Sezonul de Formula 1 din 1981

Campionatul Mondial de Formula 1
Sezonul 1981
Durată
15 martie - 17 octombrie
Nr. curse
15
Nr. piloți
39
Nr. echipe
18
Campionul la Piloți
Brazilia Nelson Piquet (Primul titlu)
Campionul la Constructori
Regatul Unit Williams-Ford (Al 2-lea titlu)

Campionatul Mondial de Formula 1 din 1981 a fost cel de-al 35-lea sezon al curselor auto pentru mașinile de Formula 1, recunoscut de organismul de conducere al sportului internațional, Federația Internațională de Automobilism, ca fiind competiția de cea mai înaltă clasă pentru mașinile de curse. A inclus cea de-a 32-a ediție a Campionatului Mondial al Piloților, și a 24-a ediție a Campionatului Mondial al Constructorilor. Sezonul a fost disputat pe parcursul a cincisprezece curse, începând în Statele Unite pe 15 martie și terminându-se tot în Statele Unite pe 17 octombrie.

Campionatul din 1981 a fost primul care s-a desfășurat sub numele Campionatul Mondial FIA de Formula 1,[1] înlocuind atât Campionatul Mondial al Piloților, cât și Cupa Internațională pentru Constructori. Acum echipele trebuiau să depună înscrieri pentru întregul campionat, și nu doar pentru cursele individuale, iar la fiecare cursă de campionat urma să existe un set standardizat de reguli, în timp ce FIA va stabili și premiul în bani pentru toate cursele.[1] După acest sezon, FIA a cerut participanților în Formula 1 să dețină drepturile intelectuale asupra șasiului în care intră, astfel încât distincția dintre termenii „intrant” și „constructor”, și, prin urmare, „echipă”, a devenit mai puțin pronunțată.[a]

Nelson Piquet a câștigat Campionatul Piloților, primul dintre cele trei titluri ale sale acumulate în carieră, în timp ce Williams a câștigat Campionatul Constructorilor pentru al doilea an consecutiv.

Piloții și echipele înscrise în campionat modificare

Piloții și echipele următoare au fost incluse în sezonul din 1981 al campionatului.

Imagine Concurent Constructor Motor Șasiu Pneu Piloți
Nr. Numele pilotului Etape
    Albilad Williams Racing Team
  TAG Williams Team
Williams Ford Cosworth DFV 3,0 V8 FW07C M
G
1   Alan Jones Toate
2   Carlos Reutemann Toate
    Tyrrell Racing Team Tyrrell Ford Cosworth DFV 3,0 V8 010
011
M
A
3   Eddie Cheever Toate
4   Kevin Cogan 1
  Ricardo Zunino 2–3
  Michele Alboreto 4–15
    Parmalat Racing Team Brabham Ford Cosworth DFV 3,0 V8 BT49C M
G
5   Nelson Piquet Toate
6   Héctor Rebaque Toate
    Marlboro McLaren International McLaren Ford Cosworth DFV 3,0 V8 M29F
MP4/1
M 7   John Watson Toate
8   Andrea de Cesaris Toate
    Team ATS ATS Ford Cosworth DFV 3,0 V8 D4
HGS1
M
A
9   Jan Lammers 1–4
  Slim Borgudd 5, 7–15
10 4, 6
    Team Essex Lotus
  John Player Team Lotus
Lotus Ford Cosworth DFV 3,0 V8 81B
87
M
G
11   Elio de Angelis 1–3, 5–15
12   Nigel Mansell 1–3, 5–15
    Ensign Racing Ensign Ford Cosworth DFV 3,0 V8 N180B M
A
14   Marc Surer 1–6
  Eliseo Salazar 7–15
    Equipe Renault Elf Renault Renault-Gordini EF1 1,5 V6t RE20B
RE30
M 15   Alain Prost Toate
16   René Arnoux Toate
    March Grand Prix Team March Ford Cosworth DFV 3,0 V8 811 M
A
17   Derek Daly 1–3, 7–15
  Eliseo Salazar 4–6
18 1–3
  Derek Daly 4–6
  Fittipaldi Automotive Fittipaldi Ford Cosworth DFV 3,0 V8 F8C M
A
P
20   Keke Rosberg 1–10, 12–15
21   Chico Serra 1–10, 12–15
    Marlboro Team Alfa Romeo Alfa Romeo Alfa Romeo 1260 3,0 V12 179B
179C
179D
M 22   Mario Andretti Toate
23   Bruno Giacomelli Toate
    Equipe Talbot Gitanes Talbot Ligier Matra MS81 3,0 V12 JS17 M 25   Jean-Pierre Jarier 1–2
  Jean-Pierre Jabouille 2–7
  Patrick Tambay 8–15
26   Jacques Laffite Toate
    Scuderia Ferrari SpA SEFAC Ferrari Ferrari 021 1,5 V6t 126CK M 27   Gilles Villeneuve Toate
28   Didier Pironi Toate
    Ragno Arrows Beta Racing Team Arrows Ford Cosworth DFV 3,0 V8 A3 M
P
29   Riccardo Patrese Toate
30   Siegfried Stohr 1–13
  Jacques Villeneuve Sr. 14–15
    Osella Squadra Corse Osella Ford Cosworth DFV 3,0 V8 FA1B
FA1C
M 31   Miguel Ángel Guerra 1–4
  Piercarlo Ghinzani 5
  Beppe Gabbiani 6–15
32 1–5
  Piercarlo Ghinzani 6
  Giorgio Francia 7
  Jean-Pierre Jarier 9–15
    Theodore Racing Team Theodore Ford Cosworth DFV 3,0 V8 TY01 M
A
33   Patrick Tambay 1–7
  Marc Surer 8–15
  Candy Toleman Motorsport Toleman Hart 415T 1,5 L4t TG181 P 35   Brian Henton 4–15
36   Derek Warwick 4–15

