Listă de instituții de reglementare în domeniul lingvisticii

articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia

Aceasta este o listă de instituții de reglementare în domeniul lingvisticii.

Aceste instituții, în majoritatea cazurilor fiind chiar academiile naționale din statele în care se vorbește limba respectivă, reglementează limbile standard (limba standard fiind o varietate a unei limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteia[1]).

Limbi naturaleModificare

Limbă Teritoriu Autoritate (instituție) de reglementare lingvistică
Afrikaans   Africa de Sud Comisia lingvistică (Die Taalkommissie)
Albaneză   Albania
  Kosovo
Academia de Științe din Albania, Tirana
Arabă
  Liga Arabă Academia Limbii Arabe (مجمع اللغة العربية)
Consiliul Internațional al Limbii Arabe
  Algeria Consiliul Suprem pentru Limba Arabă din Algeria
  Egipt Academia Limbii Arabe, Cairo
  Irak Academia Irakiană de Științe
  Iordania Academia Limbii Arabe din Iordania
  Libia Academia Limbii Arabe din Libia
  Maroc Academia Limbii Arabe din Maroc
  Arabia Saudită Academia Limbii Arabe din Riyadh
  Somalia Academia Limbii Arabe din Mogadishu
  Sudan Academia Limbii Arabe din Khartum
  Siria Academia Limbii Arabe din Damasc
  Tunisia Fundația Beit Al-Hikma
  Israel
  Palestine
Academia Limbii Arabe din Israel (مجمع اللغة العربية)
Aragoneză   Aragon Academia Limbii Aragoneze (Academia de l'Aragonés), Aragon, Spania
Armeană   Armenia Academia Națională Armeană de Științe (Հայաստան)
Assameză   Assam Asam Sahitya Sabha (অসম সাহিত্য সভা)
Asturiană   Asturias Academia Limbii Asturiene (Academia de la Llingua Asturiana)
Azeră   Azerbaidjan
  Iran
Academia Națională de Științe din Azerbaidjan
Bască   Țara Bascilor
  Navarra
  Țara Bască franceză
Academia Regală pentru Limba Bască (Euskaltzaindia)
Bengaleză   Bangladesh Academia Bangla (বাংলা একাডেমি)
  Bengalul de Vest Paschimbanga Bangla Akademi (পশ্চিমবঙ্গ বাংলা আকাদেমি)
Berberă   Maroc Institutul Regal pentru Cultura Amazigh
  Algeria Haut-Conseil à l'amazighité
Academia Algeriană a Limbii Amazigh
Bhutaneză   Bhutan Comisia pentru Dezvoltare Dzongkha (རྫོང་ཁ་གོང་འཕེལ་ལྷན་ཚོགས)
Bielorusă   Belarus Institutul de limbă și literatură „Jakub Kolas și Janka Kupala”[2] de pe lângă Academia Națională de Științe din Belarus
Birmană   Myanmar Comisia Lingvistică din Myanmar
Bulgară   Bulgaria Institutul pentru Limba Bulgară al Academiei de Științe din Bulgaria
Cantoneză   Hong Kong Serviciul public al Guvernului din Hong Kong pentru limba oficială[3]
  Macau Departamentul de Lingvistică al Administrației Publice al Guvernului din Macau[4]
Cașubă   Polonia Comisia pentru Limba Cașubă[5]
Catalană   Catalonia Institut d'Estudis Catalans
  Valencian Community Academia Valenciană de Lingvistică (Acadèmia Valenciana de la Llengua), pentru limba valenciană standard
Cebuano   Filipine Academia de Arte și Litere din Visayas (Akademyang Bisaya)
Cehă   Cehia Institutul de Lingvistică al Academiei de Științe din Republica Cehă (Ústav pro jazyk český - Akademie věd České republiky))
Cherokee   Cherokee Nation Consiliul Națiunii Cherokee[6] (ᏣᎳᎩᎯ ᎠᏰᎵ)
Chineză   China Comitetul de Stat pentru Limbaj (国家语言文字工作委员会)
  Republica Chineză Comitetul Național pentru Limbaj (國語推行委員會)
  Singapore Consiliul de promovare a limbii mandarine (讲华语运动理事会)
  Malaysia Consiliul de standardizare a limbii chineze din Malaezia (马来西亚华语规范理事会)
Coreeană   Coreea de Sud Institutul Național al Limbii Coreene (국립국어원/國立國語院)
  Coreea de Nord Institutul de Cercetări Lingvistice al Academiei de Științe Sociale (사회과학원 어학연구소/社會科學院 語學研究所)
  China Comisia de reglementare a Limbii Coreene din China (중국조선어규범위원회/中国朝鲜语规范委员会)
Cornică   Cornwall Asociația pentru Limba Cornică (Keskowethyans an Taves Kernewek)
Creola haitiană   Haiti Academia pentru limba creolă haitiană (Akademi Kreyòl Ayisyen(
Croată   Croația Institutul de Limbă și Lingvistică din Croația (Institut za hrvatski jezik i jezikoslovlje)
  Bosnia și Herțegovina
Daneză   Danemarca Consiliul pentru Limba Daneză (Dansk Sprognævn)
Dari   Afganistan Academia de Științe din Afganistan
