Sezonul de Formula 1 din 1959
Sezonul de Formula 1 din 1959 | |
Durată | 10 mai - 12 decembrie |
---|---|
Nr. curse | 9 |
Nr. piloți | 88 |
Nr. echipe | 36 |
Campionul la Piloți | |
Jack Brabham (Primul titlu) | |
Campionul la Constructori | |
Cooper-Climax (Primul titlu) |
Sezonul de Formula 1 din 1959 a fost cel de-al 13-lea sezon al curselor auto de Formula 1 FIA. A inclus cea de-a zecea ediție a Campionatului Mondial al Piloților, și a doua ediție a Cupei Internaționale pentru Constructorii de F1.[1] Sezonul a fost disputat pe parcursul a nouă curse, începând cu Marele Premiu al Principatului Monaco pe 10 mai și terminându-se cu Marele Premiu al Statelor Unite pe 12 decembrie. În 1959 s-au desfășurat și alte cinci curse care nu au făcut parte din campionat. Jack Brabham a câștigat Campionatul Mondial al Piloților,[1] într-un sport încă zguduit de moartea mai multor piloți, inclusiv campionul en-titre Mike Hawthorn. Cupa Internațională pentru Constructorii de F1 a fost acordată echipei Cooper-Climax.[1]
Retragerea lui Vanwall, despre care se crede că a fost rezultatul ratei ridicate de mortalitate din sezonul 1958, a lăsat Ferrari drept singura echipă câștigătoare de curse în campionat. În mod similar, retragerea lui Juan Manuel Fangio și Mike Hawthorn a însemnat că, pentru prima dată, în afară de sezonul inaugural, niciun campion mondial se afla pe grilă. Mașinile revoluționare cu motor central ale lui Cooper, propulsate de motorul compact Coventry Climax de 2,5 litri, au câștigat cinci curse cu Jack Brabham, Stirling Moss și Bruce McLaren. BRM și-a obținut și ea prima victorie în mâinile lui Jo Bonnier. Aston Martin a apărut cu o mașină care era învechită și cu greutate excesivă în fața revoluționarului T51 cu motorul central-spate, introdus de Cooper.
Tony Brooks de la Ferrari a dus lupta cu Cooper și, mergând în cursa finală, el, Moss sau Brabham puteau câștiga titlul. Moss s-a retras din cursă, Marele Premiu inaugural al Statelor Unite, dându-i lui Brabham conducerea. Brabham a rămas fără combustibil în ultimul tur, dar și-a împins mașina peste linie pentru a termina pe locul 4. Cu Brooks in imposibilitatea de a obține mai mult de locul 3, Brabham a devenit primul campion mondial australian, în timp ce Cooper a câștigat coroana constructorilor.
Marele Premiu al Germaniei a avut loc pentru a doua oară pe circuitul AVUS de foarte mare viteză, unde Jean Behra de la Ferrari a fost ucis în timpul unei curse de mașini sport, fără legătură, la volanul unui Porsche. Americanii Jerry Unser Jr. și Bob Cortner au decedat ca urmare a rănilor suferite în timpul testelor pentru Indianapolis 500.
Piloții și echipele înscrise în campionat
modificareUrmătorii piloți și constructori au participat în Campionatul Mondial al Piloților din 1959 și în Cupa Internațională a Constructorilor de F1 din 1959.
