Iegeb

Bine ați venit la Wikipedia în limba română!
Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai fructuoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.
Wikipedia în română este o enciclopedie cu conținut liber care a luat naștere în iulie 2003. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea înainte de a începe editarea pe Wikipedia.
	Cei cinci piloni ai Wikipediei Principiile de bază ale proiectului.		Politicile Wikipediei Standarde și norme adoptate de către comunitate.
	Ce nu este Wikipedia Câteva greșeli comune ce trebuie evitate.		Întrebări frecvente Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.
	Ajutor Manualul general al Wikipediei.		Cum să creați propriul articol Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.
	Ghid Învățați cum să editați pas cu pas.		Aflați cum să editați pagini Ghid de modificare a paginilor wiki.
	Groapa cu nisip Locul destinat testelor.		Solicitați asistență Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.
	Cafenea Informații și discuții despre evenimente curente.		Wikizare rapidă O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul wiki.
Aceasta este pagina dumneavoastră de discuție, unde puteți primi mesaje de la alți wikipediști. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând ~~~~ sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că în articole nu se pune semnătura. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Iegeb) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi regulile aferente paginii de utilizator; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia.

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Iegeb. Aveți mesaje noi pe pagina Discuție:Maghiari în SUA.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--ZOLTAN (discuție) 17 mai 2011 15:47 (EEST)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Iegeb. Aveți mesaje noi pe pagina Discuție:Ștefan I al Ungariei.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--ZOLTAN (discuție) 26 mai 2011 14:26 (EEST)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Iegeb. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Meszzoli.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--ZOLTAN (discuție) 27 mai 2011 23:15 (EEST)

Aveți mesaje noi

Bună ziua, Iegeb. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui GEO.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--GEO (discuție) 25 august 2011 17:55 (EEST)

despre datele demografice

Bună ziua, nu scriu des pe wikipedia și nu știu exact cum se procedează pentru a răspunde unei interpelări. Sper că aici mu este un loc nepotrivit:

Aveți dreptate, mea cupla. Nu am observat că la începutul paragrafului autorul menționa ca este vorba de comitate/counties.

Dar asta înseamnă că pagina despre Comitatul Sătmar ar trebui corectată, nu-i așa? Daca informațiile găsite de mine sunt corecte nu pentru oraș ci pentru comitat, de ce în articolul despre comitat scrie sunt acete date (incorecte probabil și în orice caz fără sursă: citez <<În 1910, populația comitatului era de 361.740 locuitori, dintre care: Maghiari -- 235.291 (65,04%), Români -- 118.774 (32,83%)>>. Se pare că deocamdată cine vorebește mai mult și mai repede pe wikipedia are "dreptate", deși nu aceasta ar trebui să fie spirutul. Greșeli sunt foarte multe de acest tip, de unde și inteția unora (ca mine) de a se grăbi (uneori prea repede) de a le repara. Ce încerca să dovedesc este că departe de mine intenția de a vandaliza. Iar dacă demerul Dvs. este condus doar de imparțialitate și informare corectă, ați fi în stare să corectați chiar Dvs. pagina la Comitatul Sătmar, nu? Paul ✍ 26 martie 2013 11:32 (EET)

Aș mai dori să adaug ceva: mama și bunicii mei sunt dintr-un sat de lângă Satu Mare, cu o populație de 91% români, din cele mai vechi timpuri - cifră confirmată chiar și de wikipedia maghiară. Aceasta explică surpriza pe care am avut-o când, pentru Satu Mare (orașul) am văzut date complet diferite (și care mi-au sărit în ochi imediat, crezându-le eronate). Probabil asta explică și de ce prin anii 1980 când am intrat într-un magazin de pâine (aveam vreom 8-10 ani) vânzătoarea mi-a zis ceva în altă limbă și a refuzat să-mi vândă pâine. Paul ✍ 26 martie 2013 11:37 (EET)

Stimate Paul, am înțeles că nu ați vrut să vandalizați articolul. Reacțiile mele au fost cam exagerate, deoarece completarea unui astfel de tabel este o muncă destul de mare și îndelungată (cred că e firesc să fii cam nemulțumit, văzând că tabelurile la care ai lucrat pur și simplu s-au dispărut dintr-un articol).

