-Paul-

Bine ați venit la Wikipedia în limba română!
Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.
Wikipedia în română este o enciclopedie cu conținut liber care a luat naștere în iulie 2003. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea înainte de a începe editarea pe Wikipedia.
	Cum să creați un articol Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.		Politicile Wikipediei Standarde și norme adoptate de către comunitate.
	Întrebări frecvente Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.		Cei cinci piloni ai Wikipediei Principiile de bază ale proiectului.
	Ajutor Manualul general al Wikipediei.		Aflați cum să editați pagini Ghid de modificare a paginilor wiki.
	Ghid Învățați cum să editați pas cu pas.		Ilustrare Trimite un fișier și ilustrează un articol.
	Cutia cu nisip Locul destinat testelor.		Solicitați asistență Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.
	Cafenea Informații și discuții despre evenimente curente.		Wikizare rapidă O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul wiki.
Aceasta este pagina dumneavoastră de discuție, unde puteți primi mesaje de la alți wikipediști. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând ~~~~ sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că în articole nu se pune semnătura. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie -Paul-) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi regulile aferente paginii de utilizator; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia.

---

Pagină de utilizator protejată

Bună ziua! Vă mulţumesc pentru atenţionare. Aveţi dreptate să urmaţi litera legii. Aşa că iată: 17 ianuarie 2006

• (Jurnal protecţii); 21:06 . . Vlad (Discuţie | blochează) (deprotejat Utilizator:Vlad: Mulţumesc lui Paul pentru atenţionare, respectiv lui Adi şi Rebel pentru răspunsuri)

După cum aţi putut vedea, ceea ce scrie în pagina-mi de utilizator este adevărat (adică chiar am devenit mai ocupat în viaţa de zi cu zi), dar nu cred că este cazul să-mi mai fac nici un fel de probleme legate de potenţiale vandalizări, pentru că văd că există alţi administratori mai vigilenţi (cărora le mulţumesc, Adi şi Rebel). Vă doresc spor la wikimuncă! --Vlad|-> 17 ianuarie 2006 21:11 (EET)

M-am linistit. :) Multumim pentru urari Paul 18 ianuarie 2006 11:13 (EET)

Categorii:Stiinta si Stiinte

Atunci mutaţi toate subcategoriile si articolele care sunt la Categorie:Stiinte la Categorie:Stiinta. De abia dupa aceea se poate sterge incluziunea Categoriei:Stiinta in Categorie:Stiinte. La sfarsit puteti propune pentru stergere Categorie:Stiinte. Daca aveti initiativa si timpul sunteti total incurajat sa va ocupati de aceasta problema--Arado 19 ianuarie 2006 13:14 (EET)

damn... eu speram sa va conving pe voi să o faceti :), Paul 19 ianuarie 2006 15:01 (EET)

dar ce-i asa de greu sa o faceti dumneavoastra, daca tot ati venit cu propunerea? P.S.:Daca imi raspundeti pe pagina mea de discutii --Arado , atunci am cum sa aflu de mesajele dumenavoastra. Daca imi raspundeti aici, atunci nu--Arado 19 ianuarie 2006 15:09 (EET)

cam peste mână :) Paul 19 ianuarie 2006 15:17 (EET)

Va rog sa imi raspundeti pe pagina mea de discutii, pentru ca nu pot din 5 in cinci minute sa vin pe pagina dvs. sa vad daca mi-ati raspuns. Cum adica peste mana? Mie mi-ar dura vreo 10 minute. Trebuie sa mergeti la fiecare subcategorie si articol care le gasiti la Categorie:Stiinte si sa inlocuiti in josul paginii Categorie:Stiinte cu Categorie:Stiinta. Treaba birocratica, nimic mai mult. P.S. :Va multumesc pentru textul legat de stiinta. L-am introdus in mai multe articole.--Arado 19 ianuarie 2006 15:36 (EET)

42

De acord cu tine. Sînt de părere că foarte multe traduceri, mai ales în ultimii 15 ani, s-au făcut atît de fulgerător încît grija pentru calitate a rămas pe planul doi. Cred că titlul lui Adams, "Life, Universe and Everything" este comic în sine, prin includerea unui pleonasm care le-a scăpat traducătorilor. Cum adică şi Universe şi Everything?! Traducînd Everything cu tot restul s-a pierdut tot farmecul. Dar nu se întîmplă numai la noi:

• de: Die Antwort auf die Frage nach dem Leben, dem Universum und dem ganzen Rest
• fi: Vastaus elämään, maailmankaikkeuteen ja kaikkeen muuhun sellaiseen
• fr: La Grande Question sur la Vie, l'Univers et le Reste
• he: התשובה לחיים, היקום וכל השאר
• it: La vita, l'universo e tutto quanto
• ja: 人生、宇宙、すべての答え
• pl: Wielkie Pytanie o Życie, Wszechświat i całą resztę
• ru: Ответ на главный вопрос жизни, вселенной и всего такого

Cel puţin nemţii, francezii şi polonezii au căzut în aceeaşi capcană ca Nemira. Nu cunosc destulă rusă, iar finlandeză şi ebraică deloc, deci mă abţin. Japonezii au făcut altă greşeală şi anume au tradus prin "viaţa, cosmosul şi totul".

N-am veleităţi de traducător, însă în româneşte aş fi zis "Viaţa, universul şi toate cele".

În orice caz, Nemira nu ne poate dicta nimic, dar nici noi n-avem dreptul să ne exprimăm (în articole) opiniile personale, deci rămîne aşa pînă găsim şi altă traducere publicată. Iar atunci cînd va exista, va trebui să cităm ambele variante... — AdiJapan ☎ 20 ianuarie 2006 11:15 (EET)

Mutările categoriilor pentru ştiinţă

Mă bucur dacă robotul a servit scopurilor voastre. Dacă mai ai nevoie pe viitor, simte-te liber să-mi laşi un mesaj pe undeva.

