Sezonul de Formula 1 din 1984

Campionatul Mondial de Formula 1
Sezonul 1984
Campionul la Piloți
Persconferentie autocoureurs Lauda en Prost op Schiphol in behalen van resp. 1e , Bestanddeelnr 933-1303.jpg
Austria Niki Lauda (Al 3-lea titlu)
Campionul la Constructori
Lauda McLaren MP4-2 1984 Dallas F1.jpg
Regatul Unit McLaren-TAG (Al 2-lea titlu)
Informații
Durată
25 martie - 21 octombrie
Nr. curse
16
Nr. piloți
35
Nr. echipe
15

Campionatul Mondial de Formula 1 din 1984 a fost cel de-al 38-lea sezon al curselor auto pentru mașinile de Formula 1, recunoscut de organismul de conducere al sportului internațional, Federația Internațională de Automobilism, ca fiind competiția de cea mai înaltă clasă pentru mașinile de curse. A inclus cea de-a 35-a ediție a Campionatului Mondial al Piloților, și a 27-a ediție a Campionatului Mondial al Constructorilor.[1] Sezonul a fost disputat pe parcursul a șaisprezece curse, începând în Brazilia pe 25 martie și terminându-se în Portugalia pe 21 octombrie.

În Campionatul la Piloți, sezonul a devenit un duel între piloții echipei McLaren, Alain Prost și Niki Lauda. Prost a câștigat șapte curse față de cele cinci ale lui Lauda, inclusiv ultimele două curse ale sezonului, dar Lauda a ieșit în cele din urmă Campionul Mondial cu jumătate de punct avans – cea mai mică marjă din istoria Formulei 1. A fost al treilea titlu al lui Lauda și primul său din 1977 încoace. McLaren a câștigat confortabil Campionatul Constructorilor, primul lor din 1974.[1]

A fost a doua oară (după ce Denny Hulme realizase același lucru în 1967) și, până în prezent, ultima dată în istoria Campionatului Mondial când eventualul campion nu a marcat niciun pole position pe tot parcursul sezonului.

Piloții și echipele înscrise în campionatModificare

Piloții și echipele următoare au fost incluse în sezonul din 1984 al campionatului:

Imagine Concurent Constructor Motor Șasiu Pneu Piloți
Nr. Numele pilotului Etape
    Olivetti Brabham BMW Organization Brabham BMW M12/13 1,5 L4t BT53 M 1   Nelson Piquet Toate
2   Teo Fabi 1–5, 8, 10–15
  Corrado Fabi 6–7, 9
  Manfred Winkelhock 16
    Tyrrell Racing Organisation Tyrrell Ford Cosworth DFY 3,0 V8 012 G 3   Martin Brundle 1–9
  Stefan Johansson 10–13
4   Stefan Bellof 1–10, 12–13
  Mike Thackwell 11
    Williams Grand Prix Engineering Williams Honda RA163E 1,5 V6t
Honda RA164E 1,5 V6t
FW09
FW09B
G 5   Jacques Laffite Toate
6   Keke Rosberg Toate
    Marlboro McLaren International McLaren TAG TTE PO1 1,5 V6t[a] MP4/2 M 7   Alain Prost Toate
8   Niki Lauda Toate
    Skoal Bandit Formula 1 Team RAM Hart 415T 1,5 L4t 01
02
P 9   Philippe Alliot Toate
10   Jonathan Palmer 1–6, 8–16
  Mike Thackwell 7
    John Player Team Lotus Lotus Renault EF4B 1,5 V6t 95T G 11   Elio de Angelis Toate
12   Nigel Mansell Toate
    Team ATS ATS BMW M12/13 1,5 L4t D7 P 14   Manfred Winkelhock 1–14
  Gerhard Berger 16
31 12, 14–15
    Equipe Renault Elf Renault Renault EF4 1,5 V6t RE50 M 15   Patrick Tambay Toate
16   Derek Warwick Toate
33   Philippe Streiff 16
    Barclay Nordica Arrows BMW Arrows[b] Ford Cosworth DFV 3,0 V8 A6
A7
G 17   Marc Surer Toate
BMW M12/13 1.5 L4t 18   Thierry Boutsen Toate
    Toleman Group Motorsport Toleman Hart 415T 1,5 L4t TG183B
TG184
P
M
19   Ayrton Senna 1–13, 15–16
  Stefan Johansson 14
20   Johnny Cecotto 1–10
  Pierluigi Martini 14
  Stefan Johansson 15–16
    Spirit Racing Spirit[c] Hart 415T 1,5 L4t 101
101C
P 21   Mauro Baldi 1–6, 15–16
Ford Cosworth DFV 3,0 V8   Huub Rothengatter 7–14
    Benetton Team Alfa Romeo Alfa Romeo Alfa Romeo 890T 1,5 V8t 184T G 22   Riccardo Patrese Toate
23   Eddie Cheever Toate
    Osella Squadra Corse Osella Alfa Romeo 890T 1,5 V8t
Alfa Romeo 1260 3,0 V12
FA1E
FA1F
P 24   Piercarlo Ghinzani Toate
30   Jo Gartner 4, 10–16
    Ligier Loto Ligier Renault EF4 1,5 V6t JS23
JS23B
M 25   François Hesnault Toate
26   Andrea de Cesaris Toate
    Scuderia Ferrari SpA SEFAC Ferrari Ferrari 031 1,5 V6t 126C4 G 27   Michele Alboreto Toate
28   René Arnoux Toate

