea război mondial. În 1933 s-a disputat primul meci de fotbal în nocturnă din România pe stadionul Romcomit din București.[4] În 1934 se înființează și Divizia B, creându-se astfel un sistem de promovare/retrogradare între Divizia A și B, care este menținut și în prezent.

Anii postbelici au fost dominați de CCA București, UTA Arad și Petrolul Ploiești. Anii 1960 au văzut apariția treptată a lui Dinamo București, cu ajutorul atacanților Gheorghe Ene și Florea Dumitrache - ambii devenind unii dintre cei mai buni marcatori din toate timpurile ai Diviziei A. În anii 1970 a apărut ascensiunea lui Dudu Georgescu, de la Dinamo, care a fost cel mai bun marcator al Diviziei A timp de patru sezoane la rând între 1974 și 1978. A marcat un impresionant număr de 156 de goluri și a câștigat premiul Gheata de aur pentru cel mai bun marcator din Europa de două ori, în 1975 și 1977.[5][6] Dinamo a mai avut încă doi câștigători ai ghetei de aur în sezonul 1986–87, în numele lui Rodion Cămătaru, și în sezonul 1988–89, în numele lui Dorin Mateuț, acesta din urmă fiind ultimul câștigător român al trofeului. Din sezonul 1959–60 până în sezonul 1999–2000 toate campionatele ligii au fost câștigate de doar șapte echipe: Steaua (16 titluri), Dinamo (14 titluri), Universitatea Craiova (4 titluri), Rapid București, FC Argeș și UTA Arad (câte 2 titluri fiecare), și Petrolul Ploiești (un titlu).

Dinamo București a fost prima echipă românească care s-a calificat în Cupa Campionilor Europeni în sezonul 1956–57 al competiției și Universitatea Craiova a fost ultima echipă din România care s-a calificat în sezonul 1991–92, înainte ca competiția să-și schimbe numele în Liga Campionilor. Echipele românești s-au calificat în 35 din cele 37 de sezoane ale Cupei Campionilor Europeni, Dinamo București având treisprezece apariții, Steaua București având zece apariții, Universitatea Craiova având patru apariții, Petrolul având trei apariții, UTA Arad și FC Argeș având două apariții și Rapid București având o singură apariție. Cele mai importante rezultate pentru o echipă românească în această competiție au fost obținute de Steaua București care a câștigat trofeul în sezonul 1985–86 și a ajuns în semifinale în sezonul 1987–88 și o altă finală în sezonul 1988–89. Alte realizări importante includ Universitatea Craiova care a ajuns în sferturile de finală în sezonul 1981–82 și Dinamo București care a ajuns în semifinale în sezonul 1983–84.[7][8] Cu toate acestea, după schimbarea formatului în 1992–93 în sistemul actual al Ligii Campionilor, campionii României au obținut succese limitate, Steaua ajungând doar în faza grupelor de trei ori înainte de secolul XXI.

Începutul anilor 2000 a fost dominat de echipele din capitală, Steaua, Dinamo și Rapid câștigând toate titlurile ligii între 2000 și 2007. Sezonul 2005-06 al Cupei UEFA a adus, până în prezent, ultima performanță majoră a echipelor românești în cupele europene cu Rapid atingând sferturile de finală ale acestei competiții, ea fiind eliminată chiar de Steaua care a fost însă eliminată în semifinale după ce a fost învinsă cu scorul general de 3-4 de formația englezească Middlesbrough FC.

Liga I (2006-2022)

modificare
 
CFR Cluj a câștigat opt titluri în formatul Ligii I.

La începutul sezonului 2006–07, competiția a fost forțată să-și schimbe numele din Divizia A în Liga I din cauza unei dispute privind mărcile comerciale asupra numelui. Schimbarea a fost făcută la 15 mai 2006, iar Federația Română de Fotbal a decis să redenumească și ligile inferioare; astfel Divizia B a devenit Liga a II-a, Divizia C a devenit Liga a III-a și așa mai departe. Sezonul 2006–07 a marcat a 16-a oară consecutiv când o echipă din București a câștigat campionatul, Dinamo reușind cel de-al 18 ei titlu din istorie. Atât sezoanele 2007–08, cât și 2008–09 au văzut noi câștigători ai titlului, CFR Cluj și Unirea Urziceni fiind încoronați campioni pentru prima dată. CFR Cluj a câștigat al doilea campionat în 2009–10, în timp ce în 2010–11 s-a înregistrat un nou câștigător, Oțelul Galați. Oțelul este primul și singurul club din regiunea Moldovei care a câștigat un titlu național.

CFR Cluj, câștigătoarea din 2007–08 a devenit prima echipă a României care s-a calificat direct în faza grupelor Ligii Campionilor în sezonul 2008–09 și prima echipă, alta decât Steaua, care s-a calificat în această etapă de la începutul noului format al Ligii Campionilor în 1992–93. Atât campioanei din 2009–10, precum și celei din 2010–11 i s-a garantat locul de calificare direct în faza grupelor. Cele mai bune rezultate din faza grupelor au fost obținute de CFR Cluj în Liga Campionilor 2012–13 cu zece puncte și locul trei într-o grupă cu Manchester United, SC Braga și Galatasaray, CFR terminând la egalitate de puncte cu formația de pe locul 2 (loc ce garanta trecerea în faza eliminatorie a competiției), Galatasaray, însă formația turcă a avut avantajul rezultatelor directe.

Între 2013 și 2015, Steaua a câștigat campionatul de trei ori la rând, acumulând în palmares 26 de titluri naționale. Sezoanele din 2015-16 și 2016-17 au adus iar alți noi câștigători ai ligii, Astra Giurgiu și Viitorul Constanța obținând primele lor titluri din istorie. Anii 2010 s-au terminat cu CFR Cluj care a dominat competiția, reușind să câștige titlul de cinci ori la rând între 2018 și 2022.

SuperLiga (2022-prezent)

modificare

În 2022 a avut loc o nouă modificare a numelui competiției, ea fiind cunoscută începând cu sezonul 2022-2023 sub numele de SuperLiga. Această modificare are loc datorită parteneriatului dintre Liga Profesionistă de Fotbal, eAd (deținătorul drepturilor de transmisie și retransmisie a Superligii) și Superbet, care se întinde pe următorii doi ani.[9] Tot sezonul 2022-23 a fost primul sezon în care a avut loc implementarea sistemului VAR.

