Lista Marilor Premii din Formula 1
Formula 1, prescurtată drept F1, este cea mai înaltă clasă de curse auto gestionate de Federația Internațională de Automobilism (FIA), organismul de conducere mondial al sporturilor cu motor.[1] „Formula” din nume face aluzie la o serie de reguli implementate de FIA la care toți participanții și vehiculele trebuie să se conformeze.[1][2] Sezonul Campionatului Mondial de Formula 1 constă dintr-o serie de curse în întreaga lume, cunoscute sub numele de Mari Premii (Grands Prix), desfășurate de obicei pe circuite special construite și, în câteva cazuri, pe străzile închise ale unui oraș.[3] Fiecare întâlnire de Mare Premiu are loc pe parcursul a trei zile, cu două sau trei sesiuni de antrenament înainte de o sesiune de calificare în trei părți, fie vineri, fie sâmbătă, pentru a stabili ordinea de plecare pentru sesiunea de sprint de sâmbătă (pentru a stabili pozițiile finale de start ale cursei) sau cursa de duminică.[4][5] Marile Premii sunt adesea numite după țara, regiunea sau orașul în care sunt disputate,[6] și în unele sezoane, națiunile au găzduit mai mult de un eveniment.[7] Dacă Formula 1 organizează două sau mai multe curse în aceeași națiune în același an, fie pe un alt circuit, fie pe același circuit, atunci numele lor de Grand Prix vor fi diferite.[8] Rezultatele fiecărui Grand Prix desfășurat pe parcursul sezonului sunt combinate pentru a determina două campionate anuale, unul pentru piloți și unul pentru constructori.[9]
Reglementările privind distanța unui Mare Premiu au variat de-a lungul istoriei Formulei 1.[10][11] Între 1950 și 1957, evenimentele durau mai mult de 300 km sau trei ore.[11] În 1958, lungimile curselor au fost stabilite între 300 și 500 km sau două ore.[12] A fost redusă ulterior la o distanță minimă de 300 km, dar nu mai mare de 400 km începând cu 1966, iar apoi nu mai mare de 321,87 km în 1971. Din 1973 până în 1980, cursele trebuiau să dureze fie 321,87 km fie două ore, oricare limită ar fi atinsă prima. Din 1981 până în 1984 au fost utilizate distanțe cuprinse între 250 și 320 km sau două ore. În 1984, lungimea minimă a fost standardizată la 300 km, inclusiv turul de formare, iar cea maximă la 305 km în 1989.[a][10] Excepția de la regulă este Marele Premiu al Principatului Monaco, care are o lungime programată de cel puțin 260 km. Nicio cursă nu poate dura mai mult de două ore dacă se desfășoară neîntrerupt.[14] Începând cu 2012, timpul maxim permis pentru cursă, inclusiv eventuale suspendări, a fost de patru ore,[14] înainte de a fi redus la trei ore pentru 2021.[15]
Marele Premiu al Marii Britanii și Marele Premiu al Italiei sunt evenimentele cel mai des desfășurate în Campionatul Mondial de Formula 1, cu 73 de ediții fiecare, făcând parte din fiecare calendar de Campionat Mondial de la începerea acestuia în 1950. Următoarea cea mai desfășurată cursă este Marele Premiu al Principatului Monaco, care a avut loc de 68 de ori, toate pe același traseu, Circuitul Monaco. Circuitul Monza din Italia a găzduit cele mai multe Mari Premii dintre oricare circuit, 72. Circuitul Monaco este al doilea cu 68 de evenimente, iar Circuitul Silverstone din Regatul Unit este al treilea cu 57 de curse.[16][17] Austria, Bahrain, Germania, Franța, Italia, Japonia, Spania, Regatul Unit și Statele Unite au organizat două Mari Premii în diferite sezoane;[18] Statele Unite și Italia sunt singurele țări care au găzduit trei curse în timpul unei sezon, în 1982 și respectiv, 2020.[19] Italia a organizat cele mai multe Mari Premii, 103 de la primul său în 1950. Doar Maroc a organizat un singur Mare Premiu. Cea mai recentă cursă adăugată în calendar este Marele Premiu de la Miami în 2022.[20]