CalendarModificare

Următoarele șaisprezece Mari Premii au avut loc în 1984.

1.   2.   3.   4.  
Marele Premiu al Braziliei
23-25 martie
Marele Premiu al Africii de Sud
5-7 aprilie
Marele Premiu al Belgiei
27-29 aprilie
Marele Premiu al statului San Marino
4-6 mai
 
Jacarepaguá (P)
 
Kyalami (P)
 
Zolder (P)
 
Imola (P)
5.   6.   7.   8.  
Marele Premiu al Franței
18-20 mai
Marele Premiu al Principatului Monaco
31 mai, 2-3 iun
Marele Premiu al Canadei
15-17 iunie
Marele Premiu de la Detroit
22-24 iunie
 
Dijon-Prenois (P)
 
Monaco (S)
 
Gilles Villeneuve (S)
 
Detroit (S)
9.   10.   11.   12.  
Marele Premiu de la Dallas
6-8 iulie
Marele Premiu al Marii Britanii
20-22 iulie
Marele Premiu al Germaniei
3-5 august
Marele Premiu al Austriei
17-19 august
 
Dallas (S)
 
Brands Hatch (P)
 
Hockenheimring (P)
 
Österreichring (P)
13.   14.   15.   16.  
Marele Premiu al Țărilor de Jos
24-26 august
Marele Premiu al Italiei
7-9 septembrie
Marele Premiu al Europei
5-7 octombrie
Marele Premiu al Portugaliei
19-21 octombrie
 
Zandvoort (P)
 
Monza (P)
 
Nürburgring (P)
 
Estoril (P)
(P) - pistă; (S) - stradă.

Rezultate și clasamenteModificare

Marile PremiiModificare

Etapa Mare Premiu Pole position Cel mai rapid tur Pilotul câștigător Constructorul câștigător Raport
1   Marele Premiu al Braziliei   Elio de Angelis   Alain Prost   Alain Prost   McLaren-TAG Raport
2   Marele Premiu al Africii de Sud   Nelson Piquet   Patrick Tambay   Niki Lauda   McLaren-TAG Raport
3   Marele Premiu al Belgiei   Michele Alboreto   René Arnoux   Michele Alboreto   Ferrari Raport
4   Marele Premiu al statului San Marino   Nelson Piquet   Nelson Piquet   Alain Prost   McLaren-TAG Raport
5   Marele Premiu al Franței   Patrick Tambay   Alain Prost   Niki Lauda   McLaren-TAG Raport
6   Marele Premiu al Principatului Monaco   Alain Prost   Ayrton Senna   Alain Prost   McLaren-TAG Raport
7   Marele Premiu al Canadei   Nelson Piquet   Nelson Piquet   Nelson Piquet   Brabham-BMW Raport
8   Marele Premiu de la Detroit   Nelson Piquet   Derek Warwick   Nelson Piquet   Brabham-BMW Raport
9   Marele Premiu de la Dallas   Nigel Mansell   Niki Lauda   Keke Rosberg   Williams-Honda Raport
10   Marele Premiu al Marii Britanii   Nelson Piquet   Niki Lauda   Niki Lauda   McLaren-TAG Raport
11   Marele Premiu al Germaniei   Alain Prost   Alain Prost   Alain Prost   McLaren-TAG Raport
12   Marele Premiu al Austriei   Nelson Piquet   Niki Lauda   Niki Lauda   McLaren-TAG Raport
13   Marele Premiu al Țărilor de Jos   Alain Prost   René Arnoux   Alain Prost   McLaren-TAG Raport
14   Marele Premiu al Italiei   Nelson Piquet   Niki Lauda   Niki Lauda   McLaren-TAG Raport
15   Marele Premiu al Europei   Nelson Piquet   Nelson Piquet
  Michele Alboreto
  Alain Prost   McLaren-TAG Raport
16   Marele Premiu al Portugaliei   Nelson Piquet   Niki Lauda   Alain Prost   McLaren-TAG Raport

