Sezonul de Formula 1 din 1996

Campionatul Mondial de Formula 1
Sezonul 1996
Campionul la Piloți: Regatul Unit Damon Hill
Campionul la Constructori: Regatul Unit Williams-Renault
Anterior: 1995 Următor: 1997

Campionatul Mondial de Formula 1 FIA din 1996 a fost cel de-al 47-lea sezon din campionatul de curse auto pentru mașinile de Formula 1, recunoscut de organismul de conducere al sportului internațional, Federația Internațională de Automobilism (FIA), ca fiind competiția de cea mai înaltă clasă pentru mașinile de curse. Campionatul a fost disputat pe parcursul a șaisprezece curse, începând în Australia pe 9 martie și terminându-se în Japonia pe 13 octombrie.[1][2]

Damon Hill a câștigat primul său titlu din carieră.
Jacques Villeneuve (fotografiat în 2002) a terminat pe locul 2 în clasament, la 19 puncte în spatele lui Damon Hill.
Michael Schumacher (fotografiat în 1998) a terminat pe locul 3.

Damon Hill a câștigat campionatul la piloți la doi ani după ce a fost bătut cu un punct de Michael Schumacher, făcându-l primul fiu al unui campion mondial (tatăl său, Graham, câștigând titlul în 1962 și 1968) care a câștigat el însuși titlul.[3][4][5] Williams-Renault a câștigat cu ușurință titlul constructorilor, deoarece nu a existat niciun alt concurent suficient de puternic pentru a pune o provocare consistentă pe tot parcursul campionatului.[2][6] Acesta a fost, de asemenea, începutul sfârșitului dominanței lui Williams din anii 1990, deoarece s-a anunțat că Hill și designerul Adrian Newey vor pleca la încheierea sezonului, producătorul de motoare, Renault, plecând și el după 1997.[7][8][9]

Piloții și echipele înscrise în campionatModificare

Sistemul de numerotare utilizat din 1974 a fost abandonat.[10] Ferrari a primit numerele 1 și 2 după ce l-a semnat pe campionul en-titre, Michael Schumacher, în ciuda faptului că a terminat campionatul constructorilor din anul precedent pe locul trei, Benetton a primit numerele 3 și 4 pentru câștigarea Campionatului Constructorilor, Williams a obținut numerele 5 și 6 pentru că a terminat pe locul doi, McLaren a obținut 7 și 8 pentru clasarea pe locul patru, Ligier a obținut 9 și 10 pentru locul cinci și așa mai departe, numărul 13 fiind omis.[11][12]

Piloții și echipele următoare au fost incluse în sezonul din 1996 al campionatului. Toate echipele au concurat cu anvelopele furnizate de Goodyear.

Imagine Concurent Constructor Șasiu Motor Piloți
Nr. Numele pilotului Etape
    Scuderia Ferrari Ferrari F310 Ferrari 046 3.0 V10 1   Michael Schumacher Toate
2   Eddie Irvine Toate
    Mild Seven Benetton Renault Benetton-Renault B196 Renault RS8 3.0 V10 3   Jean Alesi Toate
4   Gerhard Berger Toate
    Rothmans Williams Renault Williams-Renault FW18 Renault RS8 3.0 V10 5   Damon Hill Toate
6   Jacques Villeneuve Toate
    Marlboro McLaren Mercedes McLaren-Mercedes MP4/11
MP4/11B
Mercedes FO 110/3 3.0 V10 7   Mika Häkkinen Toate
8   David Coulthard Toate
    Ligier Gauloises Blondes Ligier-Mugen-Honda JS43 Mugen-Honda MF-301 HA 3.0 V10 9   Olivier Panis Toate
10   Pedro Diniz Toate
    Benson & Hedges Total Jordan Peugeot Jordan-Peugeot 196 Peugeot A12 EV5 3.0 V10 11   Rubens Barrichello Toate
12   Martin Brundle Toate
    Red Bull Sauber Ford Sauber-Ford C15 Ford JD Zetec-R 3.0 V10 14   Johnny Herbert Toate
15   Heinz-Harald Frentzen Toate
    Footwork Hart Footwork-Hart FA17 Hart 830 3.0 V8 16   Ricardo Rosset Toate
17   Jos Verstappen Toate
    Tyrrell Yamaha Tyrrell-Yamaha 024 Yamaha OX11A 3.0 V10 18   Ukyo Katayama Toate
19   Mika Salo Toate
    Minardi Team Minardi-Ford M195B Ford ED2 3.0 V8
Ford ED3 3.0 V8
20   Pedro Lamy Toate
21   Giancarlo Fisichella 1, 4–10
  Tarso Marques 2–3
  Giovanni Lavaggi 11–16
    Forti Grand Prix[a] Forti-Ford FG01B
FG03
Ford ECA Zetec-R 3.0 V8 22   Luca Badoer 1–10
23   Andrea Montermini 1–10
Sursa:[2][11][14][15]