Succes în continuare la Wikipedia.
--яεbεŀ ∞ 20 ianuarie 2006 23:16 (EET)

Constructiv

Dacă tot observi o eroare fă ceva util şi îndreapt-o. Sau nu face nimic. Comentarii de genul "Acest format a fost propus spre a fi elimintat de catre Rebel :)" nu sînt constructive. — AdiJapan ☎ 31 ianuarie 2006 15:22 (EET)

Rugăminte

Vă rog să nu adăugaţi articole cu conţinut zero. Articolele trebuie să fie cel puţin un ciot, pentru detalii puteţi consulta Wikipedia:Ciot. Numai bine. -- Pixi ^discuţie 15 noiembrie 2006 23:56 (EET)

Reiterez rugămintea încercaţi să scrieţi cel puţin un ciot înainte de a salva articolul, iar dacă articolul este în curs de dezvoltare introduceţi formatul {{dezvoltare}}, nimeni nu are capacitatea de a ghici că dvs scrieţi la un anumit articol. Vă mulţumesc. -- Pixi ^discuţie 16 noiembrie 2006 00:02 (EET)

OK. Dar am rugamintea ca mai întâi să discuţi, apoi să ştergi. În ritmul ăsta nu ajungem nicăieri şi nu pot să scriu hărţuit cu astfel de chişibuşării administrative. Îţi scri aici pentru că văd că ţi-a căzut cu tronc pagina asta de discuţii. Paul 16 noiembrie 2006 00:05 (EET)

P.S. scuză abordarea la per-tu. Se practică şi la TV şi nu are rost să fim aşa formali.

Zilnic se şterg foarte multe pagini detalii aici [1], dacă nu le-am şterge pe cele care nu corespund chiar nu am ajunge nicăieri, iar atunci când dvs sau alţii ar dori să citească câte un articol ar ajunge la articole goale sau pline de nimicuri. Tot ceea ce trebuie să faceţi e să scrieţi un ciot şi să introduceţi acest format {{dezvoltare}}, semnalizând prin el că îl dezvoltaţi şi că nu l-aţi abandonat. Mulţumesc şi vă rog să nu înţelegeţi aceste mesaje ca pe o critică ci ca pe o discuţie care să aibă ca rezultat o enciclopedie mai bună. -- Pixi ^discuţie 16 noiembrie 2006 00:14 (EET)

OK, după cum spuneam, m-am conformat sugestiei. Mulţumesc. Paul 16 noiembrie 2006 00:23 (EET)

Traducere

Traducerea Scientific classification prin Clasificare taxonomică este cam inexactă, iar Clasificare taxonomică este şi o tautologie. -- Pixi ^discuţie 16 noiembrie 2006 01:24 (EET)

Mulţumesc. Be Bold :). Nu mă supăr dacă editezi Paul 16 noiembrie 2006 01:33 (EET)

Mulţumit? :) Paul 16 noiembrie 2006 01:42 (EET)

Rugăminte

Am citit articolul dvs. Staphylococcus. Constat că aveţi cunoştinşe temeinice în dmeniu. Rugăminte mea ar fi dacă puteţi să vă uitaţi eventual să redactaţi o clasificare căt mai completă a regnului Monera (bacterii, alge albastre) la articolul Regn Monera. Dacă am avea o clasificare completă (chiar în rezumat ) ne-am putea orienta mai uşor în domeniu. Eventual dacă cunoaşteţi alte clasificări ale organismelor. Mai sunt probleme şi la clasificarea viruşilor. Articolul este Virus

--Jean 16 noiembrie 2006 10:17 (EET)

• Nu este nevoie neapărat de un biolog. Poţi fi medic, medic veterinar, horticultor etc. Principalul este să ai bibliografie şi dacă mai lucrezi in domeniu este perfect. Bbiliografiea pe care o am este foarte sumară. Articolele Plasmidă, Rezistenţa la antibiotice, Staphylococcus sunt foarte clasre. Mie mi-au placut. --Jean 16 noiembrie 2006 11:07 (EET)

Staphylococcus

Salut! - Respect pentru această realizare, am amplasat articolul in Categoria/Bactereologie/Bacterie. - O intrebare in subtitlul Potenţialul infecţios aminteşti termenul de adezină ( ca o coagulază)... este cumva vorba de-o enzimă  ? --Parvus7 21 noiembrie 2006 10:35 (EET)

Camera obscură şi aparat foto

Nu cred că este greşit unde este descrierea aparatului de fotografiat, întrucât el este o aplicaţie a camerei obscure.

Aparatul sau camera digitală foto care în mare parte (99,99%) se bazează tot pe acest sistem, are ceva deosebit: partea electronică. Se poate crea un alt articol sau se poate aduce o completare la cel existent privind modul de stocare a expunerilor.

Cu stimă,--Bunu vio 22 noiembrie 2006 10:09 (EET)

Premii

Sigur că puteţi să acordaţi premii. Există aici o serie de premii gata făcute sau desenaţi dv. unul. – Laurap\ ^mesaj 22 noiembrie 2006 11:07 (EET)

Numele de utilizator

Staţi liniştit, nu era nevoie să vă luaţi atîtea precauţii. N-am să vă cer să vă schimbaţi numele de utilizator, ar fi prea de tot. Ce am vrut atunci să spun este că v-aţi ales numele „-Paul-”, cu cratime, pentru că numele simplu fără cratime fusese deja rezervat de altcineva: Utilizator:Paul. Greşesc? Regulile spun că numele ales „să nu poată fi confundat cu numele altui utilizator”. Un administrator exigent ar fi putut considera că diferenţa dintre cele două nume este prea mică. Mai mult, în semnătură nici nu mai puneţi cratimele, deci confuzia este totală.

Dar, pentru că utilizatorul Paul nu este activ (a trecut pe aici de două ori, în 2004 şi în ianuarie 2006) şi pentru că nimeni nu s-a plîns că ar fi ceva în neregulă, n-avem nici un motiv să impunem regula cu forţa. În general înţelegem tot regulamentul mai degrabă ca pe un fel de tradiţie, obicei, care la o adică poate fi şi modificat, şi mai puţin ca pe un sistem rigid de legi absolute. E drept că ţinem destul de mult la ceea ce spune politica oficială. — AdiJapan ☎ 22 noiembrie 2006 18:48 (EET)

A, atunci nu e nici o problemă. Puteţi chiar să scrieţi pe pagina dumneavoastră de utilizator că pînă la data cutare aţi folosit contul „Paul”, pentru ca să se ştie că şi contribuţiile de atunci vă aparţin.

Nu ne place cînd un utilizator are două sau mai multe conturi, dar nici interzis nu este. Ceea ce interzicem strict este folosirea celor N conturi pentru a vota, pentru a înclina balanţa într-o dispută, etc. Fenomenul e cunoscut sub numele sockpuppetry în engleză. Noi ne gîndim să-i zicem clonaj. Încă nu avem mari probleme cu asta. — AdiJapan ☎ 22 noiembrie 2006 19:13 (EET)

Dacă doriţi puteţi să specificaţi acest lucru printr-un redirect de la Utilizator:Paul la Utilizator:-Paul- (şi la fel pentru pagina de discuţie) (eventual după o arhivare). --Vlad|-> 22 noiembrie 2006 19:22 (EET)

Done. :) Paul ✍ 23 noiembrie 2006 18:29 (EET)

buna ziua!

mulţumesc pentru aprecierea facută vis-a vis de articolul HIV!ideea e ca poate pe viitor putem sa dăm de lucru pălărierului dvs!ce ziceţi? cezfarm 25 noiembrie 2006 01:58 (EET)

Buna ziua!