Formatul competiției

modificare
Cronologia numelui
Nume Perioada
Cupa Anuală de Football-Asociație 1909–1910
Cupa Anuală de Football-Asociație (returul s-a numit și Cupa Herzog) 1910–1911
Cupa Herzog 1911–1914
Cupa Jean Luca P. Niculescu 1914–1916
Cupa Harwester 1919–1920
Cupa Jean Luca P. Niculescu și Maior Aviator Zorileanu 1920–1921
Campionatul Național 1921–1932
Divizia Națională 1932–1934
Divizia Națională A 1934–1953
Categoria A 1954-1967
Divizia Națională A 1967–1992
Divizia Națională 1992–1997
Divizia A 1997-2006
Liga I 2006-2022
SuperLiga 2022–prezent
Istoric
  • Campionatul Național de Fotbal s-a născut în anii 1921-22, chiar dacă în anii precedenți, din 1909-10, au fost desfășurate competiții regionale. Abia în 1921 s-a putut vorbi de Campionatul Național, ce se juca între echipele care câștigau campionatul regional.
  • În 1932-33 echipele ce participau au fost împărțite în două grupe, prima dată de câte 7 echipe, apoi anul următor, cu 8 echipe. Finala se desfășura într-o întâlnire cu tur și retur.
  • Primul campionat cu o singură grupă s-a disputat în anii 1934-35 cu 12 echipe, formulă ce nu a fost schimbată până în 1940 când s-a mai introdus o echipă. În sezonul 1937-38 s-a revenit la campionatul cu două grupe, apoi imediat abandonat.
  • După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, campionatul român a reînceput în sezonul 1946-47 cu 14 echipe, ce aveau să devină apoi 16 după care se va întoarce la 14.
  • În 1950 s-a trecut la sistemul de desfășurare primăvară-toamnă, comun țărilor din Uniunea Sovietică, cu 12 echipe, 14 din 1954 și 13 din anul următor.
  • S-a întors la formula tradițională (din toamnă în primăvară) în 1957-58, cu 12 echipe. Numărul lor se mărește la 14 în 1960-61 până în 1967-68 (cu o ediție cu 15 echipe în 1962-63).
  • Din 1968-69 s-a trecut la 16 echipe, care au devenit apoi 18 în 1973-74. Acesta a rămas constant până în 1999-2000, sezon în care numărul echipelor au fost redus din nou la 16. Dintre acestea ultimele 2 erau retrogradate în Liga a II-a (Divizia B).
  • Din 2006 până în 2014, campionatul era compus din 18 echipe dintre care ultimele 4 retrogradau.
  • Din 2015 până în 2019, SuperLiga era alcătuită din 14 echipe, fiind introdus și sistemul play-off și play-out.[10]

Competiția

modificare

Începând cu sezonul 2020, sunt 16 cluburi în SuperLigă. Pe parcursul unui sezon (din iulie până în mai) fiecare club joacă cu celelalte de două ori, o dată pe stadionul de acasă și o dată pe cel al adversarilor, pentru 30 de meciuri. La sfârșitul celor 30 de meciuri (sezonul regular), pe baza clasamentului, primele șase echipe se califică în play-off iar ultimele 10 în play-out. În play-off și play-out, echipele încep cu numărul înjumătățit de puncte din sezonul regular. În play-off, cluburile joacă fiecare cu fiecare ca în sezonul regular, pentru 10 de meciuri, la finalul căruia echipa de pe primul loc primește trofeul de campioană. În play-out, echipele joacă o singură dată cu fiecare adversară. Echipele primesc trei puncte pentru o victorie și un punct pentru o remiză. Nu se acordă puncte pentru o înfrângere. Echipele sunt clasificate după numărul de puncte, apoi rezultatele din meciurile directe. Dacă, după aplicarea tuturor criteriilor de departajare, încă există o egalitate pentru titlul de campioană, pentru retrogradare sau pentru calificări în alte competiții, un meci de baraj într-un loc neutru va decide clasarea.[11]

Promovarea și retrogradarea

modificare

Există un sistem de promovare și retrogradare între SuperLigă și Liga a II-a. Cele două echipe de pe ultimele poziții din play-out sunt retrogradate în Liga a II-a, iar primele două echipe din Liga a II-a sunt promovate în SuperLiga României. De asemenea, echipele de pe locurile 7 și 8 din play-out joacă un baraj de promovare/menținere în dublă manșă cu echipele de pe următoarele două poziții din Liga a II-a, locurile 3 și 4.[12]

Sistemul de arbitraj video

modificare

Deși a fost anunțată introducerea sistemului de arbitraj video (VAR) în Campionatul național de fotbal al României începând cu sezonului 2020-21,[13] implementarea acestuia a fost amânată pentru sezonul 2022-23.[14] Acesta utilizează tehnologia și oficialii pentru a asista arbitrul în luarea deciziilor pe teren.[15] Arbitrul de pe teren ia în continuare decizia finală, însă VAR îl poate asista pe arbitru în procesul decizional. VAR poate fi utilizat doar pentru patru tipuri de decizii: goluri, decizii de penalty, incidente cu cartonaș roșu direct și cazuri de identificare greșită. Oficialii VAR examinează imaginile video și comunică cu arbitrul de pe teren prin intermediul unei căști. Oficialii VAR se află într-o cameră de control centrală, care este echipată cu mai multe unghiuri de filmare și cu posibilitatea de a reda imaginile la diferite viteze.

Cu toate acestea, utilizarea sa a fost întâmpinată cu reacții mixte din partea fanilor și a experților, unii lăudându-i acuratețea, în timp ce alții îi critică impactul asupra desfășurării jocului și coerenței procesului decizional. La finalul sezonului 2022-2023, primul sezon ce a beneficiat de sistemul VAR, Comisia Centrală a Arbitrilor a publicat un raport prin care arăta că VAR a verificat 1.368 de faze, având 126 de intervenții (9,2% din totalul verificărilor) pentru a corecta deciziile inițiale.[16]

Cluburi

modificare

Campioane

modificare
Articol principal: Lista campioanelor României la fotbal.
Club Titluri Ani
  FCSB    27 1951, 1952, 1953, 1956, 1960, 1961, 1968, 1976, 1978, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 2001, 2005, 2006, 2013, 2014, 2015, 2024
  Dinamo   18 1955, 1962, 1963, 1964, 1965, 1971, 1973, 1975, 1977, 1982, 1983, 1984, 1990, 1992, 2000, 2002, 2004, 2007
  CFR Cluj 8 2008, 2010, 2012, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022
  Venus București 8 1920, 1921††, 1929, 1932, 1934, 1937, 1939, 1940
  Chinezul† 6 1922, 1923, 1924, 1925, 1926, 1927
  UTA Arad 6 1947, 1948, 1950, 1954, 1969, 1970
  Petrolul 4 1930, 1958, 1959, 1966
  Ripensia 4 1933, 1935, 1936, 1938
  U Craiova† 4 1974, 1980, 1981, 1991
  Rapid 3 1967, 1999, 2003
  Olympia† 2 1909, 1911
  Colentina† 2 1913, 1914
  Unirea Tricolor† 2 1921††, 1941
  Argeș 2 1972, 1979
  FCV Farul 2 2017, 2023
  United Ploiești 1 1912
  Româno-Americana† 1 1915
  Prahova Ploiești† 1 1916
  Colțea Brașov 1 1928
  Reșița 1 1931
  CA Oradea 1 1949
  Unirea Urziceni† 1 2009
  Oțelul 1 2011
  Astra Giurgiu† 1 2016
  • Echipă care evoluează și în prezent în SuperLigă.
  • Echipă care evoluează în ligile a II-a și a III-a.
  • Echipă care joacă la nivel județean.
  • † Echipă care a fost desființată.
  • †† Ediția 1921 e controversată: unele surse o dau câștigătoare pe Venus, altele pe Tricolor București.

După orașe

modificare

Locațiile campioanelor din România.
  Albastru: peste 10 titluri;   Verde: 6-10 titluri;   Roșu: 2-5 titluri;   Galben: un titlu.
Campioanele din București.
  Albastru: peste 10 titluri;   Verde: 6-10 titluri;   Roșu: 2-5 titluri;   Galben: un titlu.

Oraș Titluri Cluburi câștigătoare
  București 63 FCSB (27), Dinamo (18), Venus (7), Rapid (3), Colentina (2), Olympia (2), Unirea Tricolor (2), Româno-Americana (1), Juventus (1)
  Timișoara 10 Chinezul (6), Ripensia (4)
  Cluj-Napoca 8 CFR (8)
  Arad 6 UTA (6)
  Ploiești 5 Petrolul (3), Prahova (1), United (1)
  Craiova 4 Universitatea (4)
  Pitești 2 FC Argeș (2)
  Constanța 2 FCV Farul (2)
  Brașov 1 Colțea (1)
  Galați 1 Oțelul (1)
  Oradea 1 CAO (1)
  Reșița 1 CSM (1)
  Urziceni 1 Unirea (1)
  Giurgiu 1 Astra (1)

Sezonul 2024-2025

modificare

Șaisprezece cluburi participă în sezonul 2024-2025 al SuperLigii, top 14 din sezonul precedent și două promovate din Liga a II-a:
Notă: Datele statistice sunt bazate pe ceea indică forurile competente de conducere, LPF și UEFA.