Până la Marele Premiu de la Abu Dhabi din 2023 inclusiv, 1.101 evenimente ale Campionatului Mondial au fost organizate de-a lungul a 74 de sezoane în 34 de țări și sub 53 de titluri de curse pe 77 de circuite.[16][20][21] Aceste cifre includ cursele Indianapolis 500, care au făcut parte din Campionatele Mondiale din 1950 până în 1960 inclusiv, în ciuda faptului că nu au fost considerate Mari Premii propriu-zise.[22] Marele Premiu al Marii Britanii din 1950 a fost primul Mare Premiu al Campionatului Mondial de Formula 1.[23] Nu sunt incluse în această listă Marile Premii non-campionate organizate conform regulamentelor de Formula 1 din 1946 până în 1996.[17][21]
Foste și actuale Mari Premii
modificare* | Mare Premiu sub contract pentru a fi inclus în calendarul sezonului de Formula 1 din 2024 |
După numele cursei
modificarePână la Marele Premiu al Qatarului din 2024, au fost organizate curse sub 53 de titluri.[21][24]
După țară
modificarePână la Marele Premiu al Qatarului din 2024, 34 de țări au găzduit cel puțin o cursă din Campionatul Mondial de Formula 1.[20]
Țară | Curse găzduite | Total | Circuite |
---|---|---|---|
Africa de Sud |
|
23 | 2 |
Arabia Saudită* |
|
4 | 1 |
Argentina |
|
20 | 1 |
Australia* |
|
38 | 2 |
Austria* |
|
39 | 2 |
Azerbaidjan* |
|
8 | 1 |
Bahrain* |
|
21 | 1 |
Belgia* |
|
69 | 3 |
Brazilia* |
|
51 | 2 |
Canada* |
|
53 | 3 |
China* |
|
17 | 1 |
Coreea de Sud |
|
4 | 1 |
Elveția |
|
5 | 1 |
Emiratele Arabe Unite* |
|
15 | 1 |
Franța |
|
63 | 7 |
Germania |
|
79 | 3 |
India |
|
3 | 1 |
Italia* |
|
107 | 4 |
Japonia* |
|
40 | 3 |
Malaysia |
|
19 | 1 |
Maroc |
|
1 | 1 |
Mexic* |
|
24 | 1 |
Monaco* |
|
70 | 1 |
Portugalia |
|
18 | 4 |
Qatar* |
|
3 | 1 |
Regatul Unit* |
|
79 | 4 |
Rusia |
|
8 | 1 |
Singapore* |
|
15 | 1 |
Spania* |
|
61 | 6 |
Statele Unite ale Americii* |
|
79 | 12 |
Suedia |
|
6 | 1 |
Turcia |
|
9 | 1 |
Țările de Jos* |
|
34 | 1 |
Ungaria* |
|
39 | 1 |
Curse de referință
modificareMultiplu de 100
modificareCursă | Sezon | Mare Premiu | Circuit | Câștigător | |
---|---|---|---|---|---|
Pilot | Constructor | ||||
100 | 1961 | Germania | Nürburgring | Stirling Moss (UK) | Lotus-Climax (UK) |
200 | 1971 | Monaco | Monte Carlo | Jackie Stewart (UK) | Tyrrell-Ford (UK) |
300 | 1978 | Africa de Sud | Kyalami | Ronnie Peterson (SWE) | Lotus-Ford (UK) |
400 | 1984 | Austria | Spielberg | Niki Lauda (AUT) | McLaren-TAG (UK) |
500 | 1990 | Australia | Adelaide | Nelson Piquet (BRA) | Benetton-Ford (UK) |
600 | 1997 | Argentina | Buenos Aires | Jacques Villeneuve (CAN) | Williams-Renault (UK) |
700 | 2003 | Brazilia | Interlagos | Giancarlo Fisichella (ITA) | Jordan-Ford (IRL) |
800 | 2008 | Singapore | Marina Bay | Fernando Alonso (ESP) | Renault (FRA) |
900 | 2014 | Bahrain | Sakhir | Lewis Hamilton (UK) | Mercedes (DEU) |
1000 | 2019 | China | Shanghai | Lewis Hamilton (UK) | Mercedes (DEU) |
1100 | 2023 | Las Vegas | Las Vegas | Max Verstappen (NLD) | Red Bull-Honda RBPT (AUT) |