În ceea ce privește pe articolul despre comitat: am citit lucrarea lui Varga E. și în maghiară să înțeleg mai bine textul (și că de unde provine diferența). Varga E. vorbește despre "area Sătmar și Ugocea" (în maghiară: "Szatmár és Ugocsa vidéke"), cele două comitate sunt luate împreună în lucrarea lui. Eu nu am găsit date exacte, referitoare strict la Comitatul Sătmar. Am încercat să caut și alte surse în domeniu și am găsit prezentarea a mai multor recensăminte în Enciclopedia Catolică. Aici scrie că în 1890 61,3% și-au declarat ca fiind maghiari, iar în 1910 65,1% (ponderea românilor fiind 33,3% în 1890, respectiv 32,8% în 1910). Alte date referitoare la comitat eu nu am găsit deocamdată, dar o să mai încerc și în afară de internet.

Deci, conform Enciclopediei Catolice, datele din articol sunt corecte. Un lucru însă ar putea să fie menționat în articol: Varga E. Arpad, în lucrarea citată de dvs. scrie că la recensămintele oficiale maghiarii au fost "supra-reprezentați", tot așa cum astăzi sunt românii: mulți germani, evrei dar și români și-au declarat ca fiind de naționalitate maghiară cu limbă maternă diferită decât cea maghiară. Mai ales evreii și-au declarat în mare parte maghiari, deoarece la aceste recensăminte nu exista posibilitatea de a se declara drept evreu (fapt ce provine și din ideologia mișcărilor reformiste evreiești), evreii erau tratați ca fiind maghiari sau germani de religie mozaică până în 1920. Mulți dintre ele și-au declarat drept evrei după 1920, deși majoritatea lor a avut ca limba maternă limba maghiară (spre deosebire de evreii maramureșeni, majoritatea evreilor sătmăreni nu mai vorbea limba idiș, erau mult mai asimilați). Privind toate acestea date și condiții, adevăratul prag al maghiarilor era probabil între 55-60% în comitat, iar românii probabil erau în jur de 35%. Problema e că toate aceste lucruri sunt greu de dovedite ulterior. Nu prea putem contesta decizia oamenilor de a se declara ca fiind de o naționalitate, chiar dacă au o limbă maternă diferită (vezi de exemplu ceangăii moldoveni de azi). Cea ce putem face însă: să prezintăm și datele referitoare la limba maternă declarată (sper să găsesc surse), și să precizăm într-un subcapitol și faptul că numărul real al etnicilor maghiari era probabil cu câteva procente mai mică decât ceea ce rezultă din recensământ (acest număr conținând aproape toți evreii și țiganii vorbitori de lb. magh., dar și acei nemți, români, țigani, evrei, care și-au ales să se declară maghiari, deși nu erau).

În acest sens ar putea să fie completat articolul (eu nu sunt de acord cu ștergerile, nici în cazul datelor contradictorii: dacă găsim date diferite, trebuie să le menționăm pe toate, cu sursă cu tot).

Cu toate acestea, trebuie să menționăm că recensămintele între 1850 și 1910 erau absolut corecte - spre deosebire de recensământul românesc din 1930 sau cel unguresc din 1941. La recensănântul din 1930 diferența între componența etnică și cea lingvistică este atât de mare (în fiecare oraș transilvănean) încât e clar că mulți maghiari au fost trecuți ca fiind români de limbă maternă maghiară. Diferența între datele recensământelui și realitatea socială era cam tot atât de mare și în 1941, când mulți români și-au declarat (din frică) ca fiind maghiari, sau chiar și de limba maternă maghiară. În plus, mulți români și-au refugiat în Transilvania de Sud, de unde reiese creșterea mult prea mică a populației totale între cele două recensăminte. Acești români refugiați nu erau luați în măsură de loc. Tot așa ar trebui să menționăm și faptul că în 2011 oamenii au avut posibilitatea să nu declară de loc naționalitatea. La Satu Mare această problemă nu era atât de mare decât la Cluj de exemplu, unde numărul cetățenilor cu naționalitate nedeclarată depășește numărul de 5000 de persoane (majoritatea lor fiind de fapt maghiari, conform sociologilor). Eu cred că toate acestea pot fi menționate într-un text bine-exprimat și obiuectiv. Eu nu îndrăznesc să fac acest lucru, deoarece nu mă exprim destul de bine românește (docmai din acest motiv lucrez mai degrabă cu tabele, date, etc., iar când redactez ceva, îl rog pe Solt să-mi corecteze textul). Oricum, toate mențiunile pot fi amintite în mod obiectiv, dar acest lucru nu pot să fac într-un tabel (tabelul nu e locul potrivit pt. mențiuni).