Club Clasament
2023-24 		Primul sezon
în SuperLigă 		Sezoane în
SuperLigă 		Ultima
promovare 		Titluri Ultimul titlu
  Botoșani[a] 14 2013-2014 12 2013 0 –
  CFR Cluj 2 1947-1948 30 2004 8 2021-2022
  Dinamo 13 1948-1949 75 2023 18 2006-2007
  FCV Farul[a] 4 2012-2013 13 2012 2 2022-2023
  FCSB[a][b] 1 1947-1948 77 1947 27 2023-2024
  Gloria Buzău 4 (Liga a II-a) 2024-2025 1 2024 0 –
  Hermannstadt 9 2018-2019 6 2022 0 –
  Oțelul 8 1986-1987 29 2023 1 2010-2011
  Petrolul 11 1933-1934 61 2022 4 1965-1966
  Poli Iași 12 2012-2013 9 2023 0 –
  Rapid[c] 6 1932-1933 70 2021 3 2002-2003
  Sepsi[a] 5 2017-2018 8 2017 0 –
  Unirea Slobozia 1 (Liga a II-a) 2024-2025 1 2024 0 –
  U Cluj[c] 10 1932-1933 59 2022 0 –
  CSU Craiova[a] 3 2014-2015 11 2014 0 –
  UTA Arad 7 1946-1947 43 2020 6 1969-1970
  1. ^ a b c d e Nu a retrogradat niciodată din primul eșalon.
  2. ^ Cea mai lungă serie de sezoane consecutive în primul eșalon.
  3. ^ a b Unul dintre cele paisprezece cluburi care au jucat în prima ediție a Campionatului de Fotbal al României desfășurat în sistem divizionar.

Competiții internaționale

modificare

Calificările pentru competițiile europene

modificare
Vezi și: Coeficienți UEFA.

Echipa care termină pe primul loc în SuperLigă, campioana României, se califică în primul tur de calificare al Ligii Campionilor din sezonul următor. Echipa clasată pe locul doi în SuperLigă se califică în al doilea tur de calificare al UEFA Conference League din sezonul următor. Al doilea loc pentru cel de-al doilea tur de calificare al UEFA Conference League se dispută într-un mini-turneu: echipele clasate pe locurile 7 și 8 din SuperLigă se înfruntă într-un meci ce se va desfășura pe terenul echipei de pe locul 7, iar câștigătoarea va juca cu echipa de pe locul 3 din SuperLigă pe terenul acesteia, urmând ca doar învingătoarea acestei dispute să se califice în UEFA Conference League. Dacă echipa ce a câștigat Cupa României se clasifică între primele trei echipe din SuperLigă, atunci echipa de pe locul patru se va califica în barajul pentru UEFA Conference League. De asemenea, în caz că echipa care a câștigat Cupa României se clasifică pe locul 7 sau 8 din SuperLigă, cealaltă echipă ce trebuia să dispute primul meci se va califica direct în finală și va înfrunta echipa de pe locul trei/patru pentru un loc în UEFA Conference League. Câștigătoarea Cupei României se califică în primul tur de calificare al Europa League din sezonul următor.

Numărul de locuri alocate cluburilor românești în competițiile UEFA depinde de poziția pe care o deține țara în clasamentul coeficienților de țară UEFA, care este calculat pe baza performanțelor echipelor în competițiile UEFA în ultimii cinci ani. În prezent, poziția României (și de facto SuperLiga) este locul 26, în spatele Suediei și în fața Bulgariei.

Extras din clasamentul națiunilor din 2024 după coeficientul lor UEFA[17]
Clasare Asociație Coeficient Locuri în sezonul 2025-26
Liga Campionilor Europa League Conference League
2024 2023 Schimbare 2019–20 2020–21 2021–22 2022–23 2023–24 Coeficient FL PO T3 T2 T1 FL PO T3 T2 T1 FL PO T3 T2 T1
22 18   4   Rusia 4,666 4,333 5,300 4,333 4,333 22,965 — — — — — — — — — — — — — — —
23 22   1   Cipru 5,125 4,000 4,125 5,100 3,750 22,100 — — — — 1 — — — — 1 — — — 2 —
24 25   1   Ungaria 4,500 4,250 2,750 5,875 4,500 21,875 — — — — 1 — — — — 1 — — — 2 —
25 23   2   Suedia 5,750 2,500 5,125 6,250 1,875 21,500 — — — — 1 — — — — 1 — — — 2 —
26 26 =   România 5,875 3,750 2,250 6,250 3,250 21,375 — — — — 1 — — — — 1 — — — 2 —
27 27 =   Bulgaria 4,125 4,000 3,375 4,500 4,375 20,375 — — — — 1 — — — — 1 — — — 2 —
28 29   1   Azerbaidjan 3,375 2,500 4,375 4,000 5,875 20,125 — — — — 1 — — — — 1 — — — 2 —
29 28   1   Slovacia 3,000 1,500 4,125 6,000 5,000 19,625 — — — — 1 — — — — 1 — — — 2 —
30 31   1   Slovenia 2,000 2,250 3,000 2,125 3,875 13,250 — — — — 1 — — — — 1 — — — 1 1

Performanțe în competițiile internaționale

modificare
Vezi și: Echipele de fotbal din România în cupele europene.

Cluburile de fotbal din România au participat în competițiile de fotbal ale asociațiilor europene (Liga Campionilor UEFA/Cupa Campionilor Europeni, UEFA Europa League/Cupa UEFA, UEFA Europa Conference League și cele dispărute în prezent, Cupa UEFA Intertoto, Cupa Orașelor Târguri și Cupa Cupelor UEFA) din 1956, când echipa Dinamo București a participat la cea de-a doua ediție a Cupei Campionilor Europeni. Steaua București a avut, de asemenea, singura participare la Cupa Intercontinentală, în 1986.

Cupa Campionilor Europei a început în sezonul 1955–56, dar nu a existat niciun reprezentant din România în acel sezon inaugural. Prima echipă românească care a participat la ediția următoare a fost Dinamo București, fiind eliminată în prima rundă de CDNA Sofia din Bulgaria cu scorul de 4-10 la general. Prima și singura echipă din România până în prezent care a reușit să câștige această competiție a fost Steaua București în 1986, după ce a câștigat finala împotriva echipei FC Barcelona la loviturile de departajare. Ulterior, Steaua a mai participat într-o finală, în 1989, pierzând-o însă în fața formației AC Milan cu scorul de 0-4.

Cea mai mare performanță în Cupa UEFA/UEFA Europa League a fost atingerea semifinalelor, în două ocazii: prima dată de Universitatea Craiova în sezonul 1982-1983, fiind eliminată de Benfica Lisabona; și a doua oară de Steaua București în sezonul 2005-2006, fiind eliminată de formația engleză, Middlesbrough FC.