Imagine | Concurent | Constructor | Motor | Șasiu | Pneu | Piloți | |
---|---|---|---|---|---|---|---|
Numele pilotului | Etape | ||||||
David Brown Corporation | Aston Martin | Aston Martin RB6 2,5 L6 | DBR4 | A | Roy Salvadori | 3, 5, 7–8 | |
Carroll Shelby | 3, 5, 7–8 | ||||||
Dr Ing F. Porsche KG | Behra-Porsche | Porsche 547/3 1,5 F4 | RSK | D | Maria Teresa de Filippis | 1 | |
Porsche | 718 RSK 718/2 |
Wolfgang von Trips | 1, 6 | ||||
Owen Racing Organisation | BRM | BRM P25 2,5 L4 | P25 | D | Harry Schell | 1, 3–8 | |
Jo Bonnier | 1, 3–8 | ||||||
Ron Flockhart | 1, 4–5, 7–8 | ||||||
Connaught Cars-Paul Emery | Connaught | Alta GP 2,5 L4 | Type C | D | Bob Said | 9 | |
Cooper Car Company | Cooper | Climax FPF 2,5 L4 | T51 | D | Jack Brabham | 1, 3–9 | |
Bruce McLaren | 1, 4–9 | ||||||
Masten Gregory | 1, 3–7 | ||||||
Giorgio Scarlatti | 8 | ||||||
Scuderia Ferrari | Ferrari | Ferrari 155 2,4 V6 Ferrari D156 1,5 V6 |
246 F1 156 |
D | Jean Behra | 1, 3–4 | |
Phil Hill | 1, 3–4, 6–9 | ||||||
Tony Brooks | |||||||
Cliff Allison | 1, 3, 6, 8–9 | ||||||
Olivier Gendebien | 4, 8 | ||||||
Dan Gurney | 4, 6–8 | ||||||
Wolfgang von Trips | 9 | ||||||
David Fry | Fry | Climax FPF 1,5 L4 | F2 | D | Mike Parkes | 5 | |
J.B. Naylor | JBW | Maserati 250S 2,5 L4 | 59 | D | Brian Naylor | 5 | |
Leader Cards Inc. | Kurtis Kraft | Offenhauser 1,7 L4 | Midget | F | Rodger Ward | 9 | |
Team Lotus | Lotus | Climax FPF 2,5 L4 | 16 | D | Graham Hill | 1, 3–8 | |
Pete Lovely | 1 | ||||||
Innes Ireland | 3–4, 6–9 | ||||||
Alan Stacey | 5, 9 | ||||||
Scuderia Ugolini | Maserati[a] | Maserati 250F1 2,5 L6 | 250F | D | Giorgio Scarlatti | 1, 4 | |
Carel Godin de Beaufort | 4 | ||||||
Monte Carlo Auto Sport | André Testut | 1 | |||||
Scuderia Centro Sud | Asdrúbal Fontes Bayardo | 4 | |||||
Fritz d'Orey | 4–5 | ||||||
Ottorino Volonterio | Giulio Cabianca | 8 | |||||
Phil Cade | Phil Cade | 9 | |||||
Camoradi USA | Tec-Mec | Maserati 250F1 2,5 L6 | F415 | D | Fritz d'Orey | 9 | |
Vandervell Products | Vanwall | Vanwall 254 2,5 L4 | VW 59 | D | Tony Brooks | 5 |
Piloții și echipele private care nu și-au construit propriul șasiu și au folosit șasiurile constructorilor existenți sunt arătați mai jos.
- Notă: Tabelele de mai sus nu includ piloții și echipele care au participat doar la cursa de Campionat Mondial de la Indianapolis.
Calendar
modificareUrmătoarele opt Mari Premii și Indianapolis 500 au avut loc în 1959.
1. | 2. | 3. | 4. |
---|---|---|---|
Marele Premiu al Principatului Monaco 10 mai |
Indianapolis 500 30 mai |
Marele Premiu al Țărilor de Jos 31 mai |
Marele Premiu al Franței 5 iulie |
Monaco (S) |
Indianapolis (P) |
Zandvoort (P) |
Reims-Gueux (S) |
5. | 6. | 7. | 8. |
Marele Premiu al Marii Britanii 18 iulie |
Marele Premiu al Germaniei 2 august |
Marele Premiu al Portugaliei 23 august |
Marele Premiu al Italiei 13 septembrie |
Aintree (S) |
AVUS (S) |
Monsanto (S) |
Monza (P) |
9. | |||
Marele Premiu al Statelor Unite 12 decembrie | |||
Sebring (S) | |||
(P) - pistă; (S) - stradă. |
Au fost programate trei Mari Premii în 1959 care au fost ulterior anulate:
- Marele Premiu al Argentinei, programat să aibă loc în ianuarie, a fost anulat deoarece eroii locali precum Juan Manuel Fangio și José Froilán González s-au retras, și nu a existat niciun interes local.
- Marele Premiu al Belgiei era programat să aibă loc în iunie, dar a fost anulat din cauza unei dispute privind banii de start.
- Marele Premiu al Marocului era programat să aibă loc în octombrie la Ain-Diab, dar a fost anulat din motive financiare.[2]
Rezultate și clasamente
modificareMarile Premii
modificareClasament Campionatul Mondial al Piloților
modificarePunctele au fost acordate pe o bază de 8–6–4–3–2 primilor cinci clasați în fiecare cursă, cu un punct suplimentar revenind pilotului care a stabilit cel mai rapid tur al cursei (dacă cel mai rapid tur a fost realizat de mai mulți piloți, punctul se va împărți egal la fiecare pilot). Doar cele mai bune cinci rezultate au fost luate în considerare pentru Campionatul Mondial. FIA nu a acordat o clasificare în campionat acelor piloți care nu au obținut puncte.
