Wikipedia

Daniel Ricciardo

pilot de curse australian
Daniel Ricciardo

Ricciardo în 2024
Date personale
Nume la naștereDaniel Joseph Ricciardo Modificați la Wikidata
Născut (35 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Perth, Australia de Vest, Australia[4][5][3] Modificați la Wikidata
Cetățenie Australia[6][7][3] Modificați la Wikidata
Ocupațiepilot de curse automobilistice[*]​
pilot de Formula 1 Modificați la Wikidata
Cariera în Campionatul Mondial de Formula 1
Ani activi2011-2024
Echipe anterioare
Echipa actualăRB
(2024)
Număr3
Curse258 (257 de starturi)
Victorii8 (3,1%)
Pole-uri3 (1,16%)
Tururi rapide17 (6,59%)
Podiumuri32 (12,4%)
Puncte1.329
Prima cursăMP al Marii Britanii din 2011
Prima victorieMP al Canadei din 2014
Ultima victorieMP al Italiei din 2021
Ultima cursăMP al statului Singapore din 2024
Poziția în 2024Locul 17 (12 puncte)
actualizează datele statistice
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Daniel Joseph Ricciardo (n. , Perth, Australia de Vest, Australia) este un pilot de curse australian ce a concurat ultima dată în Campionatul Mondial de Formula 1 pentru echipa RB F1 Team. A debutat la Marele Premiu al Marii Britanii din 2011 cu echipa HRT.

Ricciardo s-a alăturat echipei Toro Rosso în 2012, după ce echipa și-a schimbat piloții și a folosit o mașină cu motor Ferrari în 2012 și 2013. În 2014, Ricciardo a fost promovat la Red Bull Racing ca înlocuitor pentru Mark Webber, alături de multiplul campion mondial, Sebastian Vettel.[8] În primul său sezon cu Red Bull sub motorul Renault, Ricciardo a terminat pe locul trei în campionat cu primele sale trei victorii în Formula 1, în Canada,[9] Ungaria,[10] și Belgia.[11]

După doi ani fără victorie, Ricciardo a revenit pe vârful podiumului la Marele Premiu al Malaysiei din 2016, în cele din urmă reușind locul 3 în campionat, pentru a doua oară în trei ani, la Marele Premiu al Mexicului din 2016.[12][13] De atunci, a adăugat victorii la Marele Premiu al Azerbaidjanului în 2017 și la Marele Premiu al Chinei și Principatului Monaco în 2018. După 2018, Ricciardo a semnat cu Renault și a concurat pentru echipă în sezoanele 2019 și 2020, timp în care a reușit două clasări pe podium. S-a alăturat ulterior echipei McLaren pentru sezoanele de Formula 1 din 2021 și 2022, acolo unde a concurat alături Lando Norris. La Marele Premiu al Italiei din 2021, Ricciardo a obținut a opta sa victorie din carieră, și prima pentru McLaren de la Marele Premiu al Braziliei din 2012.

În august 2022, Ricciardo și McLaren au anunțat că nu-și vor mai prelungi colaborarea, astfel că australianul a rămas fără un loc în Formula 1 pentru sezonul din 2023.[14] Totuși, în noiembrie 2022, el a fost anunțat drept pilot de rezervă al echipei Red Bull Racing pentru 2023.[15] Ulterior, l-a înlocuit pe Nyck de Vries la AlphaTauri după runda a zecea a sezonului, fiind împrumutat de la Red Bull Racing.

Cariera în Formula 1

modificare

HRT (2011)

modificare
 
Daniel Ricciardo în Marele Premiu al Marii Britanii din 2011

Ricciardo a primit șansa de a-și face debutul în Formula 1 la Marele Premiu al Marii Britanii cu echipa HRT care se lupta în spatele grilei, ocupându-i locul lui Narain Karthikeyan în echipă. Ricciardo a rămas la echipă pentru restul sezonului, arătând semne de progres, comportându-se bine împotriva colegilor săi mai experimentați. Asta i-a câștigat o promovare la echipa Toro Rosso pentru sezonul 2012.