Cluburile românești, de fotbal, prezente în Clasamentul Coeficienților UEFA, la data de 3 septembrie 2024, sunt următoarele:[18]

Cluburile românești, de fotbal, prezente în clasamentul Coeficienților UEFA(m)
Poz. Club 2020-21 2021-22 2022-23 2023–24 2024-25 Coef.
82   CFR Cluj 4,000 3,000 8,000 1,500 2,500 19,000
121   FCSB 2,000 1,500 2,500 2,000 3,000 11,000
212   CSU Craiova 1,000 1,500 2,500 0,000 1,500 6,500
232   Sepsi 0,000 1,500 2,000 2,500 0,000 6,000
România[1] 3,725
328   FCV Farul 0,000 0,000 0,000 2,500 0,000 2,500
329   Corvinul 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 2,000
330   Botoșani 1,500 0,000 0,000 0,000 0,000 1,500

     Indică un club care este prezent în Liga Campionilor.

     Indică un club care este prezent în Europa League.

     Indică un club care este prezent în Conference League.

     Indică un club care nu este prezent într-o competiție europeană.

Note
  • ^1 – Cluburile de mai jos au un coeficient scăzut, astfel că ele preiau coeficientul țării.

Sponsorizări

modificare
Perioada Sponsor Marcă
1932-1998 Niciun sponsor Divizia A
1998-1999 Gelsor Divizia A Gelsor
1999-2001 SABMiller Divizia A Ursus
2001-2004 Niciun sponsor Divizia A
2004-2006 European Drinks Divizia A Bürger
2006-2008 Liga I Bürger
2008-2009 Liga I Frutti Fresh
2009-2010 Gamebookers Liga 1 Gamebookers.com
2010-2013 Bergenbier Liga 1 Bergenbier
2013-2015 Niciun sponsor Liga I
2015-2017 Orange Liga 1 Orange
2017-2019 Betano Liga 1 Betano
2019-2022 Casa Pariurilor Casa Liga 1
2022-prezent Superbet SuperLiga României

La 19 decembrie 1998, SABMiller a cumpărat drepturile de denumire pentru patru sezoane și jumătate, devenind primul sponsor din istoria competiției. SABMiller a schimbat numele competiției denumind-o Divizia A Ursus, cu scopul de a promova berea Ursus.[19]

Începând cu sezonul 2004-2005, Grupul European Drinks a devenit sponsor principal iar competiția și-a schimbat numele în Divizia A Bürger, pentru a promova berea Bürger. Din 2008, Liga I a preluat numele unui alt produs al European Drinks, Frutty Fresh. În sezonul 2009-2010, Liga I a fost sponsorizată de casa de pariuri Gamebookers.[20]. Începând cu sezonul 2010-2011, producătorul de bere Bergenbier a sponsorizat Liga I, iar competiția a purtat numele de Liga I Bergenbier.[21]

Din noiembrie 2015, primul eșalon al țării a purtat numele de Liga 1 Orange, deoarece compania franceză de telecomunicații a achiziționat drepturile de publicitate ale Ligii I, pentru 2 sezoane.[22] În iulie 2017, Betano a încheiat un parteneriat cu LPF și, până în sezonul 2018-2019, primul eșalon s-a numit Liga I Betano.

În iulie 2019, Casa Pariurilor și Liga Profesionistă de Fotbal au anunțat parteneriatul în urma căruia Liga I va deveni Casa Liga 1 pentru următorii 5 ani.[23] La sfârșitul sezonului 2021-2022, cele două părți au reziliat contractul.[24]

În iulie 2022, Superbet și Liga Profesionistă de Fotbal au anunțat parteneriatul în urma căruia Liga I va deveni SuperLiga pentru următorii 2 ani.[9]

Televizare

modificare
  • Între anii 1998 și 2003, meciurile din SuperLigă au fost transmise de cele mai importante posturi din țară, cum ar fi: TVR 1 (care a avut audiențe între 1,2 milioane și 2,1 milioane de oameni), Pro TV, Antena 1 și Prima TV, care au avut audiențe record de până la 4,2 milioane de telespectatori.
  • În 2004, Telesport a cumpărat drepturile de difuzare pentru 28 milioane dolari, încheind un contract cu LPF pentru patru sezoane. Telesport a vândut o parte din meciuri altor rețele române: TVR1, Antena 1, Național TV și Kanal D.[25]
  • Pe 31 martie 2008, Antena 1, împreună cu RCS & RDS, au câștigat licitația cu o ofertă de 102 de milioane de euro pentru o perioadă de trei sezoane de contract.[26]
  • În 2011, drepturile de difuzare au fost cumpărate de RCS & RDS pentru canalele lor Digi Sport 1, Digi Sport 2 și Digi Sport 3. Aceste canale au difuzat șapte din cele nouă meciuri din fiecare etapă a campionatului. Celelalte două meciuri au fost transmise de Antena 1 și Dolce Sport.
  • În martie 2014, LPF a anunțat că drepturile au fost vândute pentru o perioadă de cinci ani unei companii din Uniunea Europeană, fără a preciza însă numele companiei.[27] O lună mai târziu, Look TV și Look Plus au fost dezvăluite ca posturile de televiziune care vor difuza meciurile din Liga I și Cupa Ligii între 2014 și 2019.[28] Pe lângă aceste posturi, meciurile au fost difuzate și de Digi Sport și Dolce Sport.
  • În aprilie 2019, firma EAD.RO Interactive SRL a cumpărat drepturile TV pentru competiție până în 2024. Ea a plătit echipelor din SuperLigă 28 de milioane de euro pe an în această perioadă.[29] Contractul a fost ulterior prelungit până în 2027, suma mărindu-se la 30 de milioane de euro pe an.[30]
  • După ce Orange Sport (fostul Dolce Sport) s-a închis în vara anului 2024,[31] rețelele de televiziuni Prima Sport (fostul Look Sport) și Digi Sport au rămas cele care difuzează concomitent toate meciurile campionatului.

Clasamentul all-time în sistem divizionar

modificare

Clasamentul e făcut cu trei puncte pentru victorie și unul pentru egal. Include meciurile jucate între sezoanele 1932–33 și 2023–24 inclusiv. Echipele cu litere îngroșate evoluează în sezonul 2024–25 al SuperLigii. Echipele în italice nu mai există. Acest tabel arată doar titlurile câștigate începând din 1932-33, de când a fost introdus sistemul divizionar. Un campionat național oficial a existat și înainte, însă el se desfășura într-un sistem de tip eliminatoriu, astfel încât datele statistice nu ar putea fi corelate cu cele extrase din campionatele desfășurate în sistem divizionar. Acesta este motivul pentru care unele echipe sunt listate cu mai puține campionate. De exemplu, Venus București a câștigat trei titluri inainte de 1932 și patru după, însă este listată cu doar patru in tabel.