Dhivehi   Maldive Academia Dhivehi
Ebraică   Israel Academia limbii ebraice (האקדמיה ללשון העברית)
Estonă   Estonia Departamentul de Lingvistică al Institutului pentru Limba Estonă (Eesti Keele Instituut[7])
Feroeză   Insulele Feroe Consiliul Limbii Feroeze (Málráðið)
Filipineză   Filipine Commisia pentru Limba Filipineză (Komisyon sa Wikang Filipino)
Finlandeză   Finlanda Institutul de Cercetare Lingvistică din Finlanda
Franceză   Franța Academia Franceză (Académie française)
  Belgia Academia regală de limbă și literatură franceză (Académie royale de langue et de littérature françaises de Belgique )
  Quebec Oficiul pentru limba franceză din Quebec (Office québécois de la langue française)
Frizona occidentală   Friesland Academia Frizonă (Fryske Akademy)
Galiciană   Galicia Academia Regală Galiciană (Real Academia Galega)
Germană   Germania
  Austria
  Elveția
Tirolul de Sud
  Belgium
  Liechtenstein
  Luxembourg
Consiliul German pentru Ortografie (Rat für deutsche Rechtschreibung)
Groenlandeză   Groenlanda Secretariatul pentru Limba Groenlandeză[8]
Greacă   Greece
  Cyprus
Centrul pentru Limba Greacă (Κέντρον Ελληνικής Γλώσσας)
Guarani   Paraguay Academia pentru Limba Guarani (Academia de la Lengua Guarani[9])
Hakka   Republica Chineză Consiliul Hakka[10] (客家委員會)
Hindi   India Central Hindi Directorate (pentru sistemul de scriere Devanagari și pentru limba hindi în India)
Idiș   Statele Unite ale Americii
  Rusia
  Suedia
YIVO[11]
Igbo   Nigeria Societatea pentru Promovarea Limbii și Culturii Igbo
Indoneziană   Indonezia Agenția de promovare și dezvoltare lingvistică (Badan Pengembangan dan Pembinaan Bahasa)
Irlandeză   Irlanda
  Northern Ireland
Foras na Gaeilge
Islandeză   Islanda Institutul de Studii „Árni Magnússon” din Islanda
Italiană   Italia
  San Marino
  Elveția
  Vatican City
Accademia della Crusca⁠(it)
Japoneză   Japonia Nu există o instituție oficială de reglementare, dar de facto reglementările lingvistice sunt date de Agenția pentru Cultură (文化庁) a Ministerului Educației (文部科学省)
Kannada   Karnataka Guvernul statului indian Karnataka
Kazahă   Kazahstan Ministerul Culturii din Kazahstan [12]
Khmeră   Cambodia Academia Regală a Cambodgiei (រាជបណ្ឌិត្យសភាកម្ពុជា)
Kirghiză   Kârgâzstan Comitetul de Stat pentru Limba Kirghiză[13] (Кыргыз Республикасынын Президентине караштуу Мамлекеттик тил боюнча улуттук комиссия)
Latină   Vatican Academia Pontificală pentru Limba Latină (Pontificia Academia Latinitatis, latina ecleziastică[14])
Codul Internațional de Nomenclatură Botanică
Codul Internațional de Nomenclatură Zoologică
Letonă   Letonia Comitetul de Stat pentru Limba Letonă (Valsts Valodas Centrs)
Lituaniană   Lituania Comisia pentru Limba Lituaniană (Valstybinė lietuvių kalbos komisija)
Maghiară   Ungaria Institutul de Cercetare Lingvistică al Academiei de Științe din Ungaria (Magyar Tudományos Akadémia Nyelvtudományi Intézete)
Malaieză   Malaysia Institutul de Limbă și Literatură din Malaezia (Dewan Bahasa dan Pustaka)
  Brunei Institutul de Limbă și Literatură din Brunei (Dewan Bahasa dan Pustaka Brunei)
Malayalam   Kerala Kerala Sahitya Akademi (കേരള സാഹിത്യ പരിശീലന സ്ഥാപനം)
Malteză   Malta Consiliul Național pentru Limba Malteză[15]
Manx   Insula Man Coonceil ny Gaelgey
Māori   Noua Zeelandă Comisia pentru Limba Māori
Mirandeză   Portugalia Institutul pentru Limba Mirandeză (Anstituto de la Lhéngua Mirandesa)
Mixtecă   Mexic Academia Limbii Mixtece (Ve'e Tu'un Sávi)
Mongolă (Khalkha)   Mongolia Consiliul pentru limba de stat oficială[16] (Төрийн хэлний зөвлөл)
Mongolă (Chakhar)   China Consiliul pentru Limbă și Literatură
Neerlandeză   Țările de Jos
  Belgia
  Surinam
Uniunea Lingvistică Neerlandeză (Nederlandse Taalunie)
Nepaleză   Nepal Academia Lingvistică a Nepalului
Norvegiană   Norvegia Academia norvegiană
Norvegiana Bokmål   Norvegia Consiliul Lingvistic Norvegian
Occitană   Occitania
  Franța
  Spania
  Monaco
  Italia
Congresul permanent al limbii occitane (Lo Congrès Permanent de la lenga occitana)[17]
Institut d'Estudis Aranesi[18]
Consiliul Limbii Occitane (Conselh de la Lenga Occitana)