Toro Rosso (2012-2013)

modificare

Ricciardo s-a descurcat rapid în a aduna puncte, terminând pe locul 9 în cursa sa de acasă de la Melbourne, acumulând totodată și primele sale puncte în Formula 1. Au trecut 11 curse până ca el să marcheze puncte din nou, în timp ce Scuderia Toro Rosso se afla aproape de coada grilei. Susținut de sosirea lui James Key pentru a-l înlocui pe directorul tehnic Giorgio Ascanelli, Ricciardo a devenit un concurent regulat pentru puncte în a doua jumătate a sezonului. În Coreea de Sud, o problemă cu cutia de viteze l-a lăsat pe locul 21 pe grila de start, dar a terminat din nou pe nouă.

Ricciardo a fost în general înaintea lui Vergne în cel de-al doilea sezon împreună, în special în calificări unde a păstrat un avantaj semnificativ. Totuși, mașina a fost mai puțin competitivă decât predecesoarea ei, iar perechea s-a ridicat rar deasupra pozițiilor inferioare ce ofereau puncte. Cu toate acestea, când Mark Webber și-a anunțat retragerea din Formula 1, Red Bull l-a ales pe Ricciardo să îl înlocuiască în 2014.

Red Bull Racing (2014-2018)

modificare

2014

modificare
 
Daniel Ricciardo pe podium după Marele Premiu al Marii Britanii din 2014, după ce a terminat pe locul 3

Ricciardo s-a alăturat campionului en-titre, Sebastian Vettel, în timp ce speranțele lor la titlu scădeau: lângă mașina W05 dominantă a Mercedes-ului, RB10 a fost în mod clar cea de-a doua. Sezonul începuse cu o notă ușor amară, întrucât performanța lui Ricciardo spre locul doi, acasă în Australia, a fost recompensată doar cu descalificarea sa pentru o încălcare tehnică. Dar, în Canada, cele două mașini Mercedes s-au confruntat cu probleme, iar Ricciardo a profitat, trecând de Force India-ul lui Sergio Pérez prin exterior, în drum spre prima sa victorie. A doua victorie, în Ungaria, a fost mai întâmplătoare, datorită în mare parte mașinii de siguranță care a ieșit la timp. În Belgia a obținut a treia sa victorie, el fiind din nou cel mai bine plasat pilot pentru a profita de probleme la Mercedes - de data asta, după ce Lewis Hamilton și Nico Rosberg s-au acroșat între ei. Ricciardo a continuat acele reușite cu o serie de clasări puternice care l-au făcut să încheie anul pe locul trei.

2015

modificare

În 2015, Red Bull a coborât în urma Ferrari și Williams în eforturile sale de a duce lupta pentru titlu în fața lui Mercedes. Mașinile Red Bull au fost reținute de unitatea de putere Renault, fiind mai puțin dezvoltată decât cele Mercedes și Ferrari. Ricciardo a obținut prima sa clasare în top 5 la Monaco, reușind și cel mai rapid tur al cursei.[16] În timp ce se lupta pentru locul secund în Ungaria cu Nico Rosberg, parcursul său spre victorie s-a oprit când cei doi s-au ciocnit în timp ce îl vânau pe Sebastian Vettel. Ricciardo a reușit să termine pe locul 3, în spatele coechipierului său.[17] A fost primul său podium de la Marele Premiu al Statelor Unite din 2014. El a înregistrat al doilea podium al sezonului în Singapore, unde a terminat al doilea și a înregistrat al treilea cel mai rapid tur al sezonului.[18] Ricciardo a încheiat sezonul cu 92 de puncte pe locul opt în campionat, la trei puncte în spatele coechipierului Daniil Kveat.[19]

2016

modificare
 
Daniel Ricciardo (centru) pe podium în Marele Premiu al Malaeziei din 2016, după ce a ieșit câștigătorul cursei