CalendarModificare

 
Națiunile care au găzduit curse de Formula 1 în 1996 sunt arătate în verde. Națiunile care au găzduit curse de Formula 1 în trecut sunt arătate în gri închis

Următoarele șaisprezece Mari Premii au avut loc în 1996.

Etapa Mare Premiu Circuit Data
1   Marele Premiu al Australiei Circuitul Albert Park, Melbourne 10 martie
2   Marele Premiu al Braziliei Circuitul Interlagos, São Paulo 31 martie
3   Marele Premiu al Argentinei Circuitul Oscar Alfredo Gálvez, Buenos Aires 7 aprilie
4   Marele Premiu al Europei Nürburgring, Nürburg, Germania 28 aprilie
5   Marele Premiu al Republicii San Marino Autodromo Enzo e Dino Ferrari, Imola, Italia 5 mai
6   Marele Premiu al Principatului Monaco Circuitul Monaco, Monte Carlo 19 mai
7   Marele Premiu al Spaniei Circuitul Catalunya, Barcelona 2 iunie
8   Marele Premiu al Canadei Circuitul Gilles Villeneuve, Montreal 16 iunie
9   Marele Premiu al Franței Circuitul Nevers Magny-Cours, Magny-Cours 30 iunie
10   Marele Premiu al Marii Britanii Circuitul Silverstone, Silverstone 14 iulie
11   Marele Premiu al Germaniei Hockenheimring, Hockenheim 28 iulie
12   Marele Premiu al Ungariei Hungaroring, Budapesta 11 august
13   Marele Premiu al Belgiei Circuitul Spa-Francorchamps, Stavelot 25 august
14   Marele Premiu al Italiei Circuitul Monza, Monza 8 septembrie
15   Marele Premiu al Portugaliei Autódromo do Estoril, Cascais 22 septembrie
16   Marele Premiu al Japoniei Circuitul Internațional de Curse Suzuka, Suzuka 13 octombrie
Surse:[1][2]

Rezultate și clasamenteModificare

Marile PremiiModificare

Etapa Mare Premiu Pole position Cel mai rapid tur Pilotul câștigător Constructorul câștigător Raport
1   Marele Premiu al Australiei   Jacques Villeneuve   Jacques Villeneuve   Damon Hill   Williams-Renault Raport
2   Marele Premiu al Braziliei   Damon Hill   Damon Hill   Damon Hill   Williams-Renault Raport
3   Marele Premiu al Argentinei   Damon Hill   Jean Alesi   Damon Hill   Williams-Renault Raport
4   Marele Premiu al Europei   Damon Hill   Damon Hill   Jacques Villeneuve   Williams-Renault Raport
5   Marele Premiu al Republicii San Marino   Michael Schumacher   Damon Hill   Damon Hill   Williams-Renault Raport
6   Marele Premiu al Principatului Monaco   Michael Schumacher   Jean Alesi   Olivier Panis   Ligier-Mugen-Honda Raport
7   Marele Premiu al Spaniei   Damon Hill   Michael Schumacher   Michael Schumacher   Ferrari Raport
8   Marele Premiu al Canadei   Damon Hill   Jacques Villeneuve   Damon Hill   Williams-Renault Raport
9   Marele Premiu al Franței   Michael Schumacher   Jacques Villeneuve   Damon Hill   Williams-Renault Raport
10   Marele Premiu al Marii Britanii   Damon Hill   Jacques Villeneuve   Jacques Villeneuve   Williams-Renault Raport
11   Marele Premiu al Germaniei   Damon Hill   Damon Hill   Damon Hill   Williams-Renault Raport
12   Marele Premiu al Ungariei   Michael Schumacher   Damon Hill   Jacques Villeneuve   Williams-Renault Raport
13   Marele Premiu al Belgiei   Jacques Villeneuve   Gerhard Berger   Michael Schumacher   Ferrari Raport
14   Marele Premiu al Italiei   Damon Hill   Michael Schumacher   Michael Schumacher   Ferrari Raport
15   Marele Premiu al Portugaliei   Damon Hill   Jacques Villeneuve   Jacques Villeneuve   Williams-Renault Raport
16   Marele Premiu al Japoniei   Jacques Villeneuve   Jacques Villeneuve   Damon Hill   Williams-Renault Raport