Vă deranjez din nou dar nu înainte de a vă ura ca în anul acesta să aveţi cât mai multe contribuţii importante de genul Plasmidă, Rezistenţa la antibiotice,Staphylococcus. Am creat nişte articole: Streptococcus pneumoniae ,Helicobacter Pylori,Leptospira, prin transfer din wiki eng(spre ruşinea mea, dar sunt "alergic " la roşu ), articole care pot fi îmbunătăţite(cred eu!) prin contribuţia dumneavoastră(mai ales în ceea ce priveşte culoarea roşie din articole!sic!)! Asta în limita timpului disponibil! Mulţumesc! Ps. Dacă vă pot ajuta cu ceva vă stau la dispoziţie!cezfarm 5 ianuarie 2007 23:19 (EET)

Crăciun Fericit!

Permiteţi-mi să vă felicit cu ocazia frumoasei sărbători ce vine – Crăciunul – şi să vă doresc să vi se împlinească toate lucrurile pe care le doriţi împlinite! Cu wikirespect, Gikü 24 decembrie 2007 13:35 (EET)

Satu Mare - date demografice

Datele șterse de dvs fără orice discuție (asta e vandalizare, să știți și este interzisă în protocolul WP.) sunt luate tocmai din lucrarea lui Varga E Árpád. Dvs. ați confundat Comitatul Sătmar cu ORAȘUL Sătmar/Satu Mare, care era reședința acestui comitat. Varga E. Árpád, ăn fraza citată de dvs vorbește despre COMITATELE Sătmar și Ugocea (oraș numit Ugocea nici nu există de altfel). Uitați datele referitoare la oraș: aici (cifre absolute) sau aici (ponderea comunităților etnice).

Faptul că nu cunoașteți subiectul și datele despre care vorbim e un lucru, dar să vandalizați articolul și să ștergeți tabele întregi la realizarea cărora alții au lucrat este unlucru inacceptabil în cadrul comunității WP (vezi: Wikipedia:Vandalism).

Deci, v-aș ruga ca în viitor să nu ștergeți nimic înainte de a întreba dacă acestea sunt corecte sau nu. Și dacă găsiți alte surse în subiect, să fiți puțin mai atenți! Nu-i tot una că vorbim despre un comitat sau despre un oraș!--Iegeb (discuție) 26 martie 2013 00:53 (EET)

Aveți dreptate, mea cupla. Nu am observat că la începutul paragrafului autorul menționa ca este vorba de comitate/counties.

Dar asta înseamnă că pagina despre Comitatul Sătmar ar trebui corectată, nu-i așa? Daca informațiile găsite de mine sunt corecte nu pentru oraș ci pentru comitat, de ce în articolul despre comitat scrie sunt acete date (incorecte probabil și în orice caz fără sursă: citez <<În 1910, populația comitatului era de 361.740 locuitori, dintre care: Maghiari -- 235.291 (65,04%), Români -- 118.774 (32,83%)>>. Se pare că deocamdată cine vorebește mai mult și mai repede pe wikipedia are "dreptate", deși nu aceasta ar trebui să fie spirutul. Greșeli sunt foarte multe de acest tip, de unde și inteția unora (ca mine) de a se grăbi (uneori prea repede) de a le repara. Ce încerca să dovedesc este că departe de mine intenția de a vandaliza. Iar dacă demerul Dvs. este condus doar de imparțialitate și informare corectă, ați fi în stare să corectați chiar Dvs. pagina la Comitatul Sătmar, nu? Paul ✍ 26 martie 2013 11:31 (EET)

Stimate Paul, am înțeles că nu ați vrut să vandalizați articolul. Reacțiile mele au fost cam exagerate, deoarece completarea unui astfel de tabel este o muncă destul de mare și îndelungată (cred că e firesc să fii cam nemulțumit, văzând că tabelurile la care ai lucrat pur și simplu s-au dispărut dintr-un articol).

În ceea ce privește pe articolul despre comitat: am citit lucrarea lui Varga E. și în maghiară să înțeleg mai bine textul (și că de unde provine diferența). Varga E. vorbește despre "area Sătmar și Ugocea" (în maghiară: "Szatmár és Ugocsa vidéke"), cele două comitate sunt luate împreună în lucrarea lui. Eu nu am găsit date exacte, referitoare strict la Comitatul Sătmar. Am încercat să caut și alte surse în domeniu și am găsit prezentarea a mai multor recensăminte în Enciclopedia Catolică. Aici scrie că în 1890 61,3% și-au declarat ca fiind maghiari, iar în 1910 65,1% (ponderea românilor fiind 33,3% în 1890, respectiv 32,8% în 1910). Alte date referitoare la comitat eu nu am găsit deocamdată, dar o să mai încerc și în afară de internet.

Deci, conform Enciclopediei Catolice, datele din articol sunt corecte. Un lucru însă ar putea să fie menționat în articol: Varga E. Arpad, în lucrarea citată de dvs. scrie că la recensămintele oficiale maghiarii au fost "supra-reprezentați", tot așa cum astăzi sunt românii: mulți germani, evrei dar și români și-au declarat ca fiind de naționalitate maghiară cu limbă maternă diferită decât cea maghiară. Mai ales evreii și-au declarat în mare parte maghiari, deoarece la aceste recensăminte nu exista posibilitatea de a se declara drept evreu (fapt ce provine și din ideologia mișcărilor reformiste evreiești), evreii erau tratați ca fiind maghiari sau germani de religie mozaică până în 1920. Mulți dintre ele și-au declarat drept evrei după 1920, deși majoritatea lor a avut ca limba maternă limba maghiară (spre deosebire de evreii maramureșeni, majoritatea evreilor sătmăreni nu mai vorbea limba idiș, erau mult mai asimilați). Privind toate acestea date și condiții, adevăratul prag al maghiarilor era probabil între 55-60% în comitat, iar românii probabil erau în jur de 35%. Problema e că toate aceste lucruri sunt greu de dovedite ulterior. Nu prea putem contesta decizia oamenilor de a se declara ca fiind de o naționalitate, chiar dacă au o limbă maternă diferită (vezi de exemplu ceangăii moldoveni de azi). Cea ce putem face însă: să prezintăm și datele referitoare la limba maternă declarată (sper să găsesc surse), și să precizăm într-un subcapitol și faptul că numărul real al etnicilor maghiari era probabil cu câteva procente mai mică decât ceea ce rezultă din recensământ (acest număr conținând aproape toți evreii și țiganii vorbitori de lb. magh., dar și acei nemți, români, țigani, evrei, care și-au ales să se declară maghiari, deși nu erau).