În 2016, cu Red Bull din nou capabilă să câștige curse, Ricciardo s-a putut lupta din nou pentru pozițiile din față. O șansă de victorie a venit în Spania unde, după ce a condus tururile de început, un apel greșit de strategie l-a scos pe Ricciardo de pe podium. Ceea ce a făcut ca pierderea să fie și mai grea, a fost faptul că victoria luată de către noul său coechipier, Max Verstappen. Ceva mai rău urma să vină la Monaco, unde Ricciardo, care a reușit să obțină pole position, a fost pe cale să câștige până când o oprire lentă la boxe l-a coborât în spatele lui Lewis Hamilton. În cele din urmă, victoria a ajuns la Sepang, ironic, în pofida lui Hamilton, când pilotul Mercedes a suferit o defecțiune a motorului. O a doua jumătate puternică a sezonului l-a văzut terminând al treilea în campionat în spatele piloților Mercedes.[20]

2017

modificare

Ricciardo s-a calificat pe locul 10 în Australia, prima cursă a sezonului 2017, după ce s-a învârtit în bariera de anvelope în Q3.[21] El a suferit o penalizare de cinci locuri pe grilă din cauza unei schimbări neprogramate a cutiei de viteze ca urmare a accidentului. O problemă cu senzorul cutiei de viteze l-a împiedicat să ia startul iar, când a pornit, cu două tururi în urmă, o problemă bruscă de presiune a combustibilului i-a încheiat cursa după 25 de tururi.[22][23] El a câștigat al cincilea Mare Premiu în Azerbaidjan, după ce s-a calificat pe locul 10.[24] El a terminat pe podium de cinci ori la rând între Spania și Austria,[25] și apoi de trei ori la rând în Singapore,[26] Malaezia[27] și Japonia.[28] În ciuda faptului că și-a menținut locul patru în campionatul piloților pentru o mare parte a sezonului, retragerile în trei dintre ultimele patru curse (inclusiv cursa finală de la Abu Dhabi) l-au văzut pe Ricciardo să coboare pe locul 5 în campionat, la cinci puncte în spatele lui Kimi Räikkönen.[29]

2018

modificare

Ricciardo a început sezonul cu un loc 4 în Australia, de pe locul opt pe grilă, după o penalizare de trei locuri pentru viteză în condiții de steag roșu.[30][31] În Bahrain, a înregistrat o retragere după o defecțiune electrică în al doilea tur.[32] Rezultatul său în Marele Premiu al Chinei din 2018 a fost mult mai bun, luând o victorie impunătoare de aproape nouă secunde avans, după ce a început de pe locul șase pe grilă.[33][34] La Marele Premiu al Azerbaidjanului din 2018, Ricciardo s-a luptat pentru locul 4 cu coechipierul Max Verstappen în a doua jumătate a cursei. Aripa sa din față a făcut contact puternic cu spatele coechipierului său, iar incidentul i-a făcut pe ambii piloți să se retragă.[35][36] La Marele Premiu al Spaniei din 2018, Ricciardo a terminat pe locul cinci și a stabilit recordul pe tur al circuitului, în ciuda faptului că s-a învârtit sub mașina virtuală de siguranță.[37] Venind la Marele Premiu al Principatului Monaco din 2018, Ricciardo și Verstappen au fost considerați favoriți pentru a câștiga cursa datorită șasiului și forței superioare ale mașinilor lor. Ricciardo a ajuns în fruntea tuturor celor trei sesiuni de antrenament înainte de calificare, doborând recordul pe tur cu fiecare sesiune.[38] Ricciardo a reușit să-și asigure al doilea pole al carierei la Monaco, stabilind din nou un record de tur.[39] În cursă, Ricciardo a reușit să rețină Ferrari-ul lui Sebastian Vettel pentru a câștiga prima sa cursă de la Monaco și obținând prima victorie din carieră plecând din pole position, în ciuda faptului că a trebuit să gestioneze o pierdere de putere din cauza unei probleme de putere pe tot parcursul cursei.[40][41] Mai târziu în sezon, a ajuns la cele mai multe retrageri din sezonul 2018, cu 8 retrageri în total.[42] El a reușit patru tururi rapide în sezon, în Australia, China, Spania și Ungaria și a terminat sezonul pe locul șase în Campionatul Mondial al Piloților cu 170 de puncte.[43][44]