Sistemul de punctajModificare

Punctele sunt acordate primilor șase piloți care au terminat în fiecare cursă, folosind următoarea structură:

Loc 1 2 3 4 5 6
Puncte 9 6 4 3 2 1

Pentru a obține toate punctele, câștigătorul cursei trebuie să termine cel puțin 75% din distanța programată.[1] Jumătate de puncte au fost acordate dacă câștigătorul cursei termină mai puțin de 75% din distanță, cu condiția terminării a cel puțin două tururi complete. În cazul de egalitate la încheierea campionatului, s-a folosit un sistem de numărătoare, cel mai bun rezultat fiind folosit pentru a decide clasamentul final.[2] Pentru campionatul la piloți, doar cele unsprezece cele mai bune rezultate au contribuit la Campionatul Mondial.

Note
  • ^1 - În cazul în care nu s-au încheiat două tururi complete, nu s-a acordat niciun punct și cursa a fost abandonată.
  • ^2 - În cazul în care doi sau mai mulți piloți au realizat același cel mai bun rezultat de un număr egal de ori, s-a folosit următorul cel mai bun rezultat.

Clasament Campionatul Mondial al PiloțilorModificare

Poz. Pilot BRA
 
RSA
 
BEL
 
SMR
 
FRA
 
MON
 
CAN
 
DET
 
DAL
 
GBR
 
GER
 
AUT
 
NED
 
ITA
 
EUR
 
POR
 
Puncte[d]
1   Niki Lauda Ret 1 Ret Ret 1 Ret 2 Ret RetR 1R 2 1R 2 1R 4 2R[e] 72
2   Alain Prost 1R 2 Ret 1 7R 1P 3 4 Ret Ret 1P
R
Ret 1P Ret 1 1 71,5
3   Elio de Angelis 3P 7 5 3 5 5 4 2 3 4 Ret Ret 4 Ret Ret 5 34
4   Michele Alboreto Ret 11 1P Ret Ret 6 Ret Ret Ret 5 Ret 3 Ret 2 2R 4 30,5
5   Nelson Piquet Ret RetP 9 RetP
R
Ret Ret 1P
R
1P Ret 7P Ret 2P Ret RetP 3P
R
6P 29
6   René Arnoux Ret Ret 3R 2 4 3 5 Ret 2 6 6 7 11R Ret 5 9 27
7   Derek Warwick Ret 3 2 4 Ret Ret Ret RetR Ret 2 3 Ret Ret Ret 11 Ret 23
8   Keke Rosberg 2 Ret 4 Ret 6 4 Ret Ret 1 Ret Ret Ret 8 Ret Ret Ret 20,5
9[1]   Ayrton Senna Ret 6 6 NSC Ret 2R 7 Ret Ret 3 Ret Ret Ret Ret 3 13
=[1]   Nigel Mansell Ret Ret Ret Ret 3 Ret 6 Ret 6P Ret 4 Ret 3 Ret Ret Ret 13
11   Patrick Tambay 5 RetR 7 Ret 2P Ret DSA Ret Ret 8 5 Ret 6 Ret Ret 7 11
12   Teo Fabi Ret Ret Ret Ret 9 3 Ret Ret 4 5 Ret Ret 9
13   Riccardo Patrese Ret 4 Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 12 Ret 10 Ret 3 6 8 8
14   Jacques Laffite Ret Ret Ret Ret 8 8 Ret 5 4 Ret Ret Ret Ret Ret Ret 14 5
15   Thierry Boutsen 6 12 Ret 5 11 NSC Ret Ret Ret Ret Ret 5 Ret 10 9 Ret 5
16[1]   Stefan Johansson DSC DSC NSC DSC 4 Ret 11 3
=[1]   Eddie Cheever 4 Ret Ret 7 Ret NSC 11 Ret Ret Ret Ret Ret 13 9 Ret 17 3
18   Andrea de Cesaris Ret 5 Ret 6 10 Ret Ret Ret Ret 10 7 Ret Ret Ret 7 12 3
19   Piercarlo Ghinzani Ret NS Ret NSC 12 7 Ret Ret 5 9 Ret Ret Ret 7 Ret Ret 2
20   Marc Surer 7 9 8 Ret Ret NSC Ret Ret Ret 11 Ret 6 Ret Ret Ret Ret 1
  Jo Gartner Ret Ret Ret Ret 12 5[f] Ret 16 0
  Gerhard Berger 12 6[f] Ret 13 0
  François Hesnault Ret 10 Ret Ret NS Ret Ret Ret Ret Ret 8 8 7 Ret 10 Ret 0
  Corrado Fabi Ret Ret 7 0
  Mauro Baldi Ret 8 Ret 8 Ret NSC 8 15 0
  Manfred Winkelhock EX Ret Ret Ret Ret Ret 8 Ret 8 Ret Ret NS Ret NS 10 0
  Jonathan Palmer 8 Ret 10 9 13 NSC Ret Ret Ret Ret 9 9 Ret Ret Ret 0
  Huub Rothengatter NC NSC Ret NC 9 NC Ret 8 0
  Johnny Cecotto Ret Ret Ret NC Ret Ret 9 Ret Ret NSC 0
  Philippe Alliot Ret Ret NSC Ret Ret NSC 10 Ret NS Ret Ret 11 10 Ret Ret Ret 0
  Stefan Bellof DSC DSC DSC DSC DSC DSC DSC DSC DSC DSC EX DSC 0
  Martin Brundle DSC DSC DSC DSC DSC NSC DSC DSC NSC 0
  Mike Thackwell Ret NSC 0
  Philippe Streiff Ret 0
  Pierluigi Martini NSC 0
Poz. Pilot BRA
 
