Comuna Călățele, Cluj
Călățele (în maghiară Kiskalota, în germană Kelezel) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Călata, Călățele (reședința), Dealu Negru, Finciu și Văleni.
Călățele | |
— comună — | |
Biserica de lemn, dispărută într-un incendiu, din satul Dealu Negru | |
Localizarea satului pe harta României | |
Coordonate: 46°45′45″N 23°00′26″E / 46.76250°N 23.00722°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Cluj |
SIRUTA | 56461 |
Atestare | 1408 [1] |
Reședință | Călățele |
Sate componente | Călățele, Călata, Dealu Negru, Finciu, Văleni |
Guvernare | |
- Primar | Radu-Florin Neag[*][3] (PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 74,69 km² |
Populație (2021) | |
- Total | 2.307 locuitori |
- Densitate | 36,52 loc./km² |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 407135 |
Prefix telefonic | +40 x64 [2] |
Prezență online | |
site web oficial GeoNames | |
Localizarea comunei în județul Cluj | |
Călățele pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text |
Date geografice
modificareComuna este situată la poalele de nord-est ale Măgurii Călățele, pe cursul superior al pârâului Călata, la 15 km de Huedin și 65 km de Cluj-Napoca. Pârâul Călata este afluent al Crișului Repede, în care se varsă la Huedin.
Se învecinează la sud cu comuna Beliș, la vest cu comuna Mărgău, la nord cu comuna Sâncraiu și la est cu comunele Mănăstireni și Râșca. Se află în zona de contact dintre Depresiunea Huedin-Călățele (Țara Călatei) și zona Munților Apuseni. În trecut localitatea a fost un important centru de exploatare forestieră și a turbei.
Clima este continental-moderată, cu temperaturi medii anuale de 4-8 °C.
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Călățele se ridică la 2.307 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.243 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (62,29%), cu minorități de romi (16,91%) și maghiari (8,67%), iar pentru 12,05% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,26%), cu minorități de reformați (9,23%), fără religie (1,34%), penticostali (1,21%) și baptiști (1,08%), iar pentru 12,96% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
modificareComuna Călățele este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Radu-Florin Neag[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||
---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 3 | ||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 3 | ||||
Partidul Național Liberal | 2 | ||||
Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 | ||||
Alianța Dreapta Unită | 1 | ||||
Partidul Puterii Umaniste | 1 |
Evoluție istorică
modificareDe-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Recensământul[8] [9] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
1850 | 2.124 | 1.712 | 403 | 9 | 0 | |||
1880 | 2.479 | 1.861 | 616 | 2 | 0 | |||
1890 | 2.792 | 2.145 | 642 | 5 | 0 | |||
1900 | 4.139 | 3.230 | 797 | 76 | 36 | |||
1910 | 3.377 | 2.611 | 740 | 9 | 17 | |||
1920 | 3.729 | 2.907 | 755 | 1 | 66 | |||
1930 | 4.147 | 3.274 | 779 | 3 | 20 | 71 | ||
1941 | 4.647 | 3.943 | 629 | 4 | 71 | |||
1956 | 4.154 | 3.541 | 539 | 1 | 59 | 14 | ||
1966 | 4.139 | 3.646 | 492 | 1 | ||||
1977 | 3.791 | 3.357 | 430 | 2 | 2 | 0 | ||
1992 | 2.906 | 2.472 | 336 | 97 | 1 | |||
2002 | 2.671 | 2.163 | 271 | 2 | 231 | 4 |
Călățele, Cluj - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Istoric
modificareCercetările arheologice în zona comunei au relevat o serie de vestigii ale prezenței umane începând din neolitic în zonă. În zona dealului Vârful Glimeii (între Valea Călata și Valea Valcău), a fost găsită o așezare a culturii Tisa, datând din neolitic. S-au găsit bordeie cu acoperiș lipit, ceramică, o figurină din teracotă și alte vestigii. Alte săpături au dus la descoperirea unor obiecte aparținând culturii Coțofeni.
În peretele sudic al bisericii reformate din satul Văleni este află zidit un relief funerar aparținând epocii romane [10].
Transporturi
modificareÎn localitate a existat o stație de cale ferată.
Lăcașuri de cult
modificare- Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1764), adusă în satul Dealu Negru din satul Finciu.
- Biserica fortificată din secolele XII-XV, cu tavan casetat, pictat în 1778, din satul Văleni.
Vezi și
modificare- Biserica de lemn din Văleni (Călățele), Cluj
- Biserica de lemn din Dealu Negru
- Biserica reformată din Văleni
- Munții Apuseni - Vlădeasa, arie de protecție specială avifaunistică.
- Țara Călatei
Imagini
modificare-
Comuna Călățele și satele componente
-
Primăria
-
Căminul cultural
-
Monumentul eroilor din Călățele
-
Monumentul eroilor din Călățele
-
Biserica ortodoxă (1934)
-
Monumentul eroilor din Primul Război Mondial
-
Călata
-
Călata
-
Căminul cultural
-
Monumentul eroilor din Călata
-
Monumentul eroilor din Călata (detaliu)
-
Biserica Sfânta Treime din Călata
-
Biserica Sfânta Treime din Călata
-
Biserica de lemn, dispărută într-un incendiu, din satul Dealu Negru (fusese adusă din satul Finciu în anul 1935)
-
Finciu
-
Finciu
-
Biserica Înălțarea Domnului din Finciu
-
Troița și monumentul eroilor
Bibliografie
modificare- Lechințan, Vasile (). Călățele: studiu monografic, Ediția a II-a. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-686-900-6.
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Note
modificare- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 102
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ „Repertoriul arheologic Cimec”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
modificareLa Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Comuna Călățele, Cluj |