Renault (2019-2020)

modificare
 
Daniel Ricciardo în Marele Premiu al Japoniei din 2019

Cu Renault, Ricciardo a avut un început dificil în sezonul 2019, cu doar patru finalizări în puncte primele 12 curse ale anului. Mașina nu era de încredere și majoritatea circuitelor nu s-au legat bine de mașina care i-a afectat primele curse ale australianului cu echipa franceză. Cu toate acestea, Ricciardo și-a dominat coechipierul în calificări (9-3) și a marcat 22 de puncte înainte de pauza de vară, cu 5 mai mult decât Hülkenberg. Cel mai bun rezultat al său cu Renault în prima jumătate a anului 2019 a fost locul 6 la Montreal, unde a avut o performanță solidă și s-a luptat chiar și cu Mercedes-ul lui Valtteri Bottas. După trei curse fără să marcheze puncte, australianul a terminat pe un impresionant loc patru în Marele Premiu al Italiei din 2019. Ricciardo nu terminase în primii patru într-un Mare Premiu de la Marele Premiu al Abu Dhabi din 2018, ultima sa cursă cu Red Bull. Australianul a terminat în primii zece doar de patru ori în ultimele șapte curse, deși locul său șase din Japonia nu a contat, deoarece ambele mașini Renault au fost descalificate. Ricciardo și-a încheiat primul an cu Renault pe locul nouă, cu 54 de puncte.[45]

Ricciardo a început sezonul 2020 cu o retragere, după care a urmat un sezon aproape de neimaginat. În afară de două clasări pe locurile 14 și 11, el a terminat fiecare cursă în puncte, ba chiar a reușit și două podiumuri, în Marele Premiu de la Eifel și cel de la Emilia-Romagna. El a terminat sezonul pe locul 5 cu 119 puncte acumulate, la 6 puncte de locul 4.

McLaren (2021-2022)

modificare

2021

modificare

După plecarea lui Carlos Sainz Jr. de la McLaren, britanicii l-au anunțat imediat pe Ricciardo ca înlocuitor. Ricciardo a motivat mutarea datorită revenirii echipei McLaren la motoare Mercedes pentru sezonul 2021. El îl va avea coechipier pe Lando Norris, care a fost păstrat de echipă.[46] În prima sa a sezonului, Marele Premiu al Bahrainului din 2021, s-a calificat de pe locul 6, peste coechipierul său. În turul 4, Ricciardo a fost lovit de Pierre Gasly și a suferit avarii la podeaua mașinii sale, ducând la pierderea unei cantități considerabile de forță aerodinamică. În ciuda pierderii de performanță, Ricciardo a reușit să termine cursa pe locul 7.[47] În următoarele 12 curse, el a terminat în puncte de 8 ori, cea mai bună poziție a sa fiind locul 4 în Marele Premiu al Belgiei din 2021, o cursă scurtată de doar două tururi din cauza ploii.

 
Ricciardo în Marele Premiu al Marii Britanii din 2021

Ricciardo s-a calificat pe locul 5 pentru Marele Premiu al Italiei din 2021, cu 6 miimi de secunde mai lent decât coechipierul său. În cursa de sprint de sâmbătă, Ricciardo a câștigat două poziții în turul de deschidere pentru a termina pe locul 3, câștigând un punct de campionat. Ca urmare a unei penalizări pe grilă suferite de Valtteri Bottas, acesta a început Marele Premiu de duminică în prima linie. La începutul cursei, Ricciardo a avut un start mai bun decât pilotul din pole, Max Verstappen, și a preluat conducerea în turul 1. L-a ținut pe Verstappen timp de 21 de tururi, supraviețuind unei reporniri după mașina de siguranță și presiunii din partea lui Norris pentru a-și revendica prima victorie cu McLaren, stabilind și cel mai rapid tur al cursei. Aceasta a fost, de asemenea, prima victorie a echipei de la Marele Premiu al Braziliei din 2012 și prima clasare 1-2 de la Marele Premiu al Canadei din 2010.[48]