Echipele private care nu și-au construit propriul șasiu și au folosit șasiurile constructorilor existenți sunt arătate mai jos.

Concurent Constructor afiliat Motor Șasiu Pneu Piloți
Nr. Numele pilotului Etape
  Equipe Banco Occidental Williams Ford Cosworth DFV 3,0 V8 FW07C M 37   Emilio de Villota 7

Calendar modificare

Următoarele cincisprezece Mari Premii au avut loc în 1981.

1.   2.   3.   4.  
Marele Premiu al Statelor Unite
13-15 martie
Marele Premiu al Braziliei
27-29 martie
Marele Premiu al Argentinei
10-12 aprilie
Marele Premiu al statului San Marino
1-3 mai
 
Long Beach (S)
 
Jacarepaguá (P)
 
Buenos Aires (P)
 
Imola (P)
5.   6.   7.   8.  
Marele Premiu al Belgiei
15-17 mai
Marele Premiu al Principatului Monaco
28, 30-31 mai
Marele Premiu al Spaniei
19-21 iunie
Marele Premiu al Franței
3-5 iunie
 
Zolder (P)
 
Monaco (S)
 
Jarama (P)
 
Dijon-Prenois (P)
9.   10.   11.   12.  
Marele Premiu al Marii Britanii
19-21 iunie
Marele Premiu al Germaniei
31 iul-2 aug
Marele Premiu al Austriei
14-16 august
Marele Premiu al Țărilor de Jos
28-30 august
 
Silverstone (P)
 
Hockenheimring (P)
 
Österreichring (P)
 
Zandvoort (P)
13.   14.   15.  
Marele Premiu al Italiei
11-13 septembrie
Marele Premiu al Canadei
25-27 septembrie
Marele Premiu al Las Vegasului[b]
15-17 octombrie[c]
 
Monza (P)
 
Île Notre-Dame (S)
 
Caesars Palace (S)
(P) - pistă; (S) - stradă.

Rezultate și clasamente modificare

Marile Premii modificare

Etapa Mare Premiu Pole position Cel mai rapid tur Pilotul câștigător Constructorul câștigător Raport Lider
Pilot Dif.
1   MP al Vestului Statelor Unite   Riccardo Patrese   Alan Jones   Alan Jones   Williams-Ford Raport   JON   3
2   MP al Braziliei   Nelson Piquet   Marc Surer   Carlos Reutemann   Williams-Ford Raport   JON
  REU
  0
3   MP al Argentinei   Nelson Piquet   Nelson Piquet   Nelson Piquet   Brabham-Ford Raport   REU   3
4   MP al statului San Marino   Gilles Villeneuve   Gilles Villeneuve   Nelson Piquet   Brabham-Ford Raport   3
5   MP al Belgiei   Carlos Reutemann   Carlos Reutemann   Carlos Reutemann   Williams-Ford Raport   12
6   MP al Principatului Monaco   Nelson Piquet   Alan Jones   Gilles Villeneuve   Ferrari Raport   10
7   MP al Spaniei   Jacques Laffite   Alan Jones   Gilles Villeneuve   Ferrari Raport   13
8   MP al Franței   René Arnoux   Alain Prost   Alain Prost   Renault Raport   11
9   MP al Marii Britanii   René Arnoux   René Arnoux   John Watson   McLaren-Ford Raport   17
10   MP al Germaniei   Alain Prost   Alan Jones   Nelson Piquet   Brabham-Ford Raport   8
11   MP al Austriei   René Arnoux   Jacques Laffite   Jacques Laffite   Talbot Ligier-Matra Raport   6
12   MP al Țărilor de Jos   Alain Prost   Alan Jones   Alain Prost   Renault Raport   PIQ   0
13   MP al Italiei   René Arnoux   Carlos Reutemann   Alain Prost   Renault Raport   REU   3
14   MP al Canadei   Nelson Piquet   John Watson   Jacques Laffite   Talbot Ligier-Matra Raport   1
15   MP al Las Vegasului   Carlos Reutemann   Didier Pironi   Alan Jones   Williams-Ford Raport   PIQ   1