RSA
 
BEL
 
SMR
 
FRA
 
MON
 
CAN
 
DET
 
DAL
 
GBR
 
GER
 
AUT
 
NED
 
ITA
 
EUR
 
POR
 
Puncte
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu Nu s-a clasat, retras (Ret)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Cursă anulată (C)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Nu s-a precalificat (NSPC)
Fără culoare Doar s-a antrenat (DSA)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
(6) Rezultatul nu a fost luat în considerare pentru CM

Note:

Clasament Campionatul Mondial al ConstructorilorModificare

Poz. Constructor BRA
 
RSA
 
BEL
 
SMR
 
FRA
 
MON
 
CAN
 
DET
 
DAL
 
GBR
 
GER
 
AUT
 
NED
 
ITA
 
EUR
 
POR
 
Puncte
1   McLaren-TAG 1R 1 Ret 1 1 1P 2 4 RetR 1R 1P
R
1R 1P[g] 1R 1 1 143,5
Ret 2 Ret Ret 7R Ret 3 Ret Ret Ret 2 Ret 2 Ret 4 2R
2   Ferrari Ret 11 1P 2 4 3 5 Ret 2 5 6 3 11R 2 2R 4 57,5
Ret Ret 3R Ret Ret 6 Ret Ret Ret 6 Ret 7 Ret Ret 5 9
3   Lotus-Renault 3P 7 5 3 3 5 4 2 3 4 4 Ret 3 Ret Ret 5 47
Ret Ret Ret Ret 5 Ret 6 Ret 6P Ret Ret Ret 4 Ret Ret Ret
4   Brabham-BMW Ret RetP 9 RetP
R
9 Ret 1P
R
1P 7 7P Ret 2P 5 RetP 3P
R
6P 38
Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 3 Ret Ret Ret 4 Ret Ret Ret 10
5   Renault 5 3 2 4 2P Ret Ret Ret Ret 2 3 Ret 6 Ret 11 7 34
Ret RetR 7 Ret Ret Ret DSA RetR Ret 8 5 Ret Ret Ret Ret Ret
Ret
6   Williams-Honda 2 Ret 4 Ret 6 4 Ret 5 1 Ret Ret Ret 8 Ret Ret 14 25,5
Ret Ret Ret Ret 8 8 Ret Ret 4 Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret
7   Toleman-Hart Ret 6 6 NC Ret 2R 7 Ret Ret 3 Ret Ret Ret 4 Ret 3 16
Ret Ret Ret NSC Ret Ret 9 Ret Ret NSC NSC Ret 11
8   Alfa Romeo 4 4 Ret 7 Ret Ret 11 Ret Ret 12 Ret 10 13 3 6 8 11
Ret Ret Ret Ret Ret NSC Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 9 Ret 17
9   Ligier-Renault Ret 5 Ret 6 10 Ret Ret Ret Ret 10 7 8 7 Ret 7 12 3
Ret 10 Ret Ret NS Ret Ret Ret Ret Ret 8 Ret Ret Ret 10 Ret
10   Arrows-Ford 6 9 8 5 Ret NSC Ret Ret 3
7 12
11   Arrows-BMW Ret Ret 11 NSC Ret Ret Ret 11 Ret 5 Ret 10 9 Ret 3
Ret Ret Ret 6 Ret Ret Ret Ret
12   Osella-Alfa Romeo Ret NS Ret Ret 12 7 Ret Ret 5 9 Ret Ret 12 5 Ret 16 2
NSC Ret Ret Ret Ret 7 Ret Ret
  ATS-BMW EX Ret Ret Ret Ret Ret 8 Ret 8 Ret Ret 12 Ret 6 Ret 13 0
NS NS
  Spirit-Hart Ret 8 Ret 8 Ret NSC NC Ret NC 9 NC Ret 8 8 15 0
  RAM-Hart 8 Ret 10 9 13 NSC 10 Ret Ret Ret Ret 9 9 Ret Ret Ret 0
Ret Ret NSC Ret Ret NSC Ret Ret NS Ret Ret 11 10 Ret Ret Ret
  Spirit-Ford NSC 0
EX   Tyrrell-Ford DSC DSC DSC DSC DSC NSC DSC DSC NSC DSC NSC NSC DSC EX EX EX DSC
(0)[h]
DSC DSC DSC EX
Poz. Constructor BRA
 