În ultimele 8 curse ale sezonului, el a mai marcat puncte în doar 3 dintre ele: locul 4 în Rusia și locul 5 în Statele Unite și Arabia Saudită. El a încheiat sezonul pe locul 8 în clasamentul piloților, înscriind 115 puncte cu un singur podium, victoria în cursa de la Monza.[49]

2022

modificare

Ricciardo a ratat ultima zi a testelor de presezon din 2022 din Bahrain, din cauza unui test pozitiv de COVID-19 pe 11 martie. El a fost eliberat din izolare la timp pentru cursa de deschidere a sezonului, pe 20 martie.[50] El a început slab sezonul, obținând doar locul 14 în Bahrain[51] și retrăgându-se în cursa din Arabia Saudită,[52] însă, în cursa de acasă din Australia, Ricciardo a marcat primele puncte ale sezonului, clasându-se pe locul 6.[53] Au urmat din nou patru curse fără puncte înainte de a terminat Marele Premiu al Azerbaidjanului pe locul 8. Această clasare a fost urmată ulterior de două finalizări pe locul 9 în Austria și Franța.

În august 2022, McLaren și Ricciardo și-au reziliat contractul cu un an mai devreme, de comun acord.[54] După calificările pentru Marele Premiu al Japoniei, Ricciardo a anunțat că nu va fi pe grilă pentru sezonul de Formula 1 din 2023.[55] Datorită unei performanțe mai bune în a doua jumătate a sezonului, în care a înscris puncte în trei dintre ultimele sale șase curse, Ricciardo a reușit să termine sezonul pe locul 11 în Campionatul Piloților, deși McLaren avea să termine în spatele lui Alpine în Campionatul Constructorilor. În ciuda îmbunătățirii sale la sfârșitul sezonului, Ricciardo a încheiat totuși sezonul 2022 cu un deficit considerabil de 85 de puncte față de coechipierul Norris, care a terminat pe locul șapte în Campionat.

După ce a părăsit McLaren la sfârșitul sezonului 2022, Ricciardo a ales să se alăture Red Bull Racing ca pilot de rezervă pentru sezonul 2023.[56]

AlphaTauri (2023)

modificare

AlphaTauri a reziliat contractul cu Nyck de Vries după Marele Premiu al Marii Britanii din 2023.[57] În aceeași zi, Ricciardo a condus mașina Red Bull RB19 la testele de anvelope Pirelli și s-a anunțat că va ocupa locul vacant, revenind în echipa AlphaTauri și în Formula 1 pentru Marele Premiu al Ungariei din 2023.[58] Ricciardo s-a calificat și a terminat pe locul 13 în prima sa cursă.[59] La Marele Premiu al Belgiei, Ricciardo s-a calificat pe locul 19 pentru cursa principală după ce a încălcat limitele de pistă în ultimul său tur de calificare, în timp ce coechipierul Tsunoda s-a calificat pe locul 11, ratând la limita accederea în Q3. În cursă, Ricciardo a terminat pe locul 16, în timp ce Tsunoda a câștigat un punct prin clasarea pe locul 10.

În timpul celei de-a doua sesiune de antrenamente liber a Marelui Premiu al Țărilor de Jos, Ricciardo a suferito o fractură de os metacarpian la mână, împiedicându-l să concureze pentru tot restul weekendului. Liam Lawson l-a înlocuit pe Ricciardo, făcându-și astfel debutul în F1.[60][61][62] Accidentarea lui Riccardo l-a forțat să rateze următoarele patru runde, Lawson fiind înlocuitorul acestuia pentru toate cele patru evenimente, dar a revenit pentru Marele Premiu al Statelor Unite.[63] Ricciardo s-a calificat pe locul patru pentru Marele Premiu de la Ciudad de México. El a terminat cursa pe locul 7, oferind echipei AlphaTauri cel mai bun rezultat al sezonului. Ulterior, acest rezultat a dus-o pe AlphaTauri pe locul 8 în campionatul constructorilor, după ce s-a aflat pe ultimul loc în cea mai mare parte a sezonului.[64]

Parcursul în Formula 1

modificare
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu A abandonat cursa (Ab)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Fără culoare Retras înainte de calificări (Ret)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
1 Poziția finală în cursa sprint
* Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă
Sezon Echipă Șasiu Motor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Poz. Puncte
2011 STR STR6 Ferrari 056 2.4 V8 AUS
PT 		MAL
PT 		CHN
PT 		TUR
PT 		ESP
PT 		MCO
PT 		CAN
PT 		EUR
PT 		N/A 27 0
HRT F111 Cosworth CA2011 2.4 V8 GBR
19 		DEU
19 		HUN
18 		BEL
Ab 		ITA
NC 		SGP
19 		JPN
22 		KOR
19 		IND
18 		ABU
Ab 		BRA
20
2012 STR STR7 Ferrari 056 2.4 V8 AUS
9 		MAL
12 		CHN
17 		BHR
15 		ESP
13 		MCO
Ab 		CAN
14 		EUR
11 		GBR
13 		DEU
13 		HUN
15 		BEL
9 		ITA
12 		SGP
9 		JPN
10 		KOR
9 		IND
13 		ABU
10 		USA
12 		BRA
13 		N/A 18 10
2013 STR STR8 Ferrari 056 2.4 V8 AUS
Ab 		MAL
18* 		CHN
7 		BHR
16 		ESP
10 		MCO
Ab 		CAN
15 		GBR
8 		DEU
12 		HUN
13 		BEL
10 		ITA
7 		SGP
Ab 		KOR
19* 		JPN
13 		IND
10 		ABU
16 		USA
11 		BRA
10 		N/A 14 20
2014 Red Bull Racing RB10 Renault Energy F1-2014 1.6 V6 t AUS
DSC 		MAL
Ab 		BHR
4 		CHN
4 		ESP
3 		MCO
3 		CAN
1 		AUT
8 		GBR
3 		DEU
6 		HUN
1 		BEL
1 		ITA
5 		SGP
3 		JPN
4 		RUS
7 		USA
3 		BRA
Ab 		ABU
4R 		N/A 3 238
2015 Red Bull Racing RB11 Renault Energy F1-2015 1.6 V6 t AUS
6 		MAL
10 		CHN
9 		BHR
6 		ESP
7 		MCO
5R 		CAN
13 		AUT
10 		GBR
Ab 		HUN
3R 		BEL
Ab 		ITA
8 		SGP
2R 		JPN
15 		RUS
15* 		USA
10 		MEX
5 		BRA
11 		ABU
6 		N/A 8 92
2016 Red Bull Racing RB12 TAG Heuer 1.6 V6 t AUS
4R 		BHR
4 		CHN
4 		RUS
11 		ESP
4 		MCO
2P 		CAN
7 		EUR
7 		AUT
5 		GBR
4 		HUN
3 		DEU
2R 		BEL
2 		ITA
5 		SGP
2R 		MAL
1 		JPN
6 		USA
3 		MEX
3R 		BRA
8 		ABU
5 		N/A 3 256
2017 Red Bull Racing RB13 TAG Heuer 1.6 V6 t AUS
Ab 		CHN
4 		BHR
5 		RUS
Ab 		ESP
3 		MCO
3 		CAN
3 		AZE
1 		AUT
3 		GBR
5 		HUN
Ab 		BEL
3 		ITA
4R 		SGP
2 		MAL
3 		JPN
3 		USA
Ab 		MEX
Ab 		BRA
6 		ABU
Ab 		N/A 5 200
2018 Red Bull Racing RB14 TAG Heuer 1.6 V6 t AUS
4R 		BHR
Ab 		CHN
1R 		AZE
Ab 		ESP
5R 		MCO
1P 		CAN
4 		FRA
4 		AUT
Ab 		GBR
5 		DEU
Ab 		HUN
4R 		BEL
Ab 		ITA
Ab 		SGP
6 		RUS
6 		JPN
4 		USA
Ab 		MEX
AbP 		BRA
4 		ABU
4 		N/A 6 170
2019 Renault R.S.19 Renault E-Tech 19 1.6 V6 t AUS
Ab 		BHR
18* 		CHN
7 		AZE
Ab 		ESP
12 		MCO
9 		CAN
6 		FRA
11 		AUT
12 		GBR
7 		DEU
Ab 		HUN
14 		BEL
14 		ITA
4 		SGP
14 		RUS
Ab 		JPN
DSC 		MEX
8 		USA
6 		BRA
6 		ABU
11 		N/A 9 54
2020 Renault R.S.20 Renault E-Tech 20 1.6 V6 t AUT
Ab 		STI
8 		HUN
8 		GBR
4 		70A
14 		ESP
11 		BEL
4R 		ITA
6 		TOS
4 		RUS
5 		EIF
3 		PRT
9 		EMR
3 		TUR
10 		BHR
7 		SKR
5 		ABU
7R 		N/A 5 119
2021 McLaren MCL35M Mercedes M12 E Performance 1.6 V6 t BHR
7 		EMR
6 		PRT
9 		ESP
6 		MCO
12 		AZE
9 		FRA
6 		STI
13 		AUT
7 		GBR
5 		HUN
11 		BEL
4 		NLD
11 		ITA
31R 		RUS
4 		TUR
13 		USA
5 		CMX
12 		SAP
Ab 		QAT
12 		SAU
5 		ABU
12 		N/A 8 115
2022 McLaren MCL36 Mercedes F1 M13 E Performance 1.6 V6 t BHR
14 		SAU
Ab 		AUS
6 		EMR
618 		MIA
13 		ESP
17 		MCO
13 		AZE
8 		CAN
11 		GBR
13 		AUT
9 		FRA
9 		HUN
15 		BEL
15 		NLD
17 		ITA
Ab 		SGP
5 		JPN
11 		USA
16 		CMX
7 		SAP
Ab 		ABU
9 		N/A 11 37
2023 AlphaTauri AT04 Honda RBPT001 V6 t BHR SAU AUS AZE MIA MCO ESP CAN AUT GBR HUN
13 		BEL
16 		NLD
Ret 		ITA SGP JPN QAT USA
15 		CMX
7 		SAP
13 		LVG
14 		ABU
11 		N/A 17 6
2024 RB VCARB 01 Honda RBPTH002 V6 t BHR
13 		SAU
16 		AUS
12 		JPN
Ab 		CHN
Ab 		MIA
415 		EMR
13 		MCO
12 		CAN
8 		ESP
15 		AUT
9 		GBR
13 		HUN
12 		BEL
10 		NLD
12 		ITA
13 		AZE
13 		SGP
18R 		USA
 CMX
 SAP
 LVG
 QAT
 ABU
 17 12
Sezon Echipă Șasiu Motor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Poz. Puncte

Note

modificare
  1. ^ Daniel Ricciardo, As 
  2. ^ Daniel Ricciardo, Česko-Slovenská filmová databáze 
  3. ^ a b c Driver Database 
  4. ^ Daniel Ricciardo (în engleză), ESPN, accesat în  
  5. ^ A profile of Hispania F1 driver Daniel Ricciardo (în engleză), British Broadcasting Corporation, accesat în  
  6. ^ http://www.bbc.co.uk/sport/0/formula1/19014325  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ http://www.bbc.co.uk/sport/0/formula1/19032217  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ „F1: Australian Daniel Ricciardo named as successor to Mark Webber driving for team Red Bull in 2014”. Australian Broadcasting Corporation. Accesat în . 
  9. ^ Benson, Andrew (). „Ricciardo wins ahead of Rosberg, Hamilton retires”. BBC Sport. BBC. Accesat în . 
  10. ^ Johnson, Daniel (). „Lewis Hamilton beats Nico Rosberg to third at Hungarian GP in thrilling battle as Daniel Ricciardo claims victory”. The Daily Telegraph. Telegraph Media Group. Accesat în . 
  11. ^ „Daniel Ricciardo Q&A: Great to taste winner's champagne again!”. Formula1.com. Formula One Administration. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Daniel Ricciardo Wins Malaysian Grand Prix in a Red Bull Sweep”. The New York Times. Accesat în . 
  13. ^ „How Daniel Ricciardo ended up finishing third in the Mexican Grand Prix”. Fox Sports AU. Accesat în . 
  14. ^ „Daniel Ricciardo to leave McLaren at end of 2022 season as team eye wantaway Alpine driver Oscar Piastri”. skysports.com. . Accesat în . 
  15. ^ „BREAKING: Ricciardo confirmed at Red Bull for 2023”. racingnews365.com. . Accesat în . 
  16. ^ „Raikkonen fumes over Ricciardo pass · RaceFans”. RaceFans (în engleză). . Accesat în . 
  17. ^ „Formula 1 insider questions Red Bull Racing's party habits after Monaco Grand Prix debacle”. Fox Sports (în engleză). . Accesat în . 
  18. ^ „Daniel Ricciardo second in Singapore GP, Sebastian Vettel wins after fan invades track”. Fox Sports (în engleză). . Accesat în . [nefuncțională]
  19. ^ „Standings”. Formula 1® - The Official F1® Website (în engleză). Accesat în . 
  20. ^ „Daniel Ricciardo biography”. Accesat în . 
  21. ^ Formula 1. „Qualifying – Hamilton on pole as Ricciardo crashes out”. Accesat în . 
  22. ^ jamesallenonf1.com. „Daniel Ricciardo Keen to Move on from Horrible Home F1 Race at 2017 Australian Grand Prix”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ „'Let's get the f*** out of here': Ricciardo endures nightmare Aus GP”. www.abc.net.au (în engleză). . Accesat în . 
  24. ^ „Ricciardo wins 'crazy' Azerbaijan Grand Prix”. www.abc.net.au (în engleză). . Accesat în . 
  25. ^ Osten, Phillip van (). „Daniel Ricciardo: 'Five podiums in a row is awesome!'”. F1i.com (în engleză). Accesat în . 
  26. ^ Benson, Andrew (). „Hamilton wins after Ferrari crash”. BBC Sport (în engleză). Accesat în . 
  27. ^ „Verstappen wins Malaysia GP, Vettel hitches a ride after bizarre post-race bingle”. ABC News (în engleză). . Accesat în . 
  28. ^ „Formula One: Lewis Hamilton wins, Daniel Ricciardo third in Japan GP”. The Sydney Morning Herald (în engleză). . Accesat în . 
  29. ^ „Daniel RICCIARDO - Retirement • STATS F1”. www.statsf1.com. Accesat în . 
  30. ^ „Daniel Ricciardo gets Australian Grand Prix grid penalty”. www.autosport.com (în engleză). Accesat în . 
  31. ^ „F1 Results - 2018 Australian Grand Prix”. BBC Sport (în engleză). Accesat în . 
  32. ^ „Ricciardo: 'Brutal' retirement 'rips my heart out'”. www.formula1.com (în engleză). Accesat în . 
  33. ^ „Get the race report, results and social media reaction from the Chinese Grand Prix”. Red Bull (în engleză). Accesat în . 
  34. ^ „Ricciardo's victory and more reaction from F1's 2018 Chinese GP”. www.autosport.com (în engleză). Accesat în . 
  35. ^ „Max Verstappen, Daniel Ricciardo reprimanded for all-Red Bull Azerbaijan GP crash”. Sky Sports (în engleză). Accesat în . 
  36. ^ „'It's a disaster': Ricciardo and Verstappen raked over coals for F1 crash”. www.abc.net.au (în engleză). . Accesat în . 
  37. ^ „Get the race report, results and social media reaction from the Spanish Grand Prix”. Red Bull (în engleză). Accesat în . 
  38. ^ „F1: Daniel Ricciardo tops Practice 3, 