Paștună   Afganistan Academia de Științe a Afganistanului
  Pakistan Academia Pashto
Persană   Iran
  Tadjikistan
  Afganistan
  Uzbekistan
Academia Persană de Filologie și Literatură (فرهنگستان زبان و ادب فارسی)
Paiwan   Republica Chineză Consiliul Populațiilor Indigene[19]
Poloneză   Polonia Consiliul pentru Limba Poloneză (Rada Języka Polskiego) al Academiei Poloneze de Științe
Portugheză   Portugalia Academia de Științe din Lisabona, Departamentul Litere (Academia das Ciências de Lisboa, Classe de Letras)
  Brazilia Academia Braziliană de Litere (Academia Brasileira de Letras)
  Galicia Academia Galiciană a Limbii Portugheze (Academia Galega da Lingua Portuguesa)
Quechua   Peru Academia Limbii Quechua (Qheswa simi hamut'ana kuraq suntur)
Română   România Institutul de Lingvisticǎ al Academiei Române
  Republica Moldova Academia de Științe a Moldovei
Rusă   Russian Empire Academia Rusă (1783–1841)
  Rusia Academia Rusă de Științe (din 1944)
Sârbă și Muntenegreană   Serbia
  Muntenegru
Biroul pentru standardizarea limbii sârbe
Sindhi   Pakistan Autoritatea pentru Limba Sindhi[20]
Singaleză   Sri Lanka Hela Havula (හෙළ හවුල)
Slovacă   Slovacia Institutul de Lingvistică „Ľudovít Štúr”[21] al Academiei Slovace de Științe (Slovenská akadémia vied)
Slovenă   Slovenia Academia Slovenă de Științe și Arte
Somaleză   Somalia
  Djibouti
  Ethiopia
Academia Limbii Somaleze
Sorabă   Germania
  Cehia
  Polonia
Serbski institut[22]
Spaniolă (Castellano)   Spain
  Colombia
  Ecuador
  Mexico
  El Salvador
  Venezuela
  Chile
  Peru
  Guatemala
  Costa Rica
  Filipine
  Panama
  Cuba
  Paraguay
  Bolivia
  Dominican Republic
  Nicaragua
  Argentina
<  Uruguay
  Honduras
  Puerto Rico
  United States
  Equatorial Guinea
Asociația Academiilor de Limbă Spaniolă (Asociación de Academias de la Lengua Española), constituită din Academia Regală Spaniolă plus alte 21 academii naționale din țările a căror limbă oficială este spaniola
Swahili   Tanzania Baraza la Kiswahili la Taifa
  Kenya Chama cha Kiswahili cha Taifa
Suedeză   Suedia Academia Regală Suedeză de Științe
Consiliul Lingvistic Suedez(semioficial)
  Finlanda Departamentul de Limbă Suedeză (Svenska språkbyrån) al Institutului de Cercetări Lingvistice din Finlanda
Tamilă   Tamil Nadu Thanjavur Tamil University and Official Language Commission of Government of Tamil Nadu
  Sri Lanka Departamentul pentru Limbile Oficiale, Sri Lanka
Taiwaneză   Republica Chineză Ministerul Educației (Taiwan)
Tătară   Tatarstan Institutul de Limbă, Literatură și Arte al Academiei de Științe din Republica Tatarstan[23]
Telugu   Andhra Pradesh și Telangana Academia Telugu și Comisia oficială de lingvistică a Guvernului din Andhra Pradesh
Tetum   Timorul de Est Institutul Național de Lingvistică al Universității Naționale dim Timorul de Est
Thailandeză   Thailanda Societatea Regală din Thailanda (ราชบัณฑิตยสภา)
Tibetană   India Comitetul de standardizare al limbii tibetane
Turcă   Turcia
  Cipru
  Republica Turcă a Ciprului de Nord
Asociația pentru Limba Turcă
Ucraineană   Ucraina Academia Națională de Științe din Ucraina
Urdu   Pakistan Autoritatea Națională de Lingvistică, Pakistan
  India Consiliul Național pentru Promovarea Limbii Urdu, India
Urhobo   Nigeria Asociația de Studii Urhobo
Võro   Estonia Institutul Võro
Waray   Filipine Sanghiran san Binisaya ha Samar ug Leyte
Wolof   Senegal Centrul de lingvistică aplicată din Dakar (Centre de linguistique appliquée de Dakar)
Yoruba   Nigeria Academia Yoruba