Recorduri
modificarePrimul pilot la | Pilot | Sezon | Mare Premiu |
---|---|---|---|
Victorii | |||
25 de victorii | Jim Clark (UK) | 1968 | Africa de Sud |
50 de victorii | Alain Prost (FRA) | 1993 | Marea Britanie |
75 de victorii | Michael Schumacher (DEU) | 2004 | Spania |
100 de victorii | Lewis Hamilton (UK) | 2021 | Rusia |
Starturi | |||
100 de starturi | Jo Bonnier (SWE) | 1969 | Germania |
200 de starturi | Nelson Piquet (BRA) | 1991 | Italia |
300 de starturi | Rubens Barrichello (BRA) | 2010 | Singapore |
Descriere | Record | Detalii | Ref. |
---|---|---|---|
Cele mai multe abandonuri (număr) | 25 | Indianapolis 500 din 1951 (din 33 de participanți – 75.8%) | |
Cele mai multe abandonuri (procentaj) | 85.7% | MP al Principatului Monaco din 1996 (18 din 21 de participanți) | [46] |
Cei mai puțini piloți neclasați | 0 | MP al Țărilor de Jos din 1961 (15 participanți) MP al Statelor Unite din 2005 (6 participanți)[k] MP al Italiei din 2005 (20 de participanți) MP al Europei din 2011 (24 de participanți) MP al Japoniei din 2015 (20 de participanți)[l] MP al Chinei din 2016 (22 de participanți) MP al Japoniei din 2016 (22 de participanți) MP al Chinei din 2018 (20 de participanți)[m] MP al Austriei din 2019 (20 de participanți) MP al Franței din 2021 (20 de participanți) MP al Belgiei din 2021 (20 de participanți)[n] MP al Turciei din 2021 (20 de participanți) MP al Ungariei din 2022 (20 de participanți)[o] MP de la Miami din 2023 (20 de participanți) MP al Spaniei din 2023 (20 de participanți) MP de la Abu Dhabi din 2023 (20 de participanți)[p] MP al Bahrainului din 2024 (20 de participanți) |
|
Cei mai puțini piloți care au terminat cursa | 3 | MP al Principatului Monaco din 1996 (21 de participanți. Șapte mașini au fost clasate, doar trei au trecut linia de sosire) | [47] |
Cei mai puțini piloți care au terminat cursa (clasați) | 4 | MP al Principatului Monaco din 1966 (16 participanți) | [48] |
Cei mai puțini piloți care au terminat cursa | 24 | MP al Europei din 2011 (24 de participanți) | [49] |
Cele mai multe opriri la boxe | 89 | MP al Țărilor de Jos din 2023 | [50] |
Cele mai puține opriri la boxe | 0 | MP al Țărilor de Jos din 1961 MP al Belgiei din 2021 |
[51] |
Cele mai multe depășiri pentru poziția de lider | 41 | MP al Italiei din 1965 | [52] |
Cele mai multe depășiri într-o cursă pe uscat | 161 | MP al Chinei din 2016 | [53] |
Cele mai multe depășiri într-o cursă pe ploaie | 186 | MP al Țărilor de Jos din 2023 | [54] |
Cele mai multe depășiri într-un singur tur | 63 | MP al Țărilor de Jos din 2023 (turul 3) | [54] |
Cele mai puține depășiri într-o cursă | 0 | MP al Principatului Monaco din 2023 MP al Statelor Unite din 2005 MP al Europei din 2009 MP al Principatului Monaco din 2021[q] MP al Belgiei din 2021 |
[52] |
Cei mai mulți piloți la start | 34 | MP al Germaniei din 1953 | [57] |
Cei mai puțini piloți la start | 6 | MP al Statelor Unite din 2005 (20 de mașini au făcut turul de încălzire, dar 14 mașini au abandonat înainte de start) | |
Cea mai mică marjă de victorie | 0,01 s (cronometrat cu 2 zecimale)[r] | MP al Italiei din 1971 ( Peter Gethin în fața lui Ronnie Peterson) | [58] |
0,011 s (cronometrat cu 3 zecimale) | MP al Statelor Unite din 2002 ( Rubens Barrichello în fața lui Michael Schumacher) | ||