Iar în ceea ce privește experiența dvs. cu vânzătoarea respectivă, sincer, m-am mirat. Nu contest faptul că s-ar fi putut întâmpla o astfel de atrocitate (idioți sunt în rândul fiecarei națiuni), dar trebuie să menționez că o astfel de atitudine nu este deloc caracteristică sătmărenilor. Nici maghiarilor și nici românilor. Nu cunosc nici-un alt oraș transilvănean unde conviețuirea ar fi atât de bună și pașnică ca la Satu Mare. Și asta nu spun doar din cauza că aș fi un localpatriot atât de mare (eu de fapt nici nu sunt sătmărean, deși m-am copilărit acolo), ci din faptul că am trăit în mai multe orașe transilvănene, și situația era mult mai proastă în fiecare. La Satu Mare (unde în anii 80 era de altfel deja majoritate română) nu erau și nici nu sunt tensiuni interetnice semnificative. Eu am fost insultat din cauza faptului că sunt maghiar și la Cluj și la Târgu Mureș. Ba mai mult: în Reghin am fost insultat cihar de un jandarm. Nici nu am putut imagina astfel de lucruri înainte să mă mut de la Satu Mare. Sătmărenii s-au înțeles foarte bine între ei, indiferent de naționalitate. La săptămâna șvabilor românul și maghiarul stau împreună la o masă și-l cinstesc șvabul. Eu asta am văzut la Satu Mare și am avut doar experiențe bune în ceea ce privește relațiile interetnice. (Această relație bună reiese de altfel și din numărul căsătoriilor mixte, care la Satu Mare este cel mai mare în toată țara - și un lucru bun e că copii născuți în astfel de căsătorii de obicei învăț ambele limbi, dar mulți dintre ei și germana). Nici nu pot închipui ca un maghiar sătmărean să nu vrea să vorbește românește cu un român. Dar spre fericire nici românii nu sunt atât de șovini ca să nu scot o vorbă-două și ungurește, dacă știu. Eu am avut colegi pur români la locul meu de muncă și am vorbit cu ei când ungurește, când românește. Câteodată îmi zicea ceva ungurește și am răspuns românește (asta fiind un gest de stimă adevărată). Păi, la Târgu Mureș e invers: ungurul vorbește ungurește, românul răspunde românește - și invers. Se simte și azi ura și disprețul. Asta e atitudinea cea mai proastă și nepoliticoasă: ca fiecare să forțează limba lui. Adevărata stimă reiese din faptul că fiecare încearcă să scoate măcar o bunăziua, un jonapot sau un gutentag în limba celuilalt. Chiar dacă nu știi o frază completă, un astfel de gest (chiar și un singur cuvânt) înseamnă foarte mult - mai ales pt. un minoritar (dar nu numai). Îmi pare foarte rău că ați avut o experiență atât de proastă la Satu Mare, sper că mă credeți că o astfel de atitudine este extrem de rară în acel oraș (eu n-am observat așaceva la Satu Mare niciodată în viața mea). Se mai întâmplă că maghiarul sătmărean nu știe bine românește (mai ales dacă provine din satele maghiare înconjurătoare), dar să nici nu încearcă să vorbească - asta se întâmplă foarte rar (dvs. sunteți primul de care am auzit așacea despre sătmărenii). Mult mai des se întâmplă că fiecare încearcă să vorbească în limba celuilalt, ajungând la o comunicație mixtă și cam incorectă (astfel de faze comice dar foarte frumoase sunt mult mai obișnuite). Tocmai din acest motiv sunt tratați sătmărenii cu un anumit dispreț câteodată și de conaționalii lor. Un prieten român de-al meu mi-a povestit că la Cluj, la facultate profesorul l-a făcut bozgor când a auzit că e sătmărean (deși este pur român și ortodox, nici măcar din căsătorie mixtă). Și cam tot așa sunt priviți și maghiarii sătmăreni de secuii de exemplu. La Cluj am pățit și eu de mai multe ori că la stradă am fost insultat că vorbesc ungurește, odată s-a întâmplat și într-un bar, al cărui proprietar de altfel era maghiar și sătmărean (asta era