Sistemul de punctajModificare

Punctele sunt acordate primilor șase piloți care au terminat în fiecare cursă, folosind următoarea structură:

Loc 1 2 3 4 5 6
Puncte 10 6 4 3 2 1

Pentru a obține toate punctele, câștigătorul cursei trebuie să termine cel puțin 75% din distanța programată.[1] Jumătate de puncte sunt acordate dacă câștigătorul cursei termină mai puțin de 75% din distanță, cu condiția terminării a cel puțin două tururi complete. În cazul de egalitate la încheierea campionatului, se folosește un sistem de numărătoare, cel mai bun rezultat fiind folosit pentru a decide clasamentul final.[2]

Note
  • ^1 - În cazul în care nu sunt încheiate două tururi complete, nu se acordă nici un punct și cursa este abandonată.
  • ^2 - În cazul în care doi sau mai mulți piloți realizează același cel mai bun rezultat de un număr egal de ori, se va folosi următorul cel mai bun rezultat. Dacă doi sau mai mulți piloți vor avea un număr egal de rezultate de un număr egal de ori, FIA va nominaliza câștigătorul conform unor criterii pe care le va considera potrivite.

Clasament Campionatul Mondial al PiloțilorModificare

Poz. Pilot AUS
 
BRA
 
ARG
 
EUR
 
SMR
 
MON
 
ESP
 
CAN
 
FRA
 
GBR
 
GER
 
HUN
 
BEL
 
ITA
 
POR
 
JPN
 
Puncte
1   Damon Hill 1 1P
R
1P 4P
R
1R Ret RetP 1P 1 RetP 1P
R
2R 5 RetP 2P 1[b] 97
2   Jacques Villeneuve 2P
R
Ret 2 1 11  Ret 3 2R 2R 1R 3 1 2P 7 1R RetP
R
78
3   Michael Schumacher Ret 3 Ret 2 2P RetP 1R Ret NSP Ret 4 9 P 1 1R 3 2 59
4   Jean Alesi Ret 2 3R Ret 6 RetR 2 3 3 Ret 2 3 4 2 4 Ret 47
5   Mika Häkkinen 5 4 Ret 8 8  6  5 5 5 3 Ret 4 3 3 Ret 3 31
6   Gerhard Berger 4 Ret Ret 9 3 Ret Ret Ret 4 2 13  Ret 6R Ret 6 4 21
7   David Coulthard Ret Ret 7 3 Ret 2 Ret 4 6 5 5 Ret Ret Ret 13 8 18
8   Rubens Barrichello Ret Ret 4 5 5 Ret Ret Ret 9 4 6 6 Ret 5 Ret 9 14
9   Olivier Panis 7 6 8 Ret Ret 1 Ret Ret 7 Ret 7 5 Ret Ret 10 7 13
10   Eddie Irvine 3 7 5 Ret 4 7  Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 5 Ret 11
11   Martin Brundle Ret 12  Ret 6 Ret Ret Ret 6 8 6 10 Ret Ret 4 9 5 8
12   Heinz-Harald Frentzen 8 Ret Ret Ret Ret 4  4 Ret Ret 8 8 Ret Ret Ret 7 6 7
13   Mika Salo 6 5 Ret DSC Ret 5  DSC Ret 10 7 9 Ret 7 Ret 11 Ret 5
14   Johnny Herbert Ret Ret 9 7 Ret 3 Ret 7 DSC 9 Ret Ret Ret 9  8 10 4
15   Pedro Diniz 10 8 Ret 10 7 Ret 6 Ret Ret Ret Ret Ret Ret 6 Ret Ret 2
16   Jos Verstappen Ret Ret 6 Ret Ret Ret Ret Ret Ret 10 Ret Ret Ret 8 Ret 11 1
  Ukyo Katayama 11 9 Ret DSC Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 7 8 10 12 Ret 0