# Echipa S Pct. MJ P/M V E Î GM GP       4 5 6 T Debut Ultima apariție Top
1   FCSB 76 4.552 2.392 1,9 1.334 550 508 4.490 2.412 27 20 9 4 6 6 72 1947 2023–24 1
2   Dinamo 74 4.166 2.320 1,79 1.217 515 588 4.255 2.575 18 20 10 4 5 6 63 1948 2023–24 1
3   Rapid 69 3.184 2.019 1,57 903 475 639 3.123 2.393 3 14 8 9 5 1 40 1932 2023–24 1
4   Petrolul 60 2.382 1.745 1,36 659 405 681 2.348 2.305 3 2 4 0 6 5 20 1933 2023–24 1
5   Argeș 47 2.128 1.522 1,39 608 304 610 1.951 1.945 2 2 4 3 3 3 17 1961 2022–23 1
6   U Cluj 58 2.100 1.688 1,24 578 366 744 2.159 2.580 0 1 1 4 3 2 11 1932 2023–24 2
7   FC Brașov 46 1.912 1.429 1,33 533 313 583 1.765 1.845 0 1 2 3 4 2 12 1957 2014–15 2
8   Poli Timișoara 44 1.845 1.336 1,38 508 321 507 1.782 1.839 0 2 5 1 4 6 18 1948 2010–11 2
9   FCM Bacău 42 1.729 1.319 1,31 489 262 568 1.538 1.809 0 0 0 1 4 6 11 1956 2005–06 4
10   CFR Cluj 29 1.709 1.024 1,67 479 272 273 1.431 1.067 8 1 3 2 3 0 17 1947 2023–24 1
11   UTA Arad 42 1.703 1.228 1,37 470 293 465 1.759 1.697 6 1 1 3 3 1 15 1946 2023–24 1
12   FCV Farul (–2021) 42 1.679 1.299 1,29 473 260 566 1.577 1.840 0 0 0 3 2 2 7 1955 2008–09 4
13   Sportul Studențesc 36 1.561 1.154 1,35 435 256 463 1.569 1.575 0 1 3 6 1 4 15 1937 2011–12 2
14   U Craiova (–1991) 28 1.511 885 1,7 442 185 284 1.397 972 4 3 6 4 3 3 23 1964 1990-91 1
15   Jiul Petroșani 41 1.456 1.197 1,21 402 250 545 1.403 1.845 0 0 1 0 2 2 5 1937 2006–07 3
16   Național 32 1.326 945 1,4 379 189 377 1.353 1.324 0 3 2 3 1 2 11 1955 2006–07 2
17   Oțelul 28 1.316 933 1,41 373 197 363 1.138 1.158 1 0 0 3 3 2 9 1986 2023-24 1
18   Poli Iași (–2010) 28 1.078 881 1,22 297 187 397 1.029 1.265 0 0 0 0 0 1 1 1960 2009–10 6
19   FCU Craiova 22 1.019 743 1,37 280 179 284 1.000 935 0 2 1 3 0 0 6 1991 2023–24 2
20   Gloria Bistrița 22 940 724 1,29 269 133 322 903 1.003 0 0 1 0 2 4 7 1990 2012–13 3
21   Astra Giurgiu 18 900 617 1,45 247 162 206 815 686 1 1 1 2 3 1 9 1998 2020–21 1
22   ASA Tîrgu Mureș 21 862 690 1,24 251 109 330 817 1.025 0 1 1 2 0 1 5 1967 1991–92 2
23   Ceahlăul 18 740 596 1,24 202 134 260 689 851 0 0 0 1 2 1 4 1993 2014–15 4
24   Corvinul 17 728 562 1,29 210 98 254 831 881 0 0 1 0 1 2 4 1954 1991–92 3
25   FCV Farul 12 663 445 1,49 181 120 144 616 535 2 0 1 2 2 0 7 2012 2023–24 1
26   FC Bihor 18 661 572 1,15 181 118 273 683 893 0 0 0 0 0 0 0 1963 2003–04 7
27   Gaz Metan 16 639 558 1,14 161 162 235 597 791 0 0 0 0 0 1 1 1947 2021–22 6
28   CSU Craiova 10 627 393 1,59 179 90 108 525 386 0 1 4 2 2 0 9 2014 2023–24 2
29   Reșița 16 565 482 1,17 154 103 225 666 890 0 0 0 2 0 1 3 1938 1999–00 4
30   Botoșani 11 561 421 1,33 145 126 150 498 514 0 0 0 1 0 1 2 2013 2023–24 4
31   Pandurii 12 532 412 1,29 140 112 160 459 491 0 1 1 0 0 0 2 2005 2016–17 2
32   CA Oradea 17 515 378 1,36 145 80 153 633 635 1 1 1 3 0 3 9 1932 1962–63 1
33   FC Vaslui 9 489 302 1,27 137 78 87 393 303 0 1 2 0 2 1 6 2005 2013–14 2
34   Scornicești 11 475 373 1,27 137 64 172 424 546 0 0 0 1 0 0 1 1979 1989–90 4
35   Unirea Tricolor 16 462 347 1,33 128 78 141 625 669 1 0 1 0 1 0 3 1932 1957–58 1
36   Chimia R Vâlcea 10 427 340 1,25 121 64 155 368 533 0 0 0 0 0 0 0 1974 1986–87 8
37   Voluntari 9 407 357 1,14 101 104 152 382 481 0 0 0 1 0 0 1 2015 2023–24 4
38   Poli Iași 9 390 342 1,14 101 87 154 343 459 0 0 0 0 0 1 1 2012 2023-24 6
39   CFR Timișoara 11 382 273 1,39 104 70 99 406 392 0 1 1 2 1 0 5 1946 1970–71 2
40   Inter Sibiu 8 377 272 1,38 110 47 115 358 376 0 0 0 1 0 1 2 1988 1995–96 4
41   Venus București 9 359 180 1,99 108 35 37 499 248 4 0 2 1 1 1 9 1932 1940–41 1
42   Sepsi 7 359 274 1,31 91 86 97 347 313 0 0 0 1 1 2 4 2017 2023–24 4
43   Ripensia 9 358 184 1,94 110 28 46 512 277 4 2 2 0 0 1 9 1932 1940–41 1
44   CF Chindia Târgoviște 9 349 298 1,17 95 64 139 312 469 0 0 0 0 0 0 0 1961 1997–98 7
45   Chiajna 8 314 296 1,06 77 83 136 299 423 0 0 0 0 0 0 0 2011 2018–19 9
46   CS Târgu Mureș 10 301 241 1,24 85 46 110 360 418 0 0 0 2 0 0 2 1946 1957–58 4
47   Maramureș Baia Mare 7 284 230 1,23 83 35 112 267 370 0 0 0 1 1 0 2 1964 1994–95 4
48   Unirea Urziceni 5 269 170 1,58 74 47 49 199 162 1 1 0 0 1 0 3 2006 2010–11 1
49   Vagonul Arad 9 259 184 1,4 76 31 77 318 323 0 1 1 2 0 0 4 1932 1968–69 2
50   Olimpia Satu Mare 7 247 222 1,11 69 40 113 223 363 0 0 0 0 0 0 0 1937 1998–99 9
51   Victoria 5 243 169 1,43 70 33 66 242 251 0 0 3 0 0 0 3 1985 1989–90 3
52   Hermannstadt 5 239 195 1,22 59 62 74 201 228 0 0 0 0 0 0 0 2018 2023–24 8
53   Gloria Buzău (–2016) 7 237 238 0,99 64 45 129 236 403 0 0 0 0 1 0 1 1978 2008–09 5
54   ASA Târgu Mureș 5 218 178 1,22 55 53 70 179 213 0 1 0 0 0 1 2 2010 2016–17 2
55   Gloria Arad 8 208 156 1,33 59 31 66 296 332 0 0 0 0 1 1 2 1932 1940–41 5
56   Victoria Cluj 8 206 154 1,33 61 23 70 266 294 0 0 0 0 1 3 4 1932 1939–40 5
57   Extensiv Craiova 5 198 170 1,16 54 36 80 171 213 0 0 1 0 0 1 2 1991 1999–00 3
58   Dacia Unirea Brăila 6 192 177 1,08 54 30 94 193 328 0 0 0 0 0 1 1 1937 1993–94 6
59   Moreni 4 182 136 1,33 53 23 60 180 198 0 0 0 1 0 1 2 1986 1989–90 4
60   Chindia 4 172 155 1,1 42 46 67 139 177 0 0 0 0 0 0 0 2019 2022–23 7
61   Dunărea Galați 5 164 170 0,96 44 32 94 174 310 0 0 0 0 0 0 0 1974 1983–84 14
62   Chinezul 6 160 119 1,34 46 21 53 281 288 0 0 0 0 1 0 1 1933 1938–39 4
63   ACS Timișoara 4 144 154 0,93 37 47 70 147 222 0 0 0 0 0 0 0 2013 2017–18 12
64   Crișana Oradea 6 140 110 1,27 40 20 50 199 232 0 0 0 0 1 0 1 1932 1937–38 5
65   Academica Clinceni 3 112 119 0,94 27 31 61 109 205 0 0 0 0 1 0 1 2019 2021–22 5
66   Mioveni 4 110 146 0,75 24 38 84 101 230 0 0 0 0 0 0 0 2007 2022–23 12
67   Minerul Lupeni 4 105 101 1,03 30 15 56 106 207 0 0 0 0 0 0 0 1959 1962–63 11
68   FC Ploiești 5 100 102 0,98 28 16 58 131 254 0 0 0 0 0 0 0 1932 1947–48 9
69   Foresta Fălticeni 3 99 98 1,01 24 27 47 102 145 0 0 0 0 0 0 0 1997 2000–01 13
70   Unirea Alba Iulia 3 93 94 0,98 24 21 49 93 171 0 0 0 0 0 1 1 2003 2009–10 6
71   Phoenix Baia Mare 3 89 62 1,43 26 11 25 96 106 0 0 0 0 0 0 0 1937 1939–40 5
72   Ciocanul 2 82 56 1,46 24 10 22 100 87 0 0 0 0 0 0 0 1946 1947–48 7
73   Rocar 2 81 64 1,26 25 6 33 93 108 0 0 0 0 0 0 0 1999 2000–01 12
74   Onești 2 69 68 1,01 21 6 41 93 159 0 0 0 0 0 0 0 1998 1999–00 14
75   CA Cîmpulung Moldovenesc 2 55 33 1,66 15 10 8 50 31 0 0 1 0 0 0 1 1952 1953 3
76   Siderurgistul 2 49 52 0,94 13 10 29 62 104 0 0 0 0 0 0 0 1963 1965–66 14
77   Carmen București 1 47 26 1,8 14 5 7 90 44 0 1 0 0 0 0 1 1946 1946–47 2
78   Gloria Galați 2 46 46 1 13 7 26 54 100 0 0 0 0 0 0 0 1939 1940–41 10
79   Ferar Cluj 1 43 26 1,65 13 4 9 44 29 0 0 0 0 0 1 1 1946 1946–47 6
80   CAM Timișoara 2 43 34 1,26 12 7 15 54 76 0 0 0 0 1 0 1 1932 1939–40 5
81   Câmpia Turzii 2 40 48 0,83 7 19 22 46 86 0 0 0 0 0 0 0 1952 1954 12
82   Team Săgeata⁠(d) 1 38 34 1,11 10 8 16 32 54 0 0 0 0 0 0 0 2013 2013–14 17
83   Dunărea Călărași 1 37 40 0,92 7 16 17 24 43 0 0 0 0 0 0 0 2018 2018–19 13
84   Aurul Brad 1 36 24 1,5 12 0 12 51 43 0 0 0 0 1 0 1 1940 1940–41 5
85   Curtea de Argeș 1 36 34 1,05 10 6 18 32 49 0 0 0 0 0 0 0 2009 2009–10 12
86   CSM Suceava 1 35 34 1,02 10 5 19 36 69 0 0 0 0 0 0 0 1987 1987–88 18
87   FC Craiova 2 35 50 0,7 10 5 35 61 171 0 0 0 0 0 0 0 1940 1946–47 9
88   Turnu Severin 1 32 34 0,94 7 11 16 36 47 0 0 0 0 0 0 0 2012 2012–13 16
89   Dermata Cluj 1 32 30 1,06 7 11 12 41 50 0 0 0 0 0 0 0 1947 1947–48 11
90   Voința Sibiu 1 32 34 0,94 8 8 18 24 45 0 0 0 0 0 0 0 2011 2011–12 16
91   Șoimii Sibiu 3 27 48 0,56 5 12 31 42 131 0 0 0 0 0 0 0 1932 1950 12
92   Victoria Brănești 1 25 34 0,73 5 10 19 35 61 0 0 0 0 0 0 0 2010 2010–11 16
93   Otopeni 1 22 34 0,64 5 7 22 32 54 0 0 0 0 0 0 0 2008 2008–09 17
94   Juventus București 1 22 40 0,55 4 10 26 21 72 0 0 0 0 0 0 0 2017 2017–18 14
95   Viitorul București 1 21 14 1,5 6 3 5 33 26 0 0 0 0 0 0 0 1962 1962–63 14
96   Vulturii Lugoj 1 20 18 1,11 6 2 10 24 41 0 0 0 0 0 0 0 1937 1937–38 7
97   Metalochimic București 1 19 26 0,73 5 4 17 50 80 0 0 0 0 0 0 0 1948 1948–49 13
98   Prahova Ploiești 1 16 26 0,61 5 1 20 26 97 0 0 0 0 0 0 0 1946 1946–47 13
99   UMT Timișoara 1 15 30 0,5 3 6 21 24 71 0 0 0 0 0 0 0 2001 2001–02 16
100   ACFR Brașov 1 15 18 0,83 4 3 11 26 45 0 0 0 0 0 0 0 1937 1937–38 9
101   Corona Brașov 1 14 34 0,41 2 8 24 20 69 0 0 0 0 0 0 0 2013 2013–14 18
102   Dragoș Vodă Cernăuți 1 12 18 0,66 4 0 14 26 57 0 0 0 0 0 0 0 1937 1937–38 10
103   Avântul Reghin 1 12 24 0,5 3 3 18 19 57 0 0 0 0 0 0 0 1955 1955 13
104   Brașovia Brașov 2 6 26 0,23 1 3 22 28 85 0 0 0 0 0 0 0 1932 1933–34 13
105   Mureșul Târgu Mureș 1 4 14 0,28 1 1 12 17 56 0 0 0 0 0 0 0 1933 1933–34 7