Cea mai mare marjă de victorie (tururi) | 2 tururi | MP al Spaniei din 1969 ( Jackie Stewart în fața lui Bruce McLaren) MP al Australiei din 1995 ( Damon Hill în fața lui Olivier Panis) |
[59] |
Cea mai mare marjă de victorie (timp) | 5 min 12,75 s | MP al Portugaliei din 1958 ( Stirling Moss în fața lui Mike Hawthorn) | |
Cea mai mică viteză medie în cursă (câștigător) | 53,583 km/h (33,295 mph) | MP al Japoniei din 2022 ( Max Verstappen) (Cursa s-a oprit de două ori. Mai întâi, din cauza ploii și a accidentului lui Carlos Sainz Jr. A doua oară, deoarece s-a atins limita de timp de trei ore, după care cursa nu a mai fost reluată.) | [60] |
Cea mai mică viteză medie a cursei (câștigător) fără steag roșu | 98,701 km/h (61,330 mph) | MP al Principatului Monaco din 1950 ( Juan Manuel Fangio) | [61] |
Cea mai mare viteză medie în cursă (câștigător) | 247,586 km/h (153,843 mph) | MP al Italiei din 2003 ( Michael Schumacher) | [62] |
Cea mai mare medie a celui mai rapid tur (cursă) | 257,321 km/h (159,892 mph) | MP al Italiei din 2004 ( Rubens Barrichello) | [63] |
Cea mai mare viteză medie pe tur (calificări) | 264,362 km/h (164,267 mph) | MP al Italiei din 2020 ( Lewis Hamilton) | [64] |
Cea mai mare viteză maximă (cursă) | 372,499 km/h (231,46 mph)[s] | MP al Mexicului din 2016 ( Valtteri Bottas) | [65] |
Cea mai mare viteză maximă (totală) | 378 km/h (234,878 mph)[t] | MP al Europei din 2016 ( Valtteri Bottas) | [66] |
Cel mai scurt timp pe tur (calificări) | 53,377 s | MP al Sakhirului din 2020 ( Valtteri Bottas) | [67] |
Cea mai scurtă cursă (tururi, durată, distanță) | 1 tur, 3 min 27,071 s 6,880 km (4,275 mi) |
MP al Belgiei din 2021 (Cursa a fost abandonată cu steagul roșu din cauza vremii nefavorabile) | [68] |
Cea mai scurtă cursă fără steag roșu (durată) | 1 h 13 min 41,143 s[u] | MP al Italiei din 2023 | [69] |
Cele mai puține tururi fără steag roșu | 12 | MP al Germaniei din 1971 | [70] |
Cea mai lungă cursă (durată) | 4 h 4 min 39,540 s | MP al Canadei din 2011 (Cursă oprită timp de 2 ore din cauza vremii nefavorabile) | [71] |
Cea mai lungă cursă fără steag roșu (durată) | 3 h 57 min 38,050 s | Indianapolis 500 din 1951 | [72] |
Cea mai lungă cursă (tururi, distanță) | 200 de tururi, 804,672 km (500 mi) |
Indianapolis 500 din 1951, 1952, 1953, 1954, 1955, 1956, 1957, 1958, 1959, 1960 | [73] |
Cea mai lungă cursă non-Indianapolis 500 (distanță) | 77 de tururi, 601,832 km (373,961 mi) |
MP al Franței din 1951 | |
Mașina de siguranță scoasă pe circuit de cele mai multe ori | 6 ori | MP al Canadei din 2011 | [74] |
Cele mai multe steaguri roșii în calificări | 5 | MP al Emiliei-Romagna din 2022 | [75] |
Cele mai multe steaguri roșii în cursă | 3 | MP al Australiei din 2023 | [76] |
Cele mai apropiate rezultate într-o sesiune de calificări | 0,000 s între P1 și P3 | MP al Europei din 1997 ( Jacques Villeneuve, Michael Schumacher și Heinz-Harald Frentzen au stabilit toți timpi identici în calificări) | [77] |
Cele mai multe opriri la boxe efectuate de un pilot într-o singură cursă | 7 | Alain Prost ( MP al Europei din 1993) Lance Stroll, Liam Lawson și George Russell ( MP al Țărilor de Jos din 2023) |
|
Cele mai multe opriri la boxe efectuate de un pilot câștigător într-o singură cursă | 6[v] | Jenson Button ( MP al Canadei din 2011) Max Verstappen ( MP al Țărilor de Jos din 2023) |