RSA
 
BEL
 
SMR
 
FRA
 
MON
 
CAN
 
DET
 
DAL
 
GBR
 
GER
 
AUT
 
NED
 
ITA
 
EUR
 
POR
 
Puncte
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu Nu s-a clasat, retras (Ret)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Cursă anulată (C)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Nu s-a precalificat (NSPC)
Fără culoare Doar s-a antrenat (DSA)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
(6) Rezultatul nu a fost luat în considerare pentru CM

Note:

  • Pozițiile sunt sortate după cel mai bun rezultat, rândurile nefiind legate de piloți. În caz de egalitate de puncte, cele mai bune poziții obținute au determinat rezultatul.
  •   – Au fost acordate puncte înjumătățite la Marele Premiu al Principatului Monaco deoarece a fost parcursă mai puțin de 75% din distanța programată din cauza vremii.

NoteModificare

  1. ^ McLaren a folosit motoare Porsche. Din motive de sponsorizare, aceste motoare au fost redenumite drept „TAG”.
  2. ^ Arrows a intrat în primele două Mari Premii cu motorul Ford, în etapele 3-8 cu ambele motoare Ford și BMW, iar începând cu etapa a noua, echipa a concurat doar cu motorul BMW.
  3. ^ Spirit a intrat în etapele 1-7 și 9-16 cu motorul Hart, iar în etapa a opta echipa a concurat cu motorul Ford.
  4. ^ Doar cele mai bune unsprezece rezultate au fost luate în considerare pentru campionatul piloților.[2] Numerele fără paranteze sunt puncte de campionat; numerele dintre paranteze sunt puncte totale acumulate.
  5. ^ Niki Lauda și-a adjudecat titlul la piloți la Marele Premiu al Portugaliei.
  6. ^ a b Nici Gartner, nici Berger nu erau eligibili pentru puncte, deoarece conduceau „mașina a doua” a echipelor Osella și ATS, iar ele intraseră oficial cu o singură mașină pentru întregul campionat.
  7. ^ McLaren-TAG și-a adjudecat titlul la constructori la Marele Premiu al Țărilor de Jos.
  8. ^ Tyrrell a fost exclusă din Campionatul Mondial din 1984 și descalificată retroactiv din toate cursele din cauza faptului că-și ajustau mașina pentru a fi subgreutate în toate cursele în care a participat.[3] Practic, Tyrrell își rula mașinile subgreutate în timpul cursei apoi, în fazele de închiere, umplea rezervoarele de alimentare cu injecție de apă cu încă 7,5 litri de apă amestecate cu 63,5 kg de plumb pentru a se asigura se află în limita de greutate.

ReferințeModificare

  1. ^ a b c d e f 1984 Formula 1 World Championship for Drivers / 1984 Formula 1 World Championship for Manufacturers, FIA '85 yearbook of automobile sport, red section, pages 84–85
  2. ^ Peter Higham, The Guinness Guide to International Motor Racing, 1995, page 126
  3. ^ Marshall, Ewan (). „1984: Tyrrell's Annus horribilis”. GP Focus. Arhivat din original la . Accesat în .