În ce ligă va evolua echipa respectivă în sezonul 2024-2025:

     SuperLiga 2024-2025

     Liga a II-a 2024-2025

     Liga a III-a 2024-2025

     Ligile de fotbal județene 2024–2025

     Cluburi care nu mai există

     Urmează să se stabilească

Recorduri

modificare
Articol principal: Recorduri și statistici fotbalistice în România.

Echipe

modificare

Jucători

modificare
Top 10 jucători cu cele mai multe apariții (români)
La 16 septembrie 2024[32][33][34]
# Jucător Perioada Echipe Meciuri
1 Ionel Dănciulescu 1993–2013 Electroputere Craiova, Steaua București, Dinamo București 515
2 Costică Ștefănescu 1969–1988 Steaua București, Universitatea Craiova, FCM Brașov 490
3 Florea Ispir 1970–1987 ASA Târgu Mureș 485
4 Ladislau Bölöni 1970–1987 ASA Târgu Mureș, Steaua București 484
5 Costel Câmpeanu 1987–2005 SC Bacău, Dinamo București, Gloria Bistrița, Progresul București, Ceahlăul Piatra Neamț 470
6 Petre Marin 1993–2011 Sportul Studențesc, FC Național, Rapid București, Steaua București, Unirea Urziceni, Concordia Chiajna 468
7 Paul Cazan 1972–1987 Sportul Studențesc București 465
8 Cornel Dinu 1966–1983 Dinamo București 454
9 Dan Nistor 2010–prezent Pandurii Târgu Jiu, Dinamo București, CFR Cluj, Universitatea Craiova, Universitatea Cluj 451
10 Constantin Stancu 1970–1990 Argeș Pitești 447
Notă

  •      – Jucătorul evoluează și în prezent în campionat. Echipa actuală este indicată cu bold.