norocul meu). Când am fost la bunici la Mureș, am auzit și pe ei spunând "büdös oláhok" (vlahi împuțiți). M-am mirat. La Satu Mare n-am auzit așaceva nici-odată. Mai târziu am înțeles că la Mureș și românii sunt altfel (doamne ferește când un secui prost și un român prost din Hodac sau colonizat din Moldova se întâlnesc - nici nu mă mir că au ajuns la Conflictul interetnic de la Târgu Mureș). O astfel de încercare de altfel a existat și la Satu Mare, numai cu o mare diferență: românii sătmăreni nu au participat la ea de loc (doar cei aduși cu autobuze din diferite sate oșene), iar maghiarii nu au răspuns de loc la provocare: s-au retras în catedrala romano-catolică și au închis ușile. Țăranii au încercat să-i dee foc (urmele acestei încercări s-au văzut până în anii 2000, când dieceza a schimbat ușa), dar ușa era groasă și n-a prins foc nici cu benzină. Apoi țăranii au plecat la piața Bălcescu și l-au răsturnat statuia lui Nicolaie Bălcescu, despre care credeau că ar fi defapt Kossuth Lajos, deoarece nu era nici-o inscripție pe statuie. După ce au terminat cu sărmanul Bălcescu, s-au întors la autobuze și au plecat acasă, de unde au venit. Asta era singurul "conflict interetnic" la Satu Mare în istoria destul de îndelungată a conviețuirii româno-maghiare. Dar și asta era destul de "unilaterală", nici maghiarii, dar nici românii sătmăreni nevoind să participă la un astfel de conflict. Provocatorii au greșit când au ales locul. Ce se poate la Târgu Mureș (unde ambele părți sunt mai violente și intolerante) nu se poate la Satu Mare. În România din când în când sunt perioade mai naționaliste (cel puțin pe planul retoricii politice), dar toate încercările de genu au eșuat la Satu Mare, unde populația pur și simplu nu este receptivă la astfel de tendințe. În timpul celor mai mari exagerări naționaliste (pe plan național) la Satu Mare au apărut doar câteva inscripții pe perete: "Ardealul e România" (o frază care de altfel e corectă și corespunde adevărului). Dar nic-i măcar o mică jignire la adresa maghiarilor sau nemților. Sunt chiar foarte mândru de acest fapt: că între sătmărenii români și maghiari nu este nici-o ură sau dispreț (dinpotrivă). La Satu Mare, inscripțiile oficiale sunt expuse în trei limbi (și în germană, deși germanii nu au depășit pragul de 20% niciodată în ultimii 150 de ani). La Târgu Mureș acest lucru s-a făcut foarte greu și denumire maghiară era din când în când vopsită (era o perioadă când trebuia plătit un polițist la fiecare intrare mai importantă a orașului doar să păzează inscripțiile), iar să scriu și nemțește - această idee n-a venit în cap nici primarilor maghiari și nici celor români. La Cluj maghiarii erau în 19,5%, iar conducerea română al orașului a bucurat că a scăpat de obligația de a scrie și ungurește numele orașului. Ca să facă din bunăvoie, prin decizie locală, doar ca un gest de stimă față de concetățenii lor maghiari și germani?! Da de unde! Așaceva nu se întâmplă la Funarstadt! În jurul Sătmarului însă stima reciprocă e firească (gesturile nu se obțin cu forță ci se face din bună voință, se nasc din stimă). La Seini de exemplu există inscripție bilingvă, deși maghiarii erau sub 20% când s-a pus la intrarea orașului (erau în 19,5%, ca și la Cluj). La Beltiug, la Satu Mare, la Carei și multe sate sătmărene sunt inscripții și în lb. germană, deși comunitatea germană este sub 20%. Asta e stima adevărată și buna conviețuire! Satu Mare (orașul și județul) ar trebui să fie amintit mult mai des ca un exemplu bun. Că nu s-a furat Ardealul, nici sătmarul nu a fost răpit din cauza că românii și maghiarii au făcut reciproc niște gesturi de stimă și de prietenie.