[78][79] |
Cele mai multe penalizări (de conducere) într-o cursă | 5 | Esteban Ocon ( MP al Austriei din 2023) | [80] |
Cele mai multe penalizări (motor) pe grilă într-o cursă | 70 | Jenson Button ( MP al Mexicului din 2015) | [81] |
Cea mai mică medie de vârstă a ocupanților podiumului | 23 de ani și 256 de zile | MP al Braziliei din 2019 ( Max Verstappen, Pierre Gasly, Carlos Sainz Jr.) | [82] |
Cea mai mare medie de vârstă a ocupanților podiumului | 46 de ani și 263 de zile | MP al Elveției din 1950 ( Giuseppe Farina, Luigi Fagioli, Louis Rosier) | |
Cele mai multe curse într-un sezon | 22 | 2021, 2022, 2023 | [83][84][85] |
Cele mai puține curse într-un sezon | 7 | 1950, 1955 | [86] |
Sezon care a început cel mai devreme în cursul anului | 1 ianuarie | 1965 (Africa de Sud), 1968 (Africa de Sud) | |
Sezon care a început cel mai târziu în cursul anului | 5 iulie | 2020 (Austria. Începutul sezonului a fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19) | |
Sezon care s-a încheiat cel mai devreme în cursul anului | 2 septembrie | 1956 (Italia) | |
Sezon care s-a încheiat cel mai târziu în cursul anului | 29 decembrie | 1962 (Africa de Sud) | |
Cea mai rece cursă (temperatura aerului) | 5 °C | MP al Canadei din 1978 | [87] |
Cea mai caldă cursă (temperatura aerului) | 42.5 °C | MP al Bahrainului din 2005 | [88] |
Cea mai mare prezență la un Mare Premiu (weekend de cursă) | 520.000 | MP al Australiei din 1995 | [89] |
Cea mai mare prezență la un Mare Premiu (cursă) | 250.000 | MP al Statelor Unite din 2000 | [90] |
Cea mai mică prezență la un Mare Premiu (weekend de cursă și cursă) | 0 | MP al Austriei din 2020 MP al Stiriei din 2020 MP al Ungariei din 2020 MP al Marii Britanii din 2020 MP al Aniversării de 70 de ani din 2020 MP al Spaniei din 2020 MP al Belgiei din 2020 MP al Italiei din 2020 MP al Emiliei-Romagna din 2020 MP al Turciei din 2020 MP al Bahrainului din 2020 MP al Sakhirului din 2020 MP de la Abu Dhabi din 2020 MP al Emiliei-Romagna din 2021 MP al Portugaliei din 2021 MP al Spaniei din 2021 MP al Azerbaidjanului din 2021 (Marile Premii au avut loc cu „porțile închise” din cauza pandemiei COVID-19) |
Note
modificare- ^ Motivul principal pentru reducerea distanței de Mare Premiu de-a lungul istoriei Formulei 1 a fost acela de a adapta televiziunea, preferând curse mai scurte cu mai multă activitate pe pistă.[13]
- ^ Marele Premiu al Africii de Sud din 1981 nu a făcut parte din Campionatul Mondial din cauza disputei legate de războiul FISA-FOCA.[25]
- ^ Marele Premiu al Argentinei din 1999 a fost inclus în calendarul provizoriu pentru 1999, dar a fost anulat ca urmare a faptului că nu s-a ajuns la un acord financiar.[26]
- ^ Marele Premiu al Bahrainului din 2011 a fost anulat ca urmare a protestelor din Bahrain din 2011.[27]
- ^ După dezastrul din 1955 de la Le Mans, guvernul elvețian a interzis cursele auto pe teritoriul țării.[28]
- ^ Marele Premiu al Elveției din 1982 a avut loc la Dijon, în Franța.[29]
- ^ Marele Premiu al Europei a fost găzduit de Germania (de 11 ori), Spania (de șapte ori), Marea Britanie (de trei ori) și Azerbaidjan (o dată).[18][30]
- ^ Literalmente vorbind, Indianapolis 500 nu este un „Mare Premiu”, dar a fost inclus ca o rundă a Campionatului Mondial în perioada 1950-1960.[22]
- ^ Cunoscut și sub numele de Coppa Acerbo.