În acest sens ar putea să fie completat articolul (eu nu sunt de acord cu ștergerile, nici în cazul datelor contradictorii: dacă găsim date diferite, trebuie să le menționăm pe toate, cu sursă cu tot).

Cu toate acestea, trebuie să menționăm că recensămintele între 1850 și 1910 erau absolut corecte - spre deosebire de recensământul românesc din 1930 sau cel unguresc din 1941. La recensănântul din 1930 diferența între componența etnică și cea lingvistică este atât de mare (în fiecare oraș transilvănean) încât e clar că mulți maghiari au fost trecuți ca fiind români de limbă maternă maghiară. Diferența între datele recensământelui și realitatea socială era cam tot atât de mare și în 1941, când mulți români și-au declarat (din frică) ca fiind maghiari, sau chiar și de limba maternă maghiară. În plus, mulți români și-au refugiat în Transilvania de Sud, de unde reiese creșterea mult prea mică a populației totale între cele două recensăminte. Acești români refugiați nu erau luați în măsură de loc. Tot așa ar trebui să menționăm și faptul că în 2011 oamenii au avut posibilitatea să nu declară de loc naționalitatea. La Satu Mare această problemă nu era atât de mare decât la Cluj de exemplu, unde numărul cetățenilor cu naționalitate nedeclarată depășește numărul de 5000 de persoane (majoritatea lor fiind de fapt maghiari, conform sociologilor). Eu cred că toate acestea pot fi menționate într-un text bine-exprimat și obiuectiv. Eu nu îndrăznesc să fac acest lucru, deoarece nu mă exprim destul de bine românește (docmai din acest motiv lucrez mai degrabă cu tabele, date, etc., iar când redactez ceva, îl rog pe Solt să-mi corecteze textul). Oricum, toate mențiunile pot fi amintite în mod obiectiv, dar acest lucru nu pot să fac într-un tabel (tabelul nu e locul potrivit pt. mențiuni).

Iar în ceea ce privește experiența dvs. cu vânzătoarea respectivă, sincer, m-am mirat. Nu contest faptul că s-ar fi putut întâmpla o astfel de atrocitate (idioți sunt în rândul fiecarei națiuni), dar trebuie să menționez că o astfel de atitudine nu este deloc caracteristică sătmărenilor. Nici maghiarilor și nici românilor. Nu cunosc nici-un alt oraș transilvănean unde conviețuirea ar fi atât de bună și pașnică ca la Satu Mare. Și asta nu spun doar din cauza că aș fi un localpatriot atât de mare (eu de fapt nici nu sunt sătmărean, deși m-am copilărit acolo), ci din faptul că am trăit în mai multe orașe transilvănene, și situația era mult mai proastă în fiecare. La Satu Mare (unde în anii 80 era de altfel deja majoritate română) nu erau și nici nu sunt tensiuni interetnice semnificative. Eu am fost insultat din cauza faptului că sunt maghiar și la Cluj și la Târgu Mureș. Ba mai mult: în Reghin am fost insultat cihar de un jandarm. Nici nu am putut imagina astfel de lucruri înainte să mă mut de la Satu Mare. Sătmărenii s-au înțeles foarte bine între ei, indiferent de naționalitate. La săptămâna șvabilor românul și maghiarul stau împreună la o masă și-l cinstesc șvabul. Eu asta am văzut la Satu Mare și am avut doar experiențe bune în ceea ce privește relațiile interetnice. (Această relație bună reiese de altfel și din numărul căsătoriilor mixte, care la Satu Mare este cel mai mare în toată țara - și un lucru bun e că copii născuți în astfel de căsătorii de obicei învăț ambele limbi, dar mulți dintre ei și germana). Nici nu pot închipui ca un maghiar sătmărean să nu vrea să vorbește românește cu un român. Dar spre fericire nici românii nu sunt atât de șovini ca să nu scot o vorbă-două și ungurește, dacă știu. Eu am avut colegi pur români la locul meu de muncă și am vorbit cu ei când ungurește, când românește. Câteodată îmi zicea ceva ungurește și am răspuns românește (asta fiind un gest de stimă adevărată). Păi, la Târgu Mureș e invers: ungurul vorbește ungurește, românul răspunde românește - și invers. Se simte și azi ura și disprețul. Asta e atitudinea cea mai proastă și nepoliticoasă: ca fiecare să forțează limba lui. Adevărata stimă reiese din faptul că fiecare încearcă să scoate măcar o bunăziua, un jonapot sau un gutentag în limba celuilalt. Chiar dacă nu știi o frază completă, un astfel de gest (chiar și un singur cuvânt) înseamnă foarte mult - mai ales pt. un minoritar (dar nu numai). Îmi pare foarte rău că ați avut o experiență atât de proastă la Satu Mare, sper că mă credeți că o astfel de atitudine este extrem de rară în acel oraș (eu n-am observat așaceva la Satu Mare niciodată în viața mea). Se mai întâmplă că maghiarul sătmărean nu știe bine românește (mai ales dacă provine din satele maghiare înconjurătoare), dar să nici nu încearcă să vorbească - asta se întâmplă foarte rar (dvs. sunteți primul de care am auzit așacea despre sătmărenii). Mult mai des se întâmplă că fiecare încearcă să vorbească în limba celuilalt, ajungând la o comunicație mixtă și cam incorectă (astfel de faze comice dar foarte frumoase sunt mult mai obișnuite). Tocmai din acest motiv sunt tratați sătmărenii cu un anumit dispreț câteodată și de conaționalii lor. Un prieten român de-al meu mi-a povestit că la Cluj, la facultate profesorul l-a făcut bozgor când a auzit că e sătmărean (deși este pur român și ortodox, nici măcar din căsătorie mixtă). Și cam tot așa sunt priviți și maghiarii sătmăreni de secuii de exemplu. La Cluj am pățit și eu de mai multe ori că la stradă am fost insultat că vorbesc ungurește, odată s-a întâmplat și într-un bar, al cărui proprietar de altfel era maghiar și sătmărean (asta era norocul meu). Când am fost la bunici la Mureș, am auzit și pe ei spunând "büdös oláhok" (vlahi împuțiți). M-am mirat. La Satu Mare n-am auzit așaceva nici-odată. Mai târziu am înțeles că la Mureș și românii sunt altfel (doamne ferește când un secui prost și un român prost din Hodac sau colonizat din Moldova se întâlnesc - nici nu mă mir că au ajuns la Conflictul interetnic de la Târgu Mureș). O astfel de încercare de altfel a existat și la Satu Mare, numai cu o mare diferență: românii sătmăreni nu au participat la ea de loc (doar cei aduși cu autobuze din diferite sate oșene), iar maghiarii nu au răspuns de loc la provocare: s-au retras în catedrala romano-catolică și au închis ușile. Țăranii au încercat să-i dee foc (urmele acestei încercări s-au văzut până în anii 2000, când dieceza a schimbat ușa), dar ușa era groasă și n-a prins foc nici cu benzină. Apoi țăranii au plecat la piața Bălcescu și l-au răsturnat statuia lui Nicolaie Bălcescu, despre care credeau că ar fi defapt Kossuth Lajos, deoarece nu era nici-o inscripție pe statuie. După ce au terminat cu sărmanul Bălcescu, s-au întors la autobuze și au plecat acasă, de unde au venit. Asta era singurul "conflict interetnic" la Satu Mare în istoria destul de îndelungată a conviețuirii româno-maghiare. Dar și asta era destul de "unilaterală", nici maghiarii, dar nici românii sătmăreni nevoind să participă la un astfel de conflict. Provocatorii au greșit când au ales locul. Ce se poate la Târgu Mureș (unde ambele părți sunt mai violente și intolerante) nu se poate la Satu Mare. În România din când în când sunt perioade mai naționaliste (cel puțin pe planul retoricii politice), dar toate încercările de genu au eșuat la Satu Mare, unde populația pur și simplu nu este receptivă la astfel de tendințe. În timpul celor mai mari exagerări naționaliste (pe plan național) la Satu Mare au apărut doar câteva inscripții pe perete: "Ardealul e România" (o frază care de altfel e corectă și corespunde adevărului). Dar nic-i măcar o mică jignire la adresa maghiarilor sau nemților. Sunt chiar foarte mândru de acest fapt: că între sătmărenii români și maghiari nu este nici-o ură sau dispreț (dinpotrivă). La Satu Mare, inscripțiile oficiale sunt expuse în trei limbi (și în germană, deși germanii nu au depășit pragul de 20% niciodată în ultimii 150 de ani). La Târgu Mureș acest lucru s-a făcut foarte greu și denumire maghiară era din când în când vopsită (era o perioadă când trebuia plătit un polițist la fiecare intrare mai importantă a orașului doar să păzează inscripțiile), iar să scriu și nemțește - această idee n-a venit în cap nici primarilor maghiari și nici celor români. La Cluj maghiarii erau în 19,5%, iar conducerea română al orașului a bucurat că a scăpat de obligația de a scrie și ungurește numele orașului. Ca să facă din bunăvoie, prin decizie locală, doar ca un gest de stimă față de concetățenii lor maghiari și germani?! Da de unde! Așaceva nu se întâmplă la Funarstadt! În jurul Sătmarului însă stima reciprocă e firească (gesturile nu se obțin cu forță ci se face din bună voință, se nasc din stimă). La Seini de exemplu există inscripție bilingvă, deși maghiarii erau sub 20% când s-a pus la intrarea orașului (erau în 19,5%, ca și la Cluj). La Beltiug, la Satu Mare, la Carei și multe sate sătmărene sunt inscripții și în lb. germană, deși comunitatea germană este sub 20%. Asta e stima adevărată și buna conviețuire! Satu Mare (orașul și județul) ar trebui să fie amintit mult mai des ca un exemplu bun. Că nu s-a furat Ardealul, nici sătmarul nu a fost răpit din cauza că românii și maghiarii au făcut reciproc niște gesturi de stimă și de prietenie.