Sistemul de punctaj modificare

Punctele sunt acordate primilor șase piloți care au terminat în fiecare cursă, folosind următoarea structură:[2]

Loc 1 2 3 4 5 6
Puncte 9 6 4 3 2 1

Pentru a obține toate punctele, câștigătorul cursei trebuie să termine cel puțin 75% din distanța programată.[1] Jumătate de puncte au fost acordate dacă câștigătorul cursei termină mai puțin de 75% din distanță, cu condiția terminării a cel puțin două tururi complete. În cazul de egalitate la încheierea campionatului, s-a folosit un sistem de numărătoare, cel mai bun rezultat fiind folosit pentru a decide clasamentul final.[2] Pentru campionatul la piloți, doar cele unsprezece cele mai bune rezultate au contribuit la Campionatul Mondial.

Note
  • ^1 - În cazul în care nu s-au încheiat două tururi complete, nu s-a acordat niciun punct și cursa a fost abandonată.
  • ^2 - În cazul în care doi sau mai mulți piloți au realizat același cel mai bun rezultat de un număr egal de ori, s-a folosit următorul cel mai bun rezultat.

Clasament Campionatul Mondial al Piloților modificare

Poz. Pilot USW
 
BRA
 
ARG
 
SMR
 
BEL
 
MON
 
ESP
 
FRA
 
GBR
 
DEU
 
AUT
 
NED
 
ITA
 
CAN
 
LVG
 
Puncte
1   Nelson Piquet 3 12P 1P
R
1 Ret RetP Ret 3 Ret 1 3 2 6 5P 5[d] 50
2   Carlos Reutemann 2 1 2 3 1P
R
Ret 4 10 2 Ret 5 Ret 3R 10 8P 49
3   Alan Jones 1R 2 4 12 Ret 2R 7R 17 Ret 11R 4 3R 2 Ret 1 46
4   Jacques Laffite Ret 6 Ret Ret 2 3 2P Ret 3 3 1R Ret Ret 1 6 44
5   Alain Prost Ret Ret 3 Ret Ret Ret Ret 1R Ret 2P Ret 1P 1 Ret 2 43
6   John Watson Ret 8 Ret 10 7 Ret 3 2 1 6 6 Ret Ret 2R 7 27
7   Gilles Villeneuve Ret Ret Ret 7P
R
4 1 1 Ret Ret 10 Ret Ret Ret 3 DSC 25
8   Elio de Angelis Ret 5 6 5 Ret 5 6 DSC 7 7 5 4 6 Ret 14
9   René Arnoux 8 Ret 5 8 NSC Ret 9 4P 9P
R
13 2P Ret RetP Ret Ret 11
10   Héctor Rebaque Ret Ret Ret 4 Ret NSC Ret 9 5 4 Ret 4 Ret Ret Ret 11
11   Riccardo Patrese RetP 3 7 2 Ret Ret Ret 14 10 Ret Ret Ret Ret Ret 11 10
12   Eddie Cheever 5 NC Ret Ret 6 5 NC 13 4 5 NSC Ret Ret 12 Ret 10
13   Didier Pironi Ret Ret Ret 5 8 4 15 5 Ret Ret 9 Ret 5 Ret 9R 9
14   Nigel Mansell Ret 11 Ret 3 Ret 6 7 NSC Ret Ret Ret Ret Ret 4 8
15   Bruno Giacomelli Ret NC 10 Ret 9 Ret 10 15 Ret 15 Ret Ret 8 4 3 7
16   Marc Surer Ret 4R Ret 9 11 6 12 11 14 Ret 8 NSC 9 Ret 4
17   Mario Andretti 4 Ret 8 Ret 10 Ret 8 8 Ret 9 Ret Ret Ret 7 Ret 3
18   Andrea de Cesaris Ret Ret 11 6 Ret Ret Ret 11 Ret Ret 8 NS 7 Ret 12 1
19   Patrick Tambay 6 10 Ret 11 NSC 7 13 Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 1
20   Slim Borgudd 13 NSC NSPC NSC NSC 6 Ret Ret 10 Ret Ret NSC 1
21   Eliseo Salazar NSC NSC NSC Ret NSC NSPC 14 Ret NSC NC Ret 6 Ret Ret NC 1
  Jean-Pierre Jarier Ret 7 8 8 10 Ret 9 Ret Ret 0
  Siegfried Stohr NSC Ret 9 NSC Ret Ret Ret NSC Ret 12 Ret 7 NSC 0
  Derek Daly NSC NSC NSC NSC NSC NSPC 16 Ret 7 Ret 11 Ret Ret 8 NSC 0
  Chico Serra 7 Ret Ret NSC Ret NSC 11 NS NSC NSC NSC NSC NSC NSC 0
  Keke Rosberg Ret 9 Ret Ret Ret NSC 12 Ret Ret NSC NSC NSC NSC 10 0
  Michele Alboreto Ret 12 Ret NSC 16 Ret NSC Ret 9 Ret 11 13 0
  Brian Henton NSC NSC NSPC NSC NSC NSC NSC NSC NSC 10 NSC NSC 0
  Jan Lammers Ret NSC 12 NSC 0
  Ricardo Zunino 13 13 0
  Piercarlo Ghinzani 13 NSC 0
  Jean-Pierre Jabouille NSC NSC NC Ret NSC Ret 0
  Beppe Gabbiani Ret NSC NSC Ret Ret NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC 0
  Derek Warwick NSC NSC NSPC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC Ret 0
  Miguel Ángel Guerra NSC NSC NSC Ret 0
  Jacques Villeneuve Sr. NSC NSC 0
  Kevin Cogan NSC 0
  Giorgio Francia NSC 0
  Emilio de Villota EX 0
Poz. Pilot USW
 