- ^ Marele Premiu al Spaniei din 1980 nu s-a desfășurat din cauza conflictului dintre FISA și FOCA.[31]
- ^ 20 de mașini au început turul de încălzire înainte de start, dar 14 mașini au intrat la boxe în timpul startului și nu au participat la cursă ca parte a unei retrageri din partea Michelin.
- ^ Toate mașinile au terminat cursa, cu excepția lui Felipe Nasr, care a fost totuși clasificat pentru că a parcurs mai mult de 90% din distanța cursei.
- ^ Toate mașinile au terminat cursa, cu excepția lui Brendon Hartley, care a fost totuși clasificat pentru că a parcurs mai mult de 90% din distanța cursei.
- ^ Rezultatele au fost declarate pe baza ordinii după un tur în spatele mașinii de siguranță din cauza vremii.
- ^ Toate mașinile au terminat cursa, cu excepția lui Valtteri Bottas, care a fost totuși clasificat pentru că a parcurs mai mult de 90% din distanța cursei.
- ^ Toate mașinile au terminat cursa, cu excepția lui Carlos Sainz Jr., care a fost totuși clasificat pentru că a parcurs mai mult de 90% din distanța cursei.
- ^ Este nesigur dacă numărul de depășiri la Marele Premiu al Principatului Monaco din 2021 este zero sau unu.[55][56]
- ^ Începând cu 1982, toate cronometrările curselor au fost făcute cu o precizie de 0,001 secunde, dar anterior multe curse, inclusiv Marele Premiu al Italiei din 1971, nu au fost cronometrate. Prin urmare, este imposibil de știut dacă finalul a fost mai strâns decât cel al Marelui Premiu al Statelor Unite din 2002.
- ^ Williams a prezentat afirmația neverificată a unei viteze maxime de 373,303 km/h (231,96 mph).
- ^ Aceasta este o afirmație neverificată făcută de către Williams.
- ^ Distanța totală a cursei de 53 de tururi a fost scurtată cu două tururi din cauza unei proceduri de start anulate.
- ^ Inclusiv o penalizare pentru Jenson Button.
Referințe
modificare- ^ a b „The FIA FAQ on Formula One World Championship”. AtlasF1. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Williamson, Martin. „A brief history of Formula One”. ESPN. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Hughes & Tremayne 2002, pp. 82–83.
- ^ Furnell, Claire. „Rules and regulations”. ESPN. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Medland, Chris (). „F1 confirms three sprint races for 2021”. Racer. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Straw, Edd (). „How to solve the naming problem posed by same-track F1 races”. The Race. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Jones 2015, p. 68.
- ^ Thurkal, Rachit (). „Why is it called the Styrian Grand Prix? Second Austrian F1 race explained”. Motorsport.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Budzinski, Oliver; Feddersen, Arne (martie 2019). „Measuring Competitive Balance in Formula One Racing” (PDF). Ilmenau Economics Discussion Papers. 25 (121): 5, 7. ISSN 0949-3859. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în – via EconStor.