Așa arată Sătmarul meu: un loc prietenos, cu oameni toleranți și buni la inimă, fără ură interetnică. Și îmi pare într-adevăr foarte rău că ați avut o experiență atât de proastă și necaracteristică locului, cu o vânzătoare, care nu numai că nu v-a răspuns (poate nici nu știa românește), dar nici nu v-a servit (ceea ce este inexplicabil). Sper că mă credeți că această atitudine este extrem de rară în acest oraș.--Iegeb (discuție) 26 martie 2013 17:04 (EET)

Mulțumesc pentru răspunsul civilizat. Eu deocamdată m-am lămurit cum stă situația în județul Satu Mare. În general, românii au fost majoritari per județ și în special la sate. Ungurii au concentrați în special în oraș(e) - unde era administrația. Totuși nu-i corect să consideri doar sursele "tale" corecte iar pe cele ale "celuilalt" false (recensământul din 1930). Există multe exemple de încercări de falsificare din partea celor de etnie maghiară (cazul documentului fals "Brătianu IP" ar fi un exemplu). Istoria nu se poate schimba, dar se poate rescrie, nu? Datele există, sunt ușor accesibile dar timpul nu-mi permite să le introduc în detaliu. Paul ✍ 27 martie 2013 10:15 (EET)

Afirmațiile dvs. nu sunt corecte în ceea ce privește răspândirea etnicilor maghiari. Maghiarii nu erau concentrați în localitățile urbane ci și în cele rurale (să nu uităm că Sătmarul nu a făcut parte din Transilvania istorică, situația era diferită).

Intervin cu o întrebare - cum vă explicați că în 1880 județul Cluj avea în jur de 30% populație vorbitoare de limbă maghiara (are de fapt putea include și alte etnii) pe când orașul avea o proporție mult mai mare (unele surse spun peste 70%)? Nu era asta o concentrare a maghiarilor în orașe? Vedeti paragraful de mai jos, pe care va incapatanati sa-l ignorati - explica si motivele concetrarii, si a variatiilor. Cand un stat isi intinde stapanirea asupra unei regiuni, este evident ca aduce si un aparat administrativ (functionari etc) care vor fi localizati in orase. Căt despre Sătmar, mama și bunica mea sunt din regiune, dintr-un sata cu populație de 3,9% unguri și peste 90% români. Nu ințeleg in ce sens era situația diferită și față de ce, dar recensamântele arată clar că populăția la sate alcatuia o majoritatea zdrobitoare (nu pun intended). Doar astfel media per comitat/judet putea iesi pe undeva aproape de mijloc (ca o fi el 40% sau 60%) - in conditiile in care ORASUL avea majoritate maghiara, SATELE aveaum majoritate ROMANA, ca media sa iasa la mijloc. Nu stiu sigur daca ma intelegeti. Paul ✍ 28 martie 2013 12:09 (EET)