Așa arată Sătmarul meu: un loc prietenos, cu oameni toleranți și buni la inimă, fără ură interetnică. Și îmi pare într-adevăr foarte rău că ați avut o experiență atât de proastă și necaracteristică locului, cu o vânzătoare, care nu numai că nu v-a răspuns (poate nici nu știa românește), dar nici nu v-a servit (ceea ce este inexplicabil). Sper că mă credeți că această atitudine este extrem de rară în acest oraș.--Iegeb (discuție) 26 martie 2013 17:04 (EET)

Propaganda maghiara

Maestre ..... nu mai faceti apologia Regatului Ungariei in toate casetele biografice ale romanilor, ungurilor, etc nascuti in Austro=Ungaria. Voi da revert la toate modificarile de acest tip. Asybaris ^aport 7 iulie 2015 21:56 (EEST)

Modificări în serie

Vă rog să vă opriți pentru moment din modificările pe care le faceți în serie, altfel există posibilitatea să fiți blocat. Activitatea v-a fost contestată aici. Apărați-o în acea discuție și dacă aveți succes în a-i convinge pe ceilalți puteți continua. --Mihai (discuție) 7 iulie 2015 22:30 (EEST)

Paginile de discuții

Bine ați venit la Wikipedia. Oricine poate contribui constructiv la această enciclopedie, dar paginile de discuții trebuie să păstreze istoria acelei discuții; ștergerea sau modificarea comentariilor legitime, după cum ați procedat la Wikipedia:Cafenea, este o practică nerecomandată, chiar dacă intențiile dumneavoastră erau bune. Aruncați o privire pe pagina de bun venit pentru a afla cum puteți contribui la această enciclopedie. Vă mulțumim! Este vorba despre această editare. --Winter^eu 8 iulie 2015 14:36 (EEST)

Ce am șters sau am modificat? Nu găsesc. Dacă am modificat ceva, am făcut din greșeală, scuze.

Dacă vă uitați aici (al doilea rând stânga-dreapta), veți observa că ați șters aproape tot comentariul lui Mihai :) --Winter^eu 8 iulie 2015 15:17 (EEST)

Ok. Îmi cer scuze, nu am făcut intenționat. Inițial am vrut doar să îl citez exact (când am făcut referire la comentariul lui) și probabil am făcut Ctrl+X în loc de Ctrl+C. N-am vrut să-l șterg, căci tocmai am răspuns la acest comentariu (iar răspunsul meu n-avea nici-un sens fără comentariul original). O să fiu mai atent.--Iegeb (discuție) 8 iulie 2015 16:30 (EEST)

Apropo de discuții, dacă scrieți un comentariu mai lung, este bine ca înainte de salvare să dați click pe Arată diferențele, pentru a putea vedea dacă nu cumva a mai răspuns cineva în timp ce scriați dumneavoastră textul respectiv. Veți reuși, astfel, să evitați conflictele de editare. --Winter^eu 8 iulie 2015 16:40 (EEST)