- ^ a b Hayhoe 1989, p. 8.
- ^ a b Higham 1995, p. 6.
- ^ „The Formula One World Championship Timeline”. AtlasF1. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Granet & Chimits 1994, p. 50.
- ^ a b Chicane 2015, p. 588.
- ^ „FIA reduces maximum F1 race time to three hours”. Motorsport Week (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „F1 Stats Zone: Grand Prix A–Z”. Sky Sports. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d Diepraam, Mattijs; Muelas, Felix. „Grand Prix winners 1894–2019”. 8W. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c „Race Results”. Formula One. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Baldwin, Alan (). „F1 scraps American races due to virus, adds European trio”. Canoe.com. Reuters. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d „Circuits”. StatsF1.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e f „All-Time Calendar”. ChicaneF1. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Smith 2019, pp. 10, 76.
- ^ „The first F1 World Championship race: the 1950 British Grand Prix”. Motor Sport. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „Events”. ChicaneF1. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Diepraam, Mattijs; Muelas, Felix (). „The one that didn't count”. 8W. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Ecclestone pulls plug on race”. The Sunday Age. . p. 10. Arhivat din original la . Accesat în – via Newspapers.com.
- ^ Batty, David (). „Bahrain Grand Prix cancelled after team protests”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Baldwin, Alan (). „Motor racing: Switzerland to host first race in more than 60 years”. Reuters. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Jenkinson, Denis (octombrie 1982). „The Swiss Grand Prix – Another first”. Motor Sport. LVIII (10): 1320. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „In numbers – the European Grand Prix”. Formula One. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Clayton, Matthew (). „Alan Jones and the pain in Spain”. Red Bull. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Schumacker, Annie (). „Everything to Know About This Month's Abu Dhabi Grand Prix”. Vogue Man Arabia. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „70th Anniversary Grand Prix 2020”. Red Bull. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Facts and Stats about the US GP”. AtlasF1. 6 (38). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Lewis Hamilton equals Schumacher's record with victory in Germany”. Deutsche Welle. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ White 2008, p. 121.
- ^ „Mexico City – Mexico”. Formula One. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Horton, Phillip (). „Miami Prepares for Formula 1”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Saunders, Will (). „In memory of... the Pacific F1 Grand Prix”. Crash. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Jenkinson, Denis (septembrie 1957). „XXV Gran Premio Pescara: A Real Grand Prix Victory for Vanwall”. Motor Sport. XXXIII (9): 494. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Bradley, Charles (). „2020 F1 Sakhir Grand Prix race results”. Motorsport.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Baldwin, Alan (). „Formula One statistics for the Emilia Romagna Grand Prix”. Reuters. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Smith, Luke (). „F1 confirms five-year deal for Sao Paulo GP at Interlagos”. Motorsport.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Medland, Chris (). „2020 F1 Styrian Grand Prix report: Hamilton in command ahead of midfield drama”. Motor Sport. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Pryson, Mike (). „What You May Have Missed from F1 Tuscan Grand Prix at Mugello”. Autoweek. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „F1: The Grand Prix with the highest number of retirements”. Auto123.com. . Accesat în .
- ^ „Statistics Grands Prix - Finished - The less”. www.statsf1.com. Accesat în .
- ^ „Race Preview: 2017 Monaco Grand Prix”. Fédération Internationale de l'Automobile. . Accesat în .
- ^ „Statistics Grands Prix - Finished - The most”. www.statsf1.com. Accesat în .
- ^ „A record nine for Verstappen at Zandvoort”. Pirelli. . Accesat în .
- ^ Jenkinson, Denis (iulie 1961). „The Dutch Grand Prix race report: Ferrari Dominate”. Motor Sport. XXXVII (7): 573. Accesat în .
- ^ a b Holding, Joe (). „Overtaking records in F1: most overtakes in a race, by a driver and more”. Autosport. Accesat în .
- ^ „Chinese GP: What you need to know”. Sky Sports. . Accesat în .