  Ricardo Rosset 9 Ret Ret 11 Ret Ret Ret Ret 11 Ret 11 8 9 Ret 14 13 0
  Giancarlo Fisichella Ret 13 Ret Ret Ret 8 Ret 11 0
  Pedro Lamy Ret 10 Ret 12 9 Ret Ret Ret 12 Ret 12 Ret 10 Ret 16 12 0
  Luca Badoer NSC 11 Ret NSC 10 Ret NSC Ret Ret NSC 0
  Giovanni Lavaggi NSC 10  NSC Ret 15 NSC 0
  Andrea Montermini NSC Ret 10 NSC NSC NS NSC Ret Ret NSC 0
  Tarso Marques Ret Ret 0
Poz. Pilot AUS
 
BRA
 
ARG
 
EUR
 
SMR
 
MON
 
ESP
 
CAN
 
FRA
 
GBR
 
GER
 
HUN
 
BEL
 
ITA
 
POR
 
JPN
 
Puncte
Sursa:[3]
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu Nu s-a clasat, retras (Ret)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Nu s-a precalificat (NSPC)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Cursă anulată (C)
Fără culoare Doar s-a antrenat (DSA)
Exclus (EX)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
  Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă


Clasament Campionatul Mondial al ConstructorilorModificare

Poz. Constructor AUS
 
BRA
 
ARG
 
EUR
 
SMR
 
MON
 
ESP
 
CAN
 
FRA
 
GBR
 
GER
 
HUN
 
BEL
 
ITA
 
POR
 
JPN
 
Puncte
1   Williams-Renault 1 1P
R
1P 1 1R Ret 3 1P 1 1R 1P
R
1[c] 2P 7 1R 1 175
2P
R
Ret 2 4P
R
11  Ret RetP 2R 2R RetP 3 2R 5 RetP 2P RetP
R
2   Ferrari 3 3 5 2 2P 7  1R Ret Ret Ret 4 9 P 1 1R 3 2 70
Ret 7 Ret Ret 4 RetP Ret Ret NSP Ret Ret Ret Ret Ret 5 Ret
3   Benetton-Renault 4 2 3R 9 3 RetR 2 3 3 2 2 3 4 2 4 4 68
Ret Ret Ret Ret 6 Ret Ret Ret 4 Ret 13  Ret 6R Ret 6 Ret
4   McLaren-Mercedes 5 4 7 3 8  2 5 4 5 3 5 4 3 3 13 3 49
Ret Ret Ret 8 Ret 6  Ret 5 6 5 Ret Ret Ret Ret Ret 8
5   Jordan-Peugeot Ret 12 4 5 5 Ret Ret 6 8 4 6 6 Ret 4 9 5 22
Ret Ret Ret 6 Ret Ret Ret Ret 9 6 10 Ret Ret 5 Ret 9
6   Ligier-Mugen-Honda 7 6 8 10 7 1 6 Ret 7 Ret 7 5 Ret 6 10 7 15
10 8 Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret
7   Sauber-Ford 8 Ret 9 7 Ret 3 4 7 Ret 8 8 Ret Ret 9  7 6 11
Ret Ret Ret Ret Ret 4  Ret Ret DSC 9 Ret Ret Ret Ret 8 10
8   Tyrrell-Yamaha 6 5 Ret DSC Ret 5  Ret Ret 10 7 9 7 7 10 11 Ret 5
11 9 Ret DSC Ret Ret DSC Ret Ret Ret Ret Ret 8 Ret 12 Ret
9   Footwork-Hart 9 Ret 6 11 Ret Ret Ret Ret 11 10 11 8 9 8 14 11 1
Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 13
  Minardi-Ford Ret 10 Ret 12 9 Ret Ret 8 12 11 12 10  10 Ret 15 12 0
Ret Ret Ret 13 Ret Ret Ret Ret Ret Ret NSC Ret NSC Ret 16 NSC
  Forti-Ford NSC 11 10 NSC 10 Ret NSC Ret Ret NSC 0
NSC Ret Ret NSC NSC NS NSC Ret Ret NSC
Poz. Constructor AUS
 