BRA
 
ARG
 
SMR
 
BEL
 
MON
 
ESP
 
FRA
 
GBR
 
DEU
 
AUT
 
NED
 
ITA
 
CAN
 
LVG
 
Puncte
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu Nu s-a clasat, retras (Ret)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Cursă anulată (C)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Nu s-a precalificat (NSPC)
Fără culoare Doar s-a antrenat (DSA)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
(6) Rezultatul nu a fost luat în considerare pentru CM

Clasament Campionatul Mondial al Constructorilor modificare

Poz. Constructor USW
 
BRA
 
ARG
 
SMR
 
BEL
 
MON
 
ESP
 
FRA
 
GBR
 
DEU
 
AUT
 
NED
 
ITA
 
CAN
 
LVG
 
Puncte
1   Williams-Ford 1R 1 2 3 1P
R
2R 4 10 2 11R 4 3R 2 10[e] 1 95
2 2 4 12 Ret Ret 7R 17 Ret Ret 5 Ret 3R Ret 8P
EX
2   Brabham-Ford 3 12P 1P
R
1 Ret RetP Ret 3 5 1 3 2 6 5P 5 61
Ret Ret Ret 4 Ret NSC Ret 9 Ret 4 Ret 4 Ret Ret Ret
3   Renault 8 Ret 3 8 Ret Ret 9 1R 9P
R
2P 2P 1P 1 Ret 2 54
Ret Ret 5 Ret NSC Ret Ret 4P Ret 13 Ret Ret RetP Ret Ret
4   Talbot Ligier-Matra Ret 6 Ret NC 2 3 2P Ret 3 3 1R Ret Ret 1 6 44
Ret 7 NSC Ret Ret NSC Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret
5   Ferrari Ret Ret Ret 5 4 1 1 5 Ret 10 9 Ret 5 3 9R 34
Ret Ret Ret 7P
R
8 4 15 Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret DSC
6   McLaren-Ford Ret 8 11 6 7 Ret 3 2 1 6 6 Ret Ret 2R 7 28
Ret Ret Ret 10 Ret Ret Ret 11 Ret Ret 8 NS 7 Ret 12
7   Lotus-Ford Ret 5 6 3 Ret 5 6 NSC 7 7 5 4 6 4 22
Ret 11 Ret 5 Ret 6 7 DSC Ret Ret Ret Ret Ret Ret
8   Arrows-Ford RetP 3 7 2 Ret Ret Ret 14 10 12 Ret 7 Ret Ret 11 10
NSC Ret 9 NSC Ret Ret Ret NSC Ret Ret Ret Ret NSC NSC NSC
9   Alfa Romeo 4 NC 8 Ret 9 Ret 8 8 Ret 9 Ret Ret 8 4 3 10
Ret Ret 10 Ret 10 Ret 10 15 Ret 15 Ret Ret Ret 7 Ret
10   Tyrrell-Ford 5 13 13 Ret 6 5 NC 13 4 5 Ret 9 Ret 11 13 10
NSC NC Ret Ret 12 Ret NSC 16 Ret NSC NSC Ret Ret 12 Ret
11   Ensign-Ford Ret 4R Ret 9 11 6 14 Ret NSC NC Ret 6 Ret Ret NC 5
12   Theodore-Ford 6 10 Ret 11 NSC 7 13 12 11 14 Ret 8 NSC 9 Ret 1
13   ATS-Ford Ret NSC 12 13 NSC NSPC NSC NSC 6 Ret Ret 10 Ret Ret NSC 1
NSC
  March-Ford NSC NSC NSC Ret NSC NSPC 16 Ret 7 Ret 11 Ret Ret 8 NSC 0
NSC NSC NSC NSC NSC NSPC
  Fittipaldi-Ford 7 9 Ret Ret Ret NSC 11 Ret Ret NSC NSC NSC NSC 10 0
Ret Ret Ret NSC Ret NSC 12 NS NSC NSC NSC NSC NSC NSC
  Osella-Ford Ret NSC NSC Ret 13 NSC NSC NSC 8 8 10 Ret 9 Ret Ret 0
NSC NSC NSC Ret Ret NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC
  Toleman-Hart NSC NSC NSPC NSC NSC NSC NSC NSC NSC 10 NSC Ret 0