- ^ a b „Dutch GP sets record: most overtakes ever in an F1 race”. gpblog.com. . Accesat în .
- ^ „Grand Prix de Monaco - Aucun dépassement, une première depuis 2017”.
- ^ „F1 will consider Monaco Grand Prix layout changes to improve racing”. .
- ^ Roberts, James (). „Celebrate Formula One's 1,000th Grand Prix with a bumper crop of stats”. Red Bull. Accesat în .
- ^ „Statistics Grands Prix - Gap - The less”. www.statsf1.com. Accesat în .
- ^ „Statistics Grands Prix - Gap - The most”. www.statsf1.com. Accesat în .
- ^ „Statistics Grands Prix - Average - The less”. www.statsf1.com. Accesat în .
- ^ „Statistics Grands Prix - Average - The less”. www.statsf1.com. Accesat în .
- ^ „Statistics Grands Prix – Average – The most”. www.statsf1.com. Accesat în .
- ^ „Italy 2004 – Best laps”. www.statsf1.com. Accesat în .
- ^ „Formula 1 Gran Premio Heineken d'Italia 2020 – Qualifying Session Final Classification” (PDF). Fédération Internationale de l'Automobile. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „The most important facts ahead of the Mexico City GP”. www.formula1.com (în engleză). . Accesat în .
- ^ „F1 Top Speed Record - Sportskeeda”. www.sportskeeda.com (în engleză). Accesat în .
- ^ „Bottas breaks Lauda's 46-year-old record as Mercedes pair are closest team mates in qualifying”. Racefans.net. . Accesat în .
- ^ „Statistics Grands Prix - Time - The less”. www.statsf1.com. Accesat în .
- ^ „Formula 1 Pirelli Gran Premio d'Italia 2023 – Race Result”. Formula 1. . Accesat în .
- ^ „Statistics Grands Prix - Laps - The less”. www.statsf1.com. Accesat în .
- ^ „Statistics Grands Prix - Time - The most”. www.statsf1.com. Accesat în .
- ^ „Statistics Grands Prix - Time - The most”. www.statsf1.com. Accesat în .
- ^ „Statistics Grands Prix - Kms - The most”. www.statsf1.com. Accesat în .
- ^ Spurgeon, Brad (). „In 2011 Montreal Race, Many Records, One Great Drive”. The New York Times. Accesat în .
- ^ „Facts and stats: A best ever grid slot for Haas as Verstappen grabs Red Bull's 75th pole”. Formula1.com. . Accesat în .
- ^ „Facts and stats: Three champs on top in first-ever race to feature three red flags”. Formula1.com. . Accesat în .
- ^ Collantine, Keith (). „Villeneuve takes title as Schumacher's attack gets him thrown out”. RaceFans. Accesat în .
- ^ Cooper, Adam (). „The day Button won a four-hour race after six pitstops”. Motorsport.com. Accesat în .
- ^ „2023 Dutch Grand Prix – Race results”. .
- ^ „Ocon sets dubious F1 record in Austria”. Racingnews365.com. . Accesat în .
- ^ „How do F1 engine penalties work?”. Formula1.com. . Accesat în .
- ^ „Podiums average age”. Stats F1. Accesat în .
- ^ „F1 Schedule 2021 – Bahrain to host season opener as Australia moves later in calendar and Imola returns”. www.formula1.com (în engleză). Accesat în .
- ^ „Formula 1 to race at 22 Grands Prix in 2022”. www.formula1.com (în engleză). Accesat în .
- ^ „Emilia Romagna Grand Prix: Imola race called off because of major flooding”. BBC.com. . Accesat în .
- ^ „All-Time Calendar”. ChicaneF1. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „How Weather Affects Formula 1”. William Hill. Accesat în .
- ^ „Top 5 – hottest races on record”. Formula1.com. august 2017. Accesat în .
- ^ „Features – Globetrotter – Thank you Adelaide”. Grandprix.com. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „U.S. Grand Prix takes the lead as world's biggest race”. chicagotribune.com. septembrie 2000. Accesat în .