Vezi și: Lista jucătorilor de fotbal străini din SuperLiga României.
Top 10 jucători cu cele mai multe apariții (străini)
La 16 septembrie 2024[35][36][37]
# Jucător Perioada Echipe Meciuri
1   Mário Camora   2011–prezent CFR Cluj 395
2   Takayuki Seto 2009–21, 2022–24 Astra Giurgiu, Petrolul Ploiești 344
3   Júnior Morais 2010–19, 2021–23 Astra, FCSB, Rapid 318
4   Ousmane Viera 2008–21 CFR Cluj, Internațional, Pandurii, Sepsi, Hermannstadt 235
5   Adnan Aganović 2013–17, 2020–prezent Brașov, Viitorul, Steaua, Sepsi, Unirea Slobozia 230
6   Eric   2008–21 Gaz Metan, Pandurii, Viitorul Constanța, FC Voluntari 222
7   Radoslav Dimitrov 2015–24 Botoșani, Univ. Craiova, Sepsi 216
8   Risto Radunović 2017–prezent Astra Giurgiu, FCSB 212
9   Filipe Teixeira 2010–19 Brașov, Rapid, Petrolul Ploiești, Astra, FCSB 209
10   Tha'er Bawab 2010–19 Gloria Bistrița, Gaz Metan, U Craiova, Steaua, Dinamo, Chiajna 207
Notă

  •      – Jucătorul evoluează și în prezent în campionat. Echipa actuală este indicată cu bold.

  •   – Jucătorul și-a obținut cetățenia română.
Articol principal: Clasamentul golgeterilor din SuperLiga României.
Top 10 marcatori
La 16 septembrie 2024[32][32][38]
# Jucător Perioada Echipa Goluri
1 Dudu Georgescu 1970–1986 Progresul București, CSM Reșița, Dinamo București, SC Bacău, Gloria Buzău, Flacăra Moreni 252
2 Ionel Dănciulescu 1993–2014 Electroputere Craiova, Dinamo București, Steaua București 214
3 Rodion Cămătaru 1974–1989 Universitatea Craiova, Dinamo București 198
4 Marin Radu 1974–1989 Argeș Pitești, Olt Scornicești, Steaua București, Inter Sibiu 190
5 Florea Dumitrache 1966–1983 Dinamo București, Jiul Petroșani, Corvinul Hunedoara 170
6 Ion Oblemenco 1964–1976 Rapid București, Universitatea Craiova 170
7 Mircea Sandu 1970–1987 Progresul București, Sportul Studențesc București 167
8 Victor Pițurcă 1975–1989 Olt Scornicești, Steaua București 166
9 Mihai Adam 1962–1976 Universitatea Cluj-Napoca, Vagonul Arad, CFR Cluj 160
10 Titus Ozon 1947–1964 Unirea Tricolor București, Dinamo București, Dinamo Brașov, Progresul București, Rapid București 157
Cei mai tineri debutanți
La 16 septembrie 2024. Echipele scrise îngroșat sunt cele la care a debutat jucătorul.[39][40][41][42][43]
# Jucător Vârstă Meci Sezon
1   Nicolae Dobrin[44] 14 ani, 10 luni și 5 zile Știința Cluj - Dinamo Pitești 5–1 1961-1962
2   Alexandru Stoian[45] 14 ani, 10 luni și 13 zile FCU 1948 - Farul Constanța 1–2 2022-2023
3   Alexandru Bota[46] 14 ani, 11 luni și 13 zile CFR Cluj - Universitatea Cluj 4–0 2022-2023
4   Rareș Lazăr[47] 15 ani, 1 lună și 19 zile Ceahlăul Piatra Neamț - FC Vaslui 2–0 2013-2014
5   Răzvan Popa 15 ani, 2 luni și 13 zile Dinamo - Sportul Studențesc 1–3 2011-2012
6   Codrin Epure 15 ani, 2 luni și 21 zile FC Vaslui - Astra 1-4 2013-2014
7   Vasile Chitaru 15 ani, 4 luni și 14 zile SC Bacău - Jiul Petroșani 3–0 1973-1974
8   Ștefan Harșani 15 ani, 4 luni și 22 zile FC Bihor - Sportul Studențesc 2–0 1982-1983
9   Dorel Zamfir 15 ani, 5 luni și 16 zile FC Constanța - Steaua București 0–1 1976-1977
10   Enes Sali 15 ani, 5 luni și 17 zile Farul Constanța - Sepsi OSK 1–0 2021-2022

Antrenori

modificare
Articol principal: Clasamentul antrenorilor din SuperLiga României.
Top 10 antrenori cu cele mai multe apariții (români)
La 16 septembrie 2024[49]
Antrenor Perioadă Meciuri Victorii Egaluri Înfrângeri Procentaj
victorii
1 Florin Halagian 1972–2011 878 432 176 270 59%
2 Ilie Oană 1952–1979 572 232 124 216 51%
3 Nicolae Dumitru 1962–1993 558 250 120 188 55%
4 Ion V. Ionescu 1967–1994 496 194 89 213 48%
5 Viorel Hizo 1990–2013 488 221 85 182 53%
6 Ioan Andone 1994–2017 456 207 80 169 54%
7 Florin Marin 1993–2017 456 166 103 187 47%
8 Valentin Stănescu 1962–1984 455 206 101 148 56%
9 Sorin Cârțu 1989–2013 454 175 114 165 51%
10 Angelo Niculescu 1953–1982 445 196 101 148 55%
Top 10 antrenori cu cele mai multe apariții (străini)
La 16 septembrie 2024[50]
Antrenor Perioadă Meciuri Victorii Egaluri Înfrângeri Procentaj
victorii
1   Cristiano Bergodi 2006–09, 2015, 2018–24 259 108 66 85 42%
2   Nicolò Napoli 2003–04, 2007–12, 2014–16, 2021–24 235 86 69 80 37%
3   Dušan Uhrin Jr. 2007–08, 2011, 2019–20, 2021, 2022 121 55 29 37 45%
4   Toni Conceição 2009, 2011, 2012, 2015–16, 2018–19 89 41 28 20 46%
5   Devis Mangia 2017–19 67 32 19 16 48%
6   Ilias Charalampous 2023–prezent 57 31 13 13 54%
7   Andrea Mandorlini 2009–10, 2023–24 50 25 13 12 50%
8   Walter Zenga 2002–05, 2007 44 21 12 11 48%
9   Dario Bonetti 2009, 2012, 2016, 2021 43 17 6 20 40%
10   Jorge Costa 2011–12, 2020–21 40 20 9 11 50%
Notă

  •      – Antrenorul activează și în prezent în campionat.

Vezi și

modificare

Note

modificare
  1. ^ UEFA și LPF atribuie clubului FCSB campionatele câștigate până în 2003 de istorica Steaua București. Clubul sportiv CSA Steaua, care și-a fondat departamentul de fotbal în 2017, afirmă și el proprietatea celor 21 de trofee câștigate în acea perioadă - Acest lucru ar face ca cel din urmă să fie cel mai de succes club din România, iar FCSB să rămână cu doar cinci titluri.