Limbi artificialeModificare

În afară de Akademio de Esperanto, majoritatea limbilor artificiale, cunoscute și sub numele de „limbi construite” nu au academii lingvistice sau instituții de reglementare.[24]

Limbile Esperanto și Ido au fost „construite” de către o persoană sau un grup mic de persoane, înainte de a fi adoptate și dezvoltate în continuare de către comunitățile de utilizatori prin evoluția naturală a limbajului respectiv.

Unele organizații, cum ar fi Akademio de Esperanto, analizează problemele de utilizare în lumina obiectivelor și principiilor originale ale limbii.

Limba artificială Interlingua, bazată pe limbile romanice, nu are un organism de reglementare, deoarece vocabularul, gramatica și ortografia sa sunt privite ca un produs al fenomenelor sociale aflate în desfășurare. Teoretic, Interlingua evoluează independent de orice autoritate de reglementare umană. Vocabularul Interlingua este verificat și înregistrat prin aplicarea dinamică a anumitor principii generale într-un set existent de limbi naturale și de etimologii ale lor. Asociația Internațională de Limbi Artificiale (International Auxiliary Language Association) și-a încetat activitatea în 1954, secretarul organizației Union Mundial pro Interlingua declarând că „Interlingua nu are nevoie de o academie proprie”.[24]

Limba Instituția de reglementare
Esperanto Akademio de Esperanto
Ido Uniono por la Lingua Internaciona Ido
Lojban Logical Language Group
Volapük Kadäm Volapüka

NoteModificare

  1. ^ fr Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique, Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002, pp. 440–441.
  2. ^ „Organizations Attached to the Department of Humanitarian Sciences and Arts”. National Academy of Sciences of Belarus. Accesat în . Field of Activities: ... compilation of the Belarusian language dictionaries including Belarusian – the other Slavonic languages and the other Slavonic languages – Belarusian dictionaries; ... 
  3. ^ Official Language Division Civil Service Bureau Government of Hong Kong
  4. ^ Departamento dos Assuntos Linguísticos Public Administration and Civil Service Bureau(zh) Government of Macau
  5. ^ https://web.archive.org/web/20071218233200/http://www.kaszubi.pl/o/rjk/?p=page&page_id=462
  6. ^ Council of the Cherokee Nation
  7. ^ Emakeele Seltsi keeletoimkond
  8. ^ Oqaasileriffik
  9. ^ Guarani Ñe’ ẽ Rerekuapavẽ
  10. ^ Hakka Affairs Council
  11. ^ http://www.yivoinstitute.org
  12. ^ Ministry of Culture of Kazakhstan
  13. ^ National Committee for State Language under the President of the Kyrgyz Republic
  14. ^ „Pontificia Academia Latinitatis” (în latină). Vatican.va. . Accesat în . 
  15. ^ www.kunsilltalmalti.gov.mt
  16. ^ „Хуулийн нэгдсэн портал сайт”. Legalinfo.mn. Arhivat din original la . 
  17. ^ http://www.locongres.org
  18. ^ „Reconeishença der Institut d'Estudis Aranesi coma academia e autoritat lingüistica der occitan, aranés en Aran - Conselh Generau d'Aran”. www.conselharan.org. 
  19. ^ Council of Indigenous Peoples
  20. ^ http://www.sindhila.org
  21. ^ Jazykovedný ústav Ľudovíta Štúra
  22. ^ http://www.serbski-institut.de
  23. ^ http://www.antat.ru/en/
  24. ^ a b Johan Derks, Prilingvaj institutoj de 18 naciaj lingvoj (Limba Institute de optsprezece state), Interlingvistikaj Studoj, UAM, 2014/17, Esperanta Interlingvistiko 1

Vezi șiModificare