Marele Premiu al Belgiei
 Marele Premiu al Belgiei | |
 Circuitul Spa-Francorchamps | |
| Informații | |
|---|---|
| Ediții | 78 |
| Prima ediție | 1925 |
| Cele mai multe victorii (piloți) |  Michael Schumacher (6) |
| Cele mai multe victorii (constructori) |  Ferrari (18) |
| Lungimea circuitului | 7,004 km (4,352 mi) |
| Distanța cursei | 308,052 km (191,414 mi) |
| Tururi | 74 |
| Cea mai recentă cursă (2023): | |
| Pole position | |
| |
| Podium | |
2.  Sergio Pérez
| |
| Cel mai rapid tur | |
| |
Marele Premiu al Belgiei este o cursă organizată anual în Stavelot, Belgia, care face parte din calendarul Formulei 1. Prima cursă națională din Belgia s-a desfășurat în 1925 în regiunea Spa, o zonă a țării care a fost asociată cu sporturile cu motor încă din primii ani de curse.
Încă de la început, Spa-Francorchamps a fost cunoscut pentru vremea sa imprevizibilă. Într-o perioadă din istoria sa, plouase la Marele Premiu al Belgiei timp de douăzeci de ani la rând. De multe ori, piloții se confruntă cu o parte a circuitului în care este clar și senin, în timp ce în altă parte este ploios și alunecos.
Istoric Modificare
După succesul din 1923 a Cursei de 24 de ore de la Le Mans din Franța, o cursă similară, Cursa de 24 de ore de la Spa s-a născut. S-a folosit un circuit la Spa-Francorchamps care a constat din drumuri publice super rapide între cele trei orașe: Francorchamps, Malmedy și Stavelot. În 1925 a avut loc primul Mare Premiu al Belgiei la circuitul de 14,4 kilometri. În ciuda dimensiunilor mari, nu exista decât un singur colț strâns, iar viteza mare l-a făcut un circuit foarte periculos. Nu existau bariere în jurul pistei, iar piloții trebuiau să se întreacă prin sate mici cu garduri, stâlpi de telegraf, șanțuri și clădiri. Mulți piloți și-au pierdut viața pe circuitul periculos.
Circuitul a fost mult modificat de-a lungul anilor, inclusiv ocolirea șicanei Malmedy și următoarea reinstalare a acestuia în 1935, introducerea colțului Eau Rouge în 1939, ocolirea acului de păr Stavelot pentru a-l transforma într-o curbă rapidă înclinată, totul rezultând în scurtarea generală a circuitului.
După izbucnirea celui De-al Doilea Război Mondial, cursa a fost anulată până în 1946. Patru ani mai târziu, în 1950, a avut loc primul Campionat Mondial de Formula 1, cursa făcând parte din calendar chiar de la debut. În 1969, provocat de moartea a numeroși piloți de-a lungul anilor, Jackie Stewart a vizitat circuitul în numele Asociației Piloților, și astfel a cerut multe îmbunătățiri ale pistei. Proprietarii pistei nu au vrut să plătească pentru îmbunătățirile de siguranță, determinând retragerea de la eveniment a echipelor britanice, franceze și italiene, ceea ce a dus la anularea cursei în acel an. O ultimă cursă a avut loc acolo în 1970, dar Spa era încă prea rapid și prea periculos, iar în 1971, Marele Premiu al Belgiei a fost scos din calendarul Formulei 1. Belgienii au decis apoi să-și alterneze organizarea între un circuit de la Zolder din nordul Belgiei, și un circuit la Nivelles-Baulers, lângă Bruxelles. Prima cursă de la Nivelles a avut loc în 1972, iar Zolder a găzduit cursa din anul următor. În 1983, Marele Premiu al Belgiei a revenit la circuitul Spa-Francorchamps, reconstruit drastic, revizuit și scurtat. Aproximativ două treimi din circuit au folosit aspectul inițial, iar legendarul colț Eau Rouge a rămas intact. Doar noua șicană chiar înainte de linia de sosire a atras critici. Zolder a găzduit Marele Premiu pentru ultima oară în 1984, înainte ca eventul să revină la Spa-Francorchamps În 1985, unde a rămas încă de atunci. Spa-Francorchamps a fost scurtat la 4,3 km, iar părțile care au trecut prin orașele din trecut și altele obstrucții au fost eliminate.[1]
Câștigătorii Marelui Premiu al Belgiei Modificare
Evenimentele scrise pe fond roz indică anii în care cursa nu a făcut parte din Campionatul Mondial de Formula 1.
Multipli câștigători Modificare
Piloți Modificare
Piloții îngroșati concurează și în sezonul actual de Formula 1.
| Victorii | Piloți | Ani |
|---|---|---|
| 6 | Michael Schumacher
|
1992, 1995, 1996, 1997, 2001, 2002 |
| 5 |  Ayrton Senna
|
1985, 1988, 1989, 1990, 1991 |
| 4 |  Jim Clark
|
1962, 1963, 1964, 1965 |
 Kimi Räikkönen
|
2004, 2005, 2007, 2009 | |
| Lewis Hamilton
|
2010, 2015, 2017, 2020 | |
| 3 |  Juan Manuel Fangio
|
1950, 1954, 1955 |
| Damon Hill
|
1993, 1994, 1998 | |
| Sebastian Vettel
|
2011, 2013, 2018 | |
 Max Verstappen
|
2021, 2022, 2023 | |
| 2 | Alberto Ascari
|
1952, 1953 |
| Emerson Fittipaldi
|
1972, 1974 | |
 Niki Lauda
|
1975, 1976 | |
 Alain Prost
|
1983, 1987 |
Constructori Modificare
Echipele îngroșate concurează și în sezonul actual de Formula 1.
Evenimentele scrise pe fond roz indică anii în care cursa nu a făcut parte din Campionatul Mondial de Formula 1.
| Victorii | Constructor | Ani | |
|---|---|---|---|
| 18 | Ferrari
|
1952, 1953, 1956, 1961, 1966, 1975, 1976, 1979, 1984, 1996, 1997, 2001, 2002, 2007, 2008, 2009, 2018, 2019 | |
| 14 | McLaren
|
1968, 1974, 1982, 1987, 1988, 1989, 1990, 1991, 1999, 2000, 2004, 2005, 2010, 2012 | |
| 8 | Lotus
|
1962, 1963, 1964, 1965, 1972, 1977, 1978, 1985 | |
| 7 | Mercedes
|
1935, 1939, 1955, 2015, 2016, 2017, 2020 | |
| 6 | Red Bull
|
2011, 2013, 2014, 2021, 2022, 2023 | |
| 4 | Alfa Romeo
|
1925, 1947, 1950, 1951 | |
| Williams
|
1981, 1986, 1993, 1994 | ||
| 3 | Bugatti
|
1930, 1931, 1934 | |
| 2 | Maserati
|
1933, 1954 | |
| Benetton
|
1992, 1995 | ||
Note Modificare
- ^ „Belgian Grand Prix history”. Accesat în .