Eu înțeleg logica dvs, doar că aceasta nu corespunde adevărului istoric. În ceea ce privește pe Comitatul Cluj, ceea ce ați scris este absolut corect. În Cluj n-a existat decât o mică insulă lingvistică rurală, existentă și azi: Țara Călatei. În rest tot comitatul era locuit de români (precum și azi), pe lângă o minoritate mai mică sau mai largă maghiară (provenită de multe ori într-adevăr din alte părți ai regatului - spre deosebire de cei din Țara Călatei, care reprezint o comunitate foarte veche și compactă). Deci în cazul Clujului aveți dreptate, ceea ce nu înseamnă că aveți dreptate și în cazul Sătmarului (astfel de generalizări sunt absolut ilogice în istorie: dacă în comitatul Cluj maghiarii erau concentrați în primul rând la sate, asta nu înseamnă că situația era același și la Sătmar sau toate comitatele regatului). În regiunea numită Partium a existat o graniță lingvistică destul de clară (bineînțeles cu anumite excepții: mici insule lingvistice de dincolo de această graniță lingvistică). Dacă nu mă credeți pe mine, să aruncați o privire asupra oricărei hărți etnolingvistice și veți vedea pe această "graniță" (virtuală, bineînțeles), care trecea chiar prin comitatul Sătmar (dar și Bihor, Arad, etc.). În vest de această graniță maghiarii erau majoritari și în mediul rural, iar în est de granița lingvistică era o majoritate română (maghiari nefiind abia de loc, doar în mediul urban). Pe această hartă puteți vedea răspândirea și concentrarea românilor în regatul ungar. Se vede și aici că în catul comitatului Sătmar românii erau concentrați în teritoriile estice și nord-estice. Dar aveți încă una și aici, din Wikimedia Commons, pe care se vede și granițele comitatului, dacă măriți imaginea. Același lucru o să găsiți și aici.--Iegeb (discuție) 4 aprilie 2013 05:56 (EEST)

Și azi sunt multe sate complet maghiare, chiar și în estul fostului comitat (teritorii acordate României în 1918). Să nu uităm însă faptul că Comitatul Sătmar a fost împărțit între Ungaria (azi: teritoriile estice și centrale ale județului Szabolcs-Szatmár-Bereg) și România (azi: județul Satu Mare și teritoriile sud-estice ale județului Maramureș) în 1918. Deci granițele fostului comitat nu erau identice cu cele ale județului de azi. În comitat răspândirea și ponderea diferitelor etnii era următoarea: 1. Maghiarii erau majoritari în următoarele districte (járás) ale comitatului:

• Districtul de Csenger (azi Ungaria, Județul Szabolcs-Szatmár-Bereg)
• Districtul de Mátészalka (azi Ungaria, Județul Szabolcs-Szatmár-Bereg)
• Districtul de Fehérgyarmat (azi Ungaria, Județul Szabolcs-Szatmár-Bereg)
• Districtul de Careii Mari (azi România, Județul Satu Mare)
• Districtul de Sătmar (azi România, Județul Satu Mare)

2. Românii erau majoritari în următoarele districte:

• Districtul de Oaș (azi România, Județul Satu Mare)
• Districtul de Seini (azi România, Județul Maramureș)
• Districtul de Baia Mare (azi România, Județul Maramureș)
• Districtul de Șomcuta Mare (azi România, Județul Maramureș)

3. Și a existat un district, unde germanii erau majoritari:

• Districtul de Ardud (azi România, Județul Satu Mare)

Deci, pe teritoriile vestice maghiarii erau în majoritate absolută (inclusiv în ceea ce privește mediul rural), pe teritoriile nord-estice românii. Cele din urmă erau teritorii mai puțin populate (dealuri și munți) față de partea de pe Câmpia Panonică. Granițele lingvistice se văd clar și pe următoarele hărți: 1, 23, 4, 5 (hărțile arată doar majoritatea lingvistică). La toate aceste hărți se vede clar că granița lingvistică s-a așezat la est de Sătmar (ceea ce nu înseamnă că n-ar fi existat o importantă minoritate română și pe teritoriile locuite de maghiari, precum și pe teritoriile, unde românii erau majoritari, au trăit maghiari).

Eu nu am spus că doar sursele mele ar fi corecte. Probabil și dvs. ați văzut că în tabel le-am trecut pe toate recensămintele oficiale, indiferent dacă erau făcute de autorități române sau maghiare. Și aș vrea să subliniez că nu am vorbit despre recensămintele românești în general, ci doar despre recensământul din 1930. Recensămintele din 1920, 1956, etc. (făcute tot de autoritățile românești)erau absolut corecte. Cu recensământul românesc din 1930 însă sunt probleme (și asta nu e părerea mea personală: este menționat în multe lucrări de specialitate), precum și cu cel unguresc din 1941. Asta nu înseamnă că aceste două recensăminte nu pot fi luate în seamă, ci că merită o mică mențiune faptul că la fiecare a existat o diferență mare între datele și realitatea socială. Nu neaparat din cauza autorităților (nu e vorbă că autoritățile românești din 1930, sau cele ungurești din 1941 ar fi stat cu khalașnikov la capul celor interogați. Nu. Numai că conjunctura erei și atmosfera politică le-a făcut pe mulți cetățeni să ascundă etnia adevărată). Diferențele sunt clare: în 1930 la Sătmar s-au găsit 21.940 de etnici maghiari, dar 30.380 de cetățeni cu limbă maternă maghiară. În schimb s-au găsit 17.679 români, dintre care doar 15.372 erau de limbă maternă română. Luând în considerare că la Satu Mare nici azi nu sunt țigani vorbitori de limba română (doar grupuri mici, vorbitori de limbă țigănească, precum beașii sau gaborii, iar grupul cel mai număros (romungro) vorbește exclusiv ungurește), dar și faptul că evreii erau de limba maternă maghiară (2/3) și idiș (1/3), este clar că mulți etnici maghiari, evrei, germani și țigani erau trecute la români (de aici reiese diferența neobișnuit de mare între numărul etnicilor români și numărul cetățenilor cu limba maternă română). Situația e cam același cu recensământul maghiar din 1941. E foarte greu de crezut că ponderea maghiarilor, care în realitate a fost între 60 și 70% (vezi și recensământul românesc din 1920) brusc ar fi urcat la 93%. Păi asta e imposibil, precum e imposibil și faptul că ponderea românilor (care în realitate era deja între 15 și 25% - vezi și recensământul românesc din 1920) ar fi scăzut brusc la 4%. Chiar dacă luăm în considerare că foarte mulți etnici români au refigiat în Transilvania de Sud sau la țară, și așa e greu de crezut că ponderea românilor ar fi căzut sub 7-8%. E imposibil.

Deci, să înțelegeți: eu nu am sugerat să nu le băgăm în seamă pe aceste două recensăminte, doar că am putea menționa că sunt anumite probleme cu ele.