Referințe

modificare
  1. ^ a b Cătălin Oprișan (). „Divizia A are 102 ani. Cum a început totul”. GSP. Accesat în . 
  2. ^ George Popescu (). „Pagini din istoria fotbalului românesc”. România Liberă. Accesat în . 
  3. ^ „The Lost Champions of Romania”. Beyondthelastman.com. . Accesat în . 
  4. ^ Marian Burlacu (). „Stadionul ROMCOMIT, primul cu nocturnă din România”. Adevărul. 
  5. ^ „Golden Boot ("Soulier d'Or") Awards”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  6. ^ „Romanian Top Scorers”. Romanian Professional Football League. Accesat în . 
  7. ^ „European Competitions 1981–82”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  8. ^ „European Competitions 1983–84”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  9. ^ a b „Liga 1 devine Superliga. Superbet e noul sponsor al competiției: "Am semnat un parteneriat pe doi ani". Video”. fanatik.ro. . Accesat în . 
  10. ^ „Ediția 2015-2016 a Ligii I va începe la 11 iulie”. Pro Sport. . Accesat în . 
  11. ^ „Vă prezentăm regulamentul pentru play-off. Iată care sunt criteriile de departajare!”, Telekomsport.ro, , accesat în  
  12. ^ „Hotărârea Comitetului de Urgență din 6 august 2020”. Accesat în . 
  13. ^ „Arbitraj video VAR în Liga 1, din sezonul 2020-2021”. observatornews.ro. . 
  14. ^ „E gata! Primul meci din România care va beneficia de VAR. Anunțul oficial”. digisport.ro. . 
  15. ^ „Video Assistant Referees Explained | VAR”. Premier League. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „FRF a anunțat de câte ori a corectat VAR deciziile inițiale ale arbitrilor în sezonul 2022-2023 din Superligă”. sport.ro. . 
  17. ^ „Country Coefficients 2023/24”. UEFA. 
  18. ^ „UEFA Team Ranking 2025”. kassiesa.net. Accesat în . 
  19. ^ „Un milion de dolari pentru fotbalul romanesc”. Ziua (în Romanian). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ Liga 1 Gamebookers.com, noul nume al întrecerii interne
  21. ^ Bergenbier - Ursus: 1-1
  22. ^ „Orange este noul partener principal al Ligii 1 de fotbal!”. Orange. Accesat în . 
  23. ^ „Liga 1 și-a schimbat numele » Planul noului sponsor + cum arată noul logo”. gsp.ro. Accesat în . 
  24. ^ „LPF a rămas fără sponsorul care îi băga anual peste 2.000.000 de euro în conturi! Cum se va numi Liga 1 începând cu sezonul 2022-2023”. prosport.ro. . Accesat în . 
  25. ^ „Liga 1 la TV. Toti oamenii presedintelui”. . Accesat în . 
  26. ^ „Antena 1 da 85 milioane de euro plus TVA pentru drepturile de difuzare a meciurilor din Liga 1”. . Accesat în . 
  27. ^ „LPF a cedat drepturile TV pe cinci ani către o companie din Uniunea Europeană”. Mediafax. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ „OFICIAL. Unde se vede LIGA I la TV în perioada 2014-2019”. obiectiv.info. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ „A cui este firma EAD.RO Interactive SRL care plătește 28.000.000 de euro pe an pentru drepturile TV din Liga 1 Betano! Ei sunt oamenii care vor negocia cu Digisport și Telekomsport. EXCLUSIV”. Accesat în . 
  30. ^ „Megalovitură pentru Liga 1 » Drepturile TV au fost vândute până în 2027 pentru 118 milioane de euro!”. . 
  31. ^ „ORANGE SPORT ÎȘI ÎNCETEAZĂ EMISIA. CÂND ESTE ULTIMA ZI”. tvmania.ro. . 
  32. ^ a b c „FOTO&VIDEO Dănciulescu a împlinit 37 de ani! Mesajul fostului atacant dinamovist” [PHOTO & VIDEO Dănciulescu celebrates 37 years! The message of the former Dinamo striker]. Digisport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ „Record istoric de 24 de ani bătut sâmbătă seara” [Historical record of 24 years beaten Saturday night]. Digisport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ „Romania - All-Time Most Matches Played in Divizia A”. RSSSF. . Accesat în . 
  35. ^ „Rei Mario? Camora poate deveni in acest sezon stranierul cu cele mai multe meciuri in Liga 1” [King Mario? Camora can become this season the foreigner with the most matches in Liga 1]. Sport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ „Junior Morais nu se gândește la retragere, după ce a bifat meciul 300 în Liga 1: "Vreau să prelungesc cu măcar încă un sezon"” [Junior Morais is not thinking about retirement, after ticking off the 300th match in Liga 1: "I want to extend for at least one more season"]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ „Fundașul lui Sepsi va bifa azi meciul cu numărul 200 în Liga 1 și va intra în TOP 10 străini ca număr de meciuri jucate în România: "Sunt jumătate bulgar și jumătate român!"” [Sepsi's defender will mark the 200th match in Liga 1 today and will enter the TOP 10 foreigners in terms of the number of matches played in Romania: "I am half Bulgarian and half Romanian!"]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Danciu, atacantul care se ia la trîntă cu recordurile: prima pentru cota 200!” [Danciu, the striker who tries to break the records: the first for the 200 share!]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ „Fotbalistul din Liga 1 care l-a vrăjit pe Gică Hagi:"Rar găsești ca el!"” [The football player from Liga 1 who enchanted Gică Hagi: "You rarely find players like him!"]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ „Enes Sali, marele pariu al lui Gică Hagi - Povestea puștiului care a trecut pe la Academia Barcelonei și care a debutat în Liga 1 la 15 ani” [Enes Sali, the great bet of Gică Hagi - The story of the kid who went to the Barcelona Academy and who made his debut in Liga 1 at the age of 15]. Sport.hotnews.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ „Doar Dobrin e peste el! Hagi a debutat cu FCU Craiova al doilea cel mai tânăr fotbalist din istoria Ligii 1: născut la Madrid și convocat la o națională superioară” [Only Dobrin is above him! Hagi debuted with FCU Craiova, the second youngest footballer in the history of Liga 1: born in Madrid and called up to a higher national team]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ „Cine este Alexandru Stoian, al doilea cel mai tânăr debutant în Liga 1, după Dobrin. Printre idolii săi e și Tavi Popescu” [Who is Alexandru Stoian, the second youngest debutant in Liga 1, after Dobrin. Among his idols is Tavi Popescu]. Digisport.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ „Cel mai tânăr debutant de la U Cluj, comparat cu Ronaldo: "Nu trage chiulul de la antrenamentele de forță. E un Cristiano în miniatură"” [The youngest debutant from U Cluj, compared to Ronaldo: "Don't give up on strength training. He's a miniature Cristiano"]. Gsp.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ Marcator la 14 ani! Cel mai tânăr fotbalist din istoria FCSB a înscris la primul meci pentru echipa roș-albaștrilor, adevarul.ro
  45. ^ „Cine este Alexandru Stoian, al doilea cel mai tânăr debutant în Liga 1, după Dobrin. Printre idolii săi e și Tavi Popescu”. Digi Sport. . 
  46. ^ „A intrat în istorie după CFR - U Cluj » Al treilea din topul all-time al Ligii 1! E vărul lui Moruțan și vrea să joace pentru FCSB”. Gazeta Sporturilor. . 
  47. ^ Un mijlocaș vasluian a jucat în "A" la numai 15 ani, o lună și 20 de zile: "Sînt mîndru că sînt după Dobrin!", gsp.ro
  48. ^ Vezi povestea unui meci special al lui Mircea Lucescu: "Fugi, 'nea Mircea, fugi!", prosport.ro
  49. ^ „Top 60 antrenori” [Top 60 coaches]. RomanianSoccer.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ „37 străini, 471 selecții, 16 trofee » Care e cel mai titrat antrenor străin de după Revoluție + De ce a fost nedreptățit Zenga”. Gazeta Sporturilor. 

Legături externe

modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=SuperLiga_României&oldid=16650358