NSC NSC NSPC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC
Poz. Constructor USW
 
BRA
 
ARG
 
SMR
 
BEL
 
MON
 
ESP
 
FRA
 
GBR
 
DEU
 
AUT
 
NED
 
ITA
 
CAN
 
LVG
 
Puncte
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu Nu s-a clasat, retras (Ret)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Cursă anulată (C)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Nu s-a precalificat (NSPC)
Fără culoare Doar s-a antrenat (DSA)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
(6) Rezultatul nu a fost luat în considerare pentru CM

Notă:

  • Pozițiile sunt sortate după cel mai bun rezultat, rândurile nefiind legate de piloți. În caz de egalitate de puncte, cele mai bune poziții obținute au determinat rezultatul.

Cursa non-campionat modificare

În 1981 a fost organizată și o singură cursă de Formula 1 non-campionat. Din punct de vedere tehnic, a fost o cursă de Formula Libre, deoarece mașinile nu erau conforme cu reglementările actuale de Formula 1. Deși nu a făcut parte din Campionatul Mondial, Marele Premiu al Africii de Sud din 1981 a atras piloți și mașini de mare calibru și a fost câștigat de Carlos Reutemann la volanul unei mașini Williams.[3]

Numele cursei Circuit Data Pilotul câștigător Constructor
  Marele Premiu al Africii de Sud din 1981 Kyalami 7 februarie   Carlos Reutemann   Williams-Ford

Note modificare

  1. ^ Equipe Banco Occidental a devenit ultima echipă privată care a intrat pe mașina Williams pentru o cursă alături de echipa de fabrică Williams la Marele Premiu al Spaniei din 1981, dar în cele din urmă s-a retras înainte de antrenamente și calificări.
  2. ^ Cursa s-a desfășurat sâmbăta.
  3. ^ Marele Premiu al Las Vegasului nu a fost inițial inclus în calendarul pentru 1981, dar a fost adăugat ulterior pentru data de 17 octombrie ca înlocuitor pentru Marele Premiu al Statelor Unite care a fost anulat din cauza dificultăților financiare pe care le avea Circuitul Watkins Glen International.
  4. ^ Nelson Piquet și-a adjudecat titlul la piloți la Marele Premiu al Las Vegasului.
  5. ^ Williams-Ford și-a adjudecat titlul la constructori la Marele Premiu al Canadei.

Referințe modificare

  1. ^ a b Mattijs Diepraam, Poachers turned gamekeepers - How the FOCA became the new FIA, 8w.forix.com, as archived at web.archive.org
  2. ^ Peter Higham, The Guinness Guide to International Motor Racing, 1995, page 6
  3. ^ Diepraam, Mattijs; Muelas, Felix (). „The one that didn't count”. 8W. Autosport. Accesat în .