În ceea ce privește recensămintele oficiale pe dinainte de 1910 astfel de probleme nu sunt cu ele și asta e clar. Dintre comitatele acordate României și cele împărțite între România și Ungaria la Pacea de la Trianon, existase 6 comitate cu populație majoritar maghiară (Comitatul Mureș-Turda, Comitatul CiucComitatul Odorhei, Comitatul Trei Scaune, Comitatul Sătmar și Comitatul Bihor), un comitat cu majoritate relativă săsească (Comitatul Târnava-Mare) și un comitat cu majoritate relativă rutenă (Comitatul Maramureș). În rest în toate comitatele a existat o majoritate (absolută sau relativă) românească. În 12 comitate românii au fost în majoritate absolută (Comitatul Bistrița-Năsăud,Comitatul Sălaj, Comitatul Solnoc-Dăbâca, Comitatul Cluj, Comitatul Turda-Arieș, Comitatul Târnava-Mică, Comitatul Arad, Comitatul Alba de Jos, Comitatul Caraș-Severin, Comitatul Hunedoara, Comitatul Sibiu și Comitatul Făgăraș) iar în 2 comitate în majoritate relativă (Comitatul Timiș și Comitatul Brașov). Asta e adevărul istoric. Eu sunt convins că istoria nu se poate schimba și nu e voie nici să rescriem. Adevărul istoric trebuie respectat și în cazul celor 14 comitate cu majoritate română, dar și în cazul acelor 6 în care maghiarii erau majoritari. --Iegeb (discuție) 27 martie 2013 14:36 (EET)

Datele istorice de care nu țineți cont sunt cele din Árpád Varga E., "Hungarians in Transylvania between 1870 and 1995" / Original title: "Erdély magyar népessége 1870-1995 között", Published in Magyar Kisebbség 3-4, 1998 (New series IV), pp. 331-407, Translation by Tamás Sályi, Linguistic editing by Rachel Orbell, Published by Teleki László Foundation. Budapest, March 1999, Occasional Papers 12

(Editors Nándor Bárdi, László Diószegi, András Gyertyánfy)

Redau mai jos un pasaj relevant (sublinierile îmi aparțin):

===================================================================

In terms of Hungarian native speakers, between 1880 and 1910 the population gain above their natural growth in the region was between 180 and 200 thousand, while Romanian losses were between 130 and 150 thousand, depending on whether we take the birth rate figures of the last decade as retrospectively relevant, or calculate with the more balanced earlier figures for nationality growth. The Romanian losses were mostly due to emigration, which increased dramatically in the 1980s, especially in southern counties of historical Transylvania and became a mass movement at the beginning of the twentieth century. Hungarian population gains, on the other hand, included a migration surplus. However, the exact value of this cannot be determined, since we are unable to give a balance of internal population exchanges between administrative units with respect to the present borders. Nevertheless, the attraction of certain central points giving rise to migration among regions is well known. In Krassó-Szörény/Caraș-Severin and Hunyad/Hunedoara counties, where natural population growth was originally low, mining areas and rapidly developing industrial centres attracted Hungarians from a distance. Thus, in three decades their number multiplied between 4.7 and 4.2 times. The proportion of Hungarians therefore increased from 1.9 per cent to 7.2 per cent, and from 5.1 to 15.5 per cent for the two areas respectively. A massive increase can be seen in certain areas of Temes/Timiș and Torontál counties (the number of Hungarians increased 2.5 times, their proportion growing from 8 per cent to 16.6 per cent). In Arad county, where the increase in proportions was average, the number of Hungarians also grew rapidly (the figure in 1910 is 1.8 times higher than in 1880, with their proportion rising from 22.3 per cent to 29 per cent). Similar data are available in Kolozs/Cluj county (1.7 times higher with the proportion increasing from 33.2 to 38.9 per cent); in Szatmár/Satu Mare and Ugocsa/Ugocea (where the proportion increased from 44.4 to 55.1 per cent); and in the Bihar (Bihor) area, where the proportion of Hungarians rose from 39.8 to 44.4 per cent in spite of the high birth rate among local Romanians. The rise in the number of Hungarian native speakers in Máramaros/Maramureș also deserves attention: the number of Hungarian native speakers here increased 2.1 times over thirty years, and the proportion grew by 5 per cent to reach 19.4 per cent in 1910. At the same time, the serious local economic and social crisis in Szeklerland is well demonstrated by the fact that here, in the smaller language area of the eastern periphery of the country, in Csík, Háromszék and Udvarhely counties, the population increase among Hungarians fell far behind even the Transylvanian average because of losses resulting from migration.

===================================================================

V-am dat o sursă maghiară, dintr-o perioadă a stăpânirii maghiare, care nu numai că admite că în 1880 maghiarii nu erau majoritari în comitate precum Satu-Mare (chiar și în condițiile în care de fapt comitatul de atunci avea o altă structură pe hartă care includea și regiuni care acum sunt în Ungaria), Bihor și Cluj dar și explică motivele pentru care proporția maghiară a crescut și cea Română a scăzut în perioada acestei stăpâniri. În Bihor, între 1880 și 1910 proporția de VORBITORI de limbă maghiara a crescut de la 39,8 la 44,4 - cum este aceasta o majoritate? Văd că sunteți interesat de adevărul istoric (poate suna ca o ironie, dar aveți ocazia să arătați dacă într-adevăr este așa) - ce părere aveți despre articolele Comitatul Sătmar și Comitatul Bihor, unde datele demografice de pe wikipedia sunt în prezent falsificate, indicând o proporție mai mare de maghiari decât cea reală? Au "scăpat" acele informații neverificate pe wikipedia doar pentru că erau convenabile? Cui?

Eu nu contribui foarte frecvent pe wikipedia, nu am foarte mult timp la dispoziție și ma dezgustă sentimentul că lupt contra morilor de vânt - de aceea spun că cei care vorbesc mai tare și sunt mai organizați speră se se creadă și că au dreptate. Voi fi nevoit să caut modalitatea de a solicita o arbitrare neutră (sau vă provoc pe Dvs. să o solicitați) în această privință.

Paul ✍ 28 martie 2013 11:59 (EET)

1. V-am mai scris odată, dar repet: eu am citi și în limba maghiară lucrarea și în maghiară vorbește despre "Szatmár és Ugocsa vidéke" (AREA Sătmar și Ugocea), nu scrie nimic despre comitatul în sine. Pt. mine este absolut clar că cele două comitate sunt luate la un loc. "Rezultatul" nici nu este de mirat, privind faptul că în Sătmar maghiarii erau majoritari, în Ugocea însă erau minoritari (acolo rutenii fiind în majoritate relativă) în 1910.

2. Eu v-am dat o sursă cu date concrete, referitoare strict la comitatul Sătmar (și bazate exclusiv pe datele recensămintelor oficiale).

