Constantin Coroiu

eseist, publicist și critic literar român
Constantin Coroiu
Date personale
Născut (80 de ani) Modificați la Wikidata
Țifești, Vrancea, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieeseist
critic literar[*]
publicist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Constantin Coroiu (n. , Țifești, Vrancea, România) este un eseist, publicist și critic literar român.

Biografie modificare

S-a născut în familia agricultorului Vasile Coroiu și al soției sale, Anica (n. Cioarec). A urmat școala generală în comuna Țifești (1950–1957), Liceul „Unirea” din Focșani (1957–1961) și apoi Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1962–1967). A absolvit apoi, în 1972, un curs postuniversitar de jurnalistică la Academia Ștefan Gheorghiu.[1]

A colaborat cu articole încă din anii studenției la Viața studențească, unde a debutat în 1965.[2] După absolvirea facultății a lucrat ca redactor realizator de emisiuni literare („Jurnalul artelor” și „Convorbiri literare”) la Studioul din Iași al Radioteleviziunii Române (1967–1985), precum și ca publicist comentator la ziarul Adevărul și revista Adevărul literar și artistic și redactor la revista Pro Saeculum.[3] A realizat emisiuni literare la Radio Iași și Radio România Actualități și a publicat cronici literare, eseuri, interviuri și studii în paginile ziarelor și revistelor Convorbiri literare, Cronica, Dacia literară, Saeculum, România literară, Ateneu, Iașul literar, Contemporanul, Scînteia, Scînteia tineretului, Flacăra Iașului, Opinia, Evenimentul, Cultura, Vitraliu, Vatra și Kitej-Grad.[1]

Activitatea literară modificare

Constantin Coroiu a debutat editorial cu Dialoguri literare (vol. I, 1976; vol. II, 1980), care conține discuții cu câțiva poeți și critici ai vremii (Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Șerban Cioculescu, Alexandru Piru, Mircea Zaciu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Alexandru Ivasiuc, Adrian Marino, D.R. Popescu ș.a.) despre starea actuală a poeziei, a prozei și a criticii literare, despre eseuri, despre calofilia literaturii moderne etc.[4] A publicat apoi câteva volume de interviuri (Mărturii în timp, 1997; Paralele inegale, 2003) și eseuri (Tinerețea lui Gutenberg, 1982; Dialog în actualitate, 1985; Paradisul perisabil, 2003) și a fost distins cu premiul „George Bacovia” pentru publicistică culturală al revistei literare Ateneu (2003).[5][6]

Volumul Tinerețea lui Gutenberg (1982) conține eseuri referitoare la câțiva scriitori români clasici și contemporani, precum Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Garabet Ibrăileanu, George Călinescu, Lucian Blaga, Marin Preda sau Octavian Paler, în timp ce Dialog în actualitate (1985) adună cronici literare publicate anterior în presă.

Volumul Viața ca o postfață (2005) conține eseuri literare cu privire la jurnalele și memoriile unor scriitori și critici importanți ai literaturii române precum Petre Pandrea, Marin Preda, Octavian Paler, Augustin Buzura, Constantin Țoiu, Nicolae Breban, Nina Cassian, Angela Marinescu, Ileana Mălăncioiu, Eugen Simion, Constantin Ciopraga, Livius Ciocârlie, Gabriel Dimisianu, Gelu Ionescu și Irina Mavrodin, precum și unor istorici de prim rang ca Alexandru Zub și Sorin Antohi.[7] Criticul Al. Săndulescu a publicat o recenzie în revista România literară în care a scris că volumul „merită atenție” prin portretele literare ale memorialiștilor, deși face exces de superlative și conține câteva erori precum contestarea existenței unei „Siberii a spiritului” în perioada comunistă și ridiculizarea „literaturii de sertar”.[7]

„Spirit mobil, curios de mai toate aspectele actualității culturale, Constantin Coroiu are o bună stofă de publicist, – în fibra căruia se împletesc și calități de istoric și mai ales de critic literar”, îl descria criticul Al. Săndulescu.[7]

Opera modificare

  • Dialoguri literare, I–II, Ed. Junimea, Iași, Ed. Eminescu, București, 1976–1980;
  • Tinerețea lui Gutenberg, eseuri, Ed. Eminescu, București, 1982;
  • Dialog în actualitate, eseuri, Ed. Junimea, Iași, 1985;
  • Mărturii în timp, interviuri, Ed. Paideia, București, 1997;
  • Paradisul perisabil, eseuri, Ed. Junimea, Iași, 2002;
  • Paralele inegale, interviuri, Ed. Polirom, Iași, 2003;
  • Viața ca o postfață, eseuri, Ed. Timpul, Iași, 2005;
  • Lecturi subiective, eseuri și comentarii, Ed. TipoMoldova, Iași, 2009;
  • Texte și contexte. Cronici, eseuri și portrete literare, Ed. Alfa, Iași, 2017;
  • Mărturia altor generații. Dialoguri în timp, Ed. Alfa, Iași, 2018.

Note modificare

  1. ^ a b Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, vol. I (A–L), Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 392.
  2. ^ Irina Petraș, Panorama criticii literare românești, 1950–2000 : critici și istorici literari, teoreticieni, eseiști, esteticieni : dicționar ilustrat, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, p. 217.
  3. ^ Marian Petcu (coord.), Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică, Ed. Polirom, Iași, 2012.
  4. ^ Vasile Netea, Interviuri din literatura română: mărturisirile mai multor generații, Ed. Junimea, Iași, 1983, p. xxxvi.
  5. ^ Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, vol. I (A–L), Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 393.
  6. ^ ***, „Constantin Coroiu, distins cu Premiul «George Bacovia»”, în Adevărul, 18 octombrie 2003.
  7. ^ a b c Al. Săndulescu, „Un comentator colocvial[nefuncționalăarhivă]”, în România literară, anul XL, nr. 33, 22–29 august 2008.

Bibliografie modificare

  • Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, vol. I (A–L), Ed. Paralela 45, București, 2004, pp. 392–393. ISBN: 973-697-758-7