Samuil Micu

Maestre am inteles ca cunoasteti foarte bine istoria Regatului Ungar, Transilvania, Imperiul austriac si Austro-Ungaria. La Samuil Micu ati introdus Pamantul Craiesc, Marele Principat al Transilvaniei si Imperiul Austriac. Micu s-a nascut in 1745. Pamantul craiesc este o denumire a unui teritoriu al carui sistem administrativ era delegat celor 7 Scaune, Doua scaune si districte sasesti. Nu are ce cauta Pamantul craiesc in caseta. Marele Principat al Transilvaniei nu are ce cauta pentru ca el a fost infiintat in 1765, pana atunci era Principatul Transilvaniei. Imperiul austriac nu are ce cauta pentru ca el a aparut in 1804. Deci ce introduceti dv este o gogomanie care va fi taxata de oricine. Nu inteleg de ce va bagati unde nu va pricepeti. Mai bine introduceti la scaunele secuiesti, probabil le stiti mai bine.... sau la Regatul Ungariei. Va rog mai documentati-va. Asybaris ^aport 9 iulie 2015 21:09 (EEST)

Am greșit data, pardon. Cu privire la Pământul crăiesc însă nu aveți dreptate, aceasta a fost condusă de Universitatea Săsească, al cărui cap era comitele (groful) sașilor, ales de sașii înșiși (Comes Saxonum). Universitatea săsească a avut putere legislativă asupra toate scaunele săsești și toți locuitorii acesteia. Un exemplu clar: când la 28 noiembrie 1545, la Sibiu Universitatea Săsească a decis trecerea la lutheranism, această decizie a fost în mod automat obligatorie pentru toți sașii din toate scaunele. --Iegeb (discuție) 9 iulie 2015 23:04 (EEST)

Maestre... Pamantul craiesc este o denumire a unei zone in care s-au asezat sasii incepand din secolul XII-XIII. Este un fel de Tinutul Secuiesc, nu a avut o admnistratie numita Pamantul craiesc. Universitatea saseasca este cu totul altceva. Pamantul craiesc nu are ce cauta in caseta articolului, este o denumire generica. Problema maghiarimii este specificarea cu ardoare a Regatului ungar. Eu nu am nicio problema cu maghiarimea si Regatul Ungar. Daca o persoana s-a nascut in Ardeal, adica in asa numita Transilvania, trebuie specificat numele statului care este Voievodatul Transilvaniei, Principatul Transilvaniei, Marele Principat al Transilvaniei, Regatul Ungar atunci cand este cazul in secolul al XX-lea si in plus daca se doreste numele comitatului sau scaunului sasesc sau secuiest si dupa caz numele districtului sasesc. Aceste ultime subdiviziuni administrative se introduc cam.... fortat, deoarece nu se introduce in caseta numele imediat superior al entitatii administrative de comuna, adica judetul sau comitatul. Aceea este superfluă, deoarece aceste subdiviziuni administrative se modifica frecvent chiar si in zilele noastre. Asa ca trebuie introdus satul/orasul, unitatea administrativa zonala (scaun/comitat/district/judet... eu as renunta la asta din motive de supraaglomerare a casetei) si numele statului (Voievodat/Principat/Mare Principat/Regat(pentru cazul in care pe teritoriul Romaniei cum este Bihorul/Zarandul/Banatul etc au apartinut de Regatul Ungar si nu Principatului). Regatul Ungar nu trebuie introdus la Voievodat/Principat/Mare principat deoarece cand cititorul da click pe stat va citi acolo la Voievodat/...//.../etc care-i treaba si de cine a apartinut acel stat in cadrul Regatului sau Imperiului sau a statului dualist care incorpora si capra(austriecii) si varza(ungurii). Am facut o gluma, nu te ataca nationalist. De aceea cand o persoana s-a nascut in perioada Austro-Ungariei este impropriu a scrie langa Austro-Ungaria si Regatul Ungar. Pentru ca Regatul Ungar era inclus si cine vrea sa vada care-i treaba se duce la Austro-Ungaria si vede si Regatul Ungar. Pe acest motiv am facut eu referire de apologia Regatului Ungar. E ca si cum zici babă bătrână, asa suna sa spui ca s-a nascut in Regatul Ungar, Austro-Ungaria. Asybaris ^aport 10 iulie 2015 00:35 (EEST)

Vă răspund scurt nu din lipsă de stimă dar m-am săturat de disputele despre acest subiect și cred că nici nu aici trebuie discutat ci aici, dacă doriți să mai adăugați ceva la schimbul de replici... Deci pe scurt:

• 1. Nu eu am menționat Scaunul Sibiului pentru prima dată, era deja trecut în articol, eu doar am pus și în infocasetă. Însă cu toată acestea nu sunt de acord ca să nu prezintăm subdiviziunile istorice, acestea fiind informații utile și importante și tocmai din cauza că uneori se schimb frecvent (mai puțin scaunele săsești care au funcționat secole întregi, indiferend de statul la care au aparținut), este foarte util să le menționăm (dar repet, asta aici se discută, eu le-am scris deja argumentele mele, nu vreau să le repet o sută de ori).
• 2. Nu înțeleg logica conform căreia mi-ați recomandat ca în cazul Voievodatului Transilvaniei să menționăm doar subdiviziunea (fără denumirea statului la care a aparținut), iar în cazul Austro-Ungariei să facem tocmai invers: doar statul (federal), fără precizarea subdiviziunii (a Regatului Ungar). Asta nu este logic de loc și nu poate să aibă alt scop decât eliminarea (forțată) totală a expresiei de „Regatul Ungariei” din toate articolele biografice. Austro-Ungaria ca stat federal a fost compusă din două entități: Cisleithanien, adică Imperiul Austriac și Transleithanien, adică Regatul Ungariei (Teritoriile Coroanei Sfantului Stefan) + Bosnia și Herțegovina, ca singurul teritoriu comun, subordonat atât Austriei cât și Ungariei (vezi: aici). Austria a avut 15 de provincii semi-autonome, iar în cadrul Regatului Ungar a existat o singură entitate autonomă: Regatul autonom Croația-Slavonia. Dacă în cazul Voievodatului Transilvaniei se menționează subdiviziunea autonomă (în cadrul Regatului Ungar), trebuie menționat și în cazul Regatului Ungariei (în cadrul Austro-Ungariei).
• 3. „Pamantul craiesc este o denumire a unei zone in care s-au asezat sasii incepand din secolul XII-XIII” Eu de loc nu așa știu. Sași s-au așezat și în alte regiuni, unde nu au avut autonomie. Pământul crăiesc este denumirea teritoriului scaunului principal (Sibiu) și a ceilorlalte șapte scaune care au obținut pentru prima dată autonomie și privilegii colective. Ulterior autoritatea Universității Săsești s-a întins și asupra districtelor Brașovului și Bistriței, însă și după aceasta au rămas 13 sate săsești în Comitatul Târnava, care nu erau incluse în autonomia sașilor (sașii de aici erau chiar iobagi). Dar asta acum nu are importanță, dacă termenul nu este destul de clar, nu-l mai trec în infocasete. --Iegeb (discuție) 10 iulie 2015 01:45 (EEST)

2. Cand dai click pe Voievodatul Transilvaniei si te uiti la caseta, pe randul al doilea al casetei scrie cu litere de-o schioapa: Stat al Regatului Ungariei. Ce vreti mai mult de atat? Mai departe: Austro-Ungaria am trecut chiar eu insumi, fara sa mai precizez Marele Principat al Transilvaniei pentru ca este evident daca orasul este Cluj ca este in Marele Principat si informatia de Transilvania este irelevanta, este mai relevant Austro-Ungaria. La fel am mai trecut pentru localitati din Banat, Bihor, Zarand, Satu Mare..... Regatul Ungariei.... pentru ca este relevant si irelevant ca-i Comitatul Zarandului, Satmarului etc.... Cand spui Austro-Ungaria spui tot inclusiv Regatul Ungar, comitate, blablabla. Infocaseta nu trebuie supraaglomerata cu informatii balast, pe care le poti vedea in articolele adiacente gen Austro-Ungaria... de unde navighezi in directii statale etc. Asybaris ^aport 10 iulie 2015 09:20 (EEST)

1. si 3. N-am ce sa mai discut, este evident. Asybaris ^aport 10 iulie 2015 09:20 (EEST)P.S. Sa stiti ca si eu m-am plictisit de schimbul asta de replici pe care l-ati generat fara sa stiti chestiuni minimale... dar, in schimb.... introduceti texte fluviu (Ark25 era mic copil) prin care spuneti nimic. Nici nu pot fi citite.