3. Până când nu găsim (și eu nu am găsit) alte surse cu cifre concrete, referitoare strict la subiect (adică la comitatul respectiv), nu putem să le ștergem pe aceste informații din articole. Când Varga E Arpad vorbește despre "AREA Bihor" sau "AREA Sătmar ȘI Ugocea", fără să menționeze și cifrele absolute (doar procente), fără să concretizeze granițele virtuale acestor teritorii (arii), atunci aceste date pot fi tratate numai ca fiind suplimentare. Și să nu uităm nici faptul că, în cazul unui astfel de lucrări generalizatoare precizitatea cifrelor este mai redusă, scopul acestei lucrări fiind analiza și prezentarea unor TENDINȚE (și nu publicarea unor date exacte - spre deosebire de alte lucrări ai acestui sociolog renumit). Deci, dacă găsim surse precise (referitoare strict la comitat), doar atunci le putem ÎNLOCUI pe datele de acum. Până atunci putem menționa toate lucrurile citate de dvs. într-o secțiune despre evoluția structurii etnice, precizând și faptul că Varga E. vorbește despre o "arie" ("area Sătmar și Ugocea") și nu despre comitatul Sătmar, în sensul strict al cuvântului.

4. În comitatul Cluj e absolut clar că era o majoritate absolută română. Nici sursa citată de mine nu scrie altceva. În ceea ce privește "area Bihor" avem același problemă cu definierea acestei "arii".

5. Ceea ce ați menționat despre concentrarea maghiarilor în orașe era valabilă doar în anumite părți ai Transilvaniei, dar nu și pe teritoriile de pe Câmpia Panonică (precum și majoritatea comitatului Sătmar sau nordul Bihorului, în afara teritoriilor din Munții Apuseni, locuite abia în exclusivitate de moți). Deci, când vorbim despre distribuția maghiarilor în orașe și/sau sate, atunci trebuie să știm că din acest punct de vedere situația era total diferită în Estul Transilvaniei (secuii - o populație care trăia în marea majoritate în mediul rural), în Nordul Transilvaniei (mici "insule" lingvistice maghiare în mediul rural, în rest majoritatea maghiarilor au trăit în orașe) și în Estul Transilvaniei (unde nu putem vorbi nici despre o minoritate semnificativă rurală, maghiarii din Sudul Transilvaniei trăind și azi în orașe, pupulația rurală fiind foarte redusă). În Banat a existat și o importantă minoritate rurală, majoritatea fiind concentrat și aici în orașe. În mediul rural românii erau în majoritate, iar în mediul urban nemții (maghiarii reprezintând o minoritate mai semnificativă în orașe și mai puțin semnificativă la sate). Dacă vorbim despre teritoriile nordice ale Sătmarului și Bihorului (dar și cele mai nordice teritorii ale Aradului), adică despre Partium, aici iar găsim o altă situație: în Bihor și Sătmar granițele lingvistice erau foarte clare, indiferent dacă vorbim despre mediul rural sau cel urban. În zonele de câmpie maghiarii erau în majoritate absolută, iar în munții românii. Acest fapt se vede clar și pe toate hărțile etnografice. Deci n-ar trebui să trageți concluzii atât de generalizatoare pe întreaga teritorie a Transilvaniei (în sensul de azi), fără să vă aduceți aminte că vorbim despre mai multe subregiuni istorice și etnolingvistice, cu caracteristici diferite. În situația era total diferită în Maramureș, în Banat, în Partium și în Transilvania (să nici nu vorbim despre subreciuni mai mici, cum ar fi Ținutul Secuiesc sau Pământul crăiesc în cadrul Transilvaniei).

6. Să nu uităm un lucru: când vorbim despre datele recensămintelor, atunci nu putem să prezentăm altceva decât numărul locuitorilor care au ales să-și declară maghiari, români, etc. (chiar dacă limba lor maternă era de exemplu germană sau țigănească sau idiș). Putem menționa liniștit că aceste date nu corespund totdeauna realităților etnolingvistice (nici azi: de exemplu și în România de azi numărul vorbitorilor de lb. magh. ca limba maternă este cu cca 20 de mii mai mare față de numărul maghiarilor declarați, să nici nu vorbim de cei cca 45.000 de ceangăi vorbitori de unul sau altul dintre graiurile ceangăn-secuiesc, ceangăn de nord sau ceangăn de sud, care - deși graiurile lor din punct de vedere lingvistică aparțin limbii maghiare - nu se declar nici ca fiind maghiari, dar nici ca fiind de lb. maternă maghiară, sau despre acei numeroși "nedeclarați" despre care am mai vorbit în cazul Clujului). Toate lucrurile de acest gen pot fi menționate într-o secțiune, totuși, dacă e vorbă despre o localitate, o unitate administrativ-teritorială sau un stat, în primul rând trebuie prezentate datele fixe, conform recensămintelor oficiale (mențiunile vin doar după aceasta și PE LÂNGĂ aceasta - nu în locul acestora).

Deci eu solicit cu mare plăcere orice fel de precizare și corectare, dacă sunt surse exacte, clare și relatete strict de subiect. În acest caz solicit bineînțeles și înlocuirea datelor incorecte cu cele corecte. În cazul nostru însă în primul rând ar trebui căutate și găsite datele precise (dacă - din orice motiv - nu avem/aveți credință în Enciclopedia Catolică). Până ce nu găsiți surse exacte, toate aceste lucruri pot fi menționate într-o secțiune tematică.

Ceea ce nu solicit însă: 1. să înlocuim date concrete bazate pe recensăminte cu procentaje aproximative (menite să scot în evidență anumite tendințe demografice) 2. ca într-un articol despre un comitat să vorbim doar despre arii și teritorii mai mari din care aceste comitate au făcut parte, fără să precizăm limitele, granițele acestuia. În articolul Comitatul Sătmar trebuie prezentate în primul rând datele recensămintelor oficiale, referitoare strict la comitat, și PE LÂNGĂ acestea POT FI MENȚIONATE și procentajele aproximative a VORBITORILOR diferitelor limbi ca limbă maternă, pe o arie mai largă (din care făcea parte și comitatul Sătmar).--Iegeb (discuție) 4 aprilie 2013 05:31 (EEST)

Semnătură

Am observat că folosiți în semnătură tagul învechit font. Aceste taguri sunt blocate la Wikipedia în limba română, ceea ce v-a cauzat problemele de editare a mesajului de la Discuție:Târgu Mureș. Puteți înlocui tagul în semnătură potrivit sugestiilor de la pagina aceasta pentru a scăpa de probleme.--Strainu (دسستي‎)  3 octombrie 2017 19:27 (EEST)