BRA
 
ARG
 
EUR
 
SMR
 
MON
 
ESP
 
CAN
 
FRA
 
GBR
 
GER
 
HUN
 
BEL
 
ITA
 
POR
 
JPN
 
Puncte
Sursa:[6]
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu Nu s-a clasat, retras (Ret)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Nu s-a precalificat (NSPC)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Cursă anulată (C)
Fără culoare Doar s-a antrenat (DSA)
Exclus (EX)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
  Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă

Note:

  • Pozițiile sunt sortate după cel mai bun rezultat, rândurile nefiind legate de piloți. În caz de egalitate de puncte, cele mai bune poziții obținute au determinat rezultatul.

Rezultatele evenimentului non-campionatModificare

Sezonul 1996 a inclus, de asemenea, un singur eveniment care nu a fost luat în considerare pentru Campionatul Mondial, Formula 1 indoor trophy la Salonul Auto Bologna. Acesta este, până în prezent, ultimul eveniment competitiv non-campionat din istoria Formulei 1, deoarece evenimentul va găzdui doar mașini de Formula 3000 începând cu 1997.

Numele cursei Locație Data Pilotul câștigător Constructor
  Formula 1 Indoor Trophy Salonul Auto Bologna 7–8 decembrie   Giancarlo Fisichella   Benetton

NoteModificare

  1. ^ Forti Grand Prix a intrat în faliment după Marele Premiu al Marii Britanii și nu a mai participat în campionat.[13]
  2. ^ Damon Hill și-a adjudecat titlul la piloți la Marele Premiu al Japoniei.
  3. ^ Williams-Renault și-a adjudecat titlul la constructori la Marele Premiu al Ungariei.

ReferințeModificare

  1. ^ a b service, Grandprix com-First & fastest: The original online F1 news. „The 1996 F1 calendar”. www.grandprix.com (în engleză). Accesat în . 
  2. ^ a b c d „1996 • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în . 
  3. ^ a b FIA Formula One World Championship – Drivers points, www.fia.com, as archived at web.archive.org
  4. ^ „1994 • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în . 
  5. ^ „Like father, like son - the second-generation F1 racers”. Formula1.com. Accesat în . 
  6. ^ a b FIA Formula One World Championship – Constructors points, www.fia.com, as archived at web.archive.org
  7. ^ „Hill on Villeneuve | Motor Sport Magazine Archive”. Motor Sport Magazine (în engleză). . Accesat în . 
  8. ^ „Williams admits mistake to let Newey go”. www.motorsport.com (în engleză). Accesat în . 
  9. ^ „The rise and fall of Williams”. www.racefans.net. Accesat în . 
  10. ^ „Numbers Nostalgia”. F1 Colours (în engleză). . Accesat în . 
  11. ^ a b „1996 FIA Formula One World Championship Entry List” (PDF). FIA.com. Fédération Internationale de l'Automobile. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  12. ^ „1995 • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în . 
  13. ^ „Gallery: F1 teams that became defunct in the last 25 years”. www.motorsport.com (în engleză). Accesat în . 
  14. ^ „Models in 1996 • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în . 
  15. ^ „All the drivers 1996 • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în .