Anumite lucruri par evidente doar pt. dumneavoastră, în realitate însă nu sunt evidente de loc. Dvs. scrieți „axiome”, fără să argumentați cu adevărat (dacă vă uitați la discuția despre acest subiect, puteți să vedeți că sunt și alții, care - din motive obiective - nu sunt de acord cu dvs.). În rest:

• 1. Nu eu am „generat” acel schimb de replici, ci alți utilizatori care nu erau acord de practica mea de a redacta infocasetele, eu doar am argumentat, fiind atacat.
• 2. Infocasetele sunt menite tocmai pt a relata pe scurt informațiile importante (că ce e important și ce nu poate fi justificat și în mod subiectiv, bineînțeles, cum faceți dumneavoastră, dar din punct de vedere istoric unitățile istorice sunt de fapt chiar importante). Dacă în infocasetă nu facem altceva decât relatarea puținelor informații din introducție, nici n-are rost să le folosim.
• 3. Nu este de loc evident că cineva s-a născut în scaunul Sibiului sau Comitatul Sibiu, nici măcar în cadrul Austro-Ungariei (până la reforma administrativă din 1876, deci timp de 9 ani au existat scaune secuiești și săsești și în cadrul Regatului Ungar, Austro-Ungaria). Deci nu este nici evident nici irelevant o astfel de informație.
• 4. Dacă n-ați menționat Marele Principat al Transilvaniei în cadrul Austro-Ungariei, asta ați făcut foarte bine, căci pur și simplu nu a existat o astfel de unitate administrativ-teritorială în cadrul Imperiului Austro-Ungar. Marele Principat al Transilvaniei a fost desființată ca entitate distinctă tocmai în momentul formării imperiului dualist (deci a existat doar în cadrul Imperiului Austriac, în cadrul Austro-Ungariei NU!). Vedeeți, cât de „evident” este acest lucru (atât de evident încât nici nu șiți bine)... Tocmai de aceea trebuie precizat în infocasetă (că -iată- nu e evident de loc, însă e informație importantă).--Iegeb (discuție) 10 iulie 2015 11:25 (EEST)

Da... bossm sper ca ai inteles ce trebuie facut. In rest hai sa ne dam smecheri si sa demonstram si sa ne lasam luati de val. Asybaris ^aport 10 iulie 2015 22:18 (EEST)

Modificări la Județul Satu Mare

Bună ziua. Dacă sunteți pasionat de turism, puteți scrie despre județul Satu Mare la Wikivoyage. În ceea ce privește modificările pe care le-ați adus articolului de la Wikipedia, vă rog să le citați cu surse de încredere. Mulțumesc. --Winter^eu 19 iulie 2015 18:36 (EEST)

Daca introduceti texte la Judetul Satul Mare, vad ca l-ati adus de pe 18 iulie de la 18000byte la peste 69000, bagati si referintele aferente. La fiecare paragraf, daca nu la fiecare fraza, dupa cum vor unii, trebuie o referinta. Altfel va fi catalogata Cercetare Originala pasibila de sanctiunea cu stergerea. Zic si eu...... nu o luati cu nume de rau. Asa sunt regulili pe aici. Asybaris ^aport 30 iulie 2015 12:44 (EEST)

Eticheta de-aici este {{dezvoltare}}. Pe viitor, vă recomand să comentați într-un singur loc și să folosiți formatul {{mesaj}}. --Winter^eu 30 iulie 2015 15:07 (EEST)

Articole

Văzându-vă pasionat de obiectivele turistice din județul Satu Mare, îmi permit să vă sugerez, dacă sunteți de acord, să traduceți din limba maghiară articolele de aici: hu:Kategória:A Partium várai. --Haptokar (discuție) 3 august 2015 08:41 (EEST)

Mulțumesc pentru sugestie! Dacă o să am timp după terminarea articolului Tamás Bakócz, o să le traduc cu mare plăcere. --Iegeb (discuție) 3 august 2015 14:07 (EEST)