Legendă | |
---|---|
Culoare | Rezultat |
Auriu | Câștigător |
Argintiu | Locul 2 |
Bronz | Locul 3 |
Verde | Alte locuri care punctează |
Albastru | Alte locuri |
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC) | |
Purpuriu | A abandonat cursa (Ab) |
Negru | Descalificat (DSC) |
Alb | Nu a luat startul (NS) |
Roșu | Nu s-a calificat (NSC) |
Fără culoare | Retras înainte de calificări (Ret) |
Exclus (EX) | |
Nu a participat (celulă goală) | |
Adnotare | Însemnătate |
P | Pole position |
R | Cel mai rapid tur |
(6) | Rezultatul nu a fost luat în considerare pentru CM |
1 | A împărțit mașina cu unul sau mai mulți piloți |
Clasament Cupa Internațională pentru Constructorii de F1
modificarePunctele au fost acordate pe o bază de 8–6–4–3–2 primilor cinci clasați în fiecare cursă (excluzând Indianapolis 500), dar numai primei mașini care a terminat pentru fiecare constructor. Doar cele mai bune cinci rezultate au fost luate în considerare pentru Cupa Internațională.
Poz. | Constructor | MCO |
NLD |
FRA |
GBR |
DEU |
PRT |
ITA |
USA |
Puncte |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1 | Cooper-Climax | 1 | (2) | (3) | 1 | (4) | 1 | 1[d] | 1 | 40 (53) |
2 | Ferrari | 2 | (5) | 1 | 1 | 3 | 2 | (3) | 32 (38) | |
3 | BRM | Ab | 1 | 6 | 2 | 5 | 5 | 7 | 18 | |
4 | Lotus-Climax | Ab | 4 | Ab | 8 | Ab | Ab | Ab | 5 | 5 |
— | Cooper-Maserati | 6 | Ab | Ab | 6 | 10 | 11 | Ab | 0 | |
— | Aston Martin | Ab | 6 | 6 | 10 | 0 | ||||
— | Porsche | Ab | 10 | NS | 7 | 0 | ||||
— | Maserati | NSC | 8 | Ab | 15 | NS | 0 | |||
— | Cooper-Borgward | 10 | 0 | |||||||
— | JBW-Maserati | Ab | 0 | |||||||
— | Vanwall | Ab | 0 | |||||||
— | Kurtis Kraft-Offenhauser | Ab | 0 | |||||||
— | Cooper-OSCA | Ab | 0 | |||||||
— | Tec-Mec-Maserati | Ab | 0 | |||||||
— | Connaught-Alta | Ab | 0 | |||||||
— | Behra-Porsche-Porsche | NSC | NS | 0 | ||||||
— | Fry-Climax | NSC | 0 | |||||||
Poz. | Constructor | MCO |
NLD |
FRA |
GBR |
DEU |
PRT |
ITA |
USA |
Puncte |
Curse non-campionat
modificareAlte cinci curse care nu au contat pentru Campionatul Mondial al Piloților sau Cupa Internațională pentru Constructorii de F1 au fost organizate pentru mașinile de Formula 1 în timpul sezonului.
Numele cursei | Circuit | Data | Pilotul câștigător | Constructor |
---|---|---|---|---|
Trofeul Glover VII | Goodwood | 30 martie | Stirling Moss | Cooper-Climax |
BARC Aintree 200 XIV | Aintree | 18 aprilie | Jean Behra | Ferrari |
Trofeul Internațional BRDC XI | Silverstone | 2 mai | Jack Brabham | Cooper-Climax |
Cupa Internațională de Aur VI | Oulton Park | 26 septembrie | Stirling Moss | Cooper-Climax |
Trofeul Silver City IV | Snetterton | 10 octombrie | Ron Flockhart | BRM |
Note
modificare- ^ Maserati a intrat în campionat doar în calitate de constructor de șasiu.
- ^ Indianapolis 500 nu a fost un Mare Premiu propriu-zis. De asemenea, cursa s-a desfășurat pentru mașinile de USAC, și nu a contat pentru Cupa Internațională a Constructorilor de F1.
- ^ Jack Brabham și-a adjudecat matematic titlul la piloți la Marele Premiu al Statelor Unite.
- ^ Cooper-Climax și-a adjudecat matematic titlul la constructori la Marele Premiu al Italiei.
Referințe
modificare- ^ a b c World Championship of Drivers and International Cup for F1 Manufacturers, 1974 FIA Yearbook, Grey section, pages 118 to 121
- ^ „Grand Prix Cancelled”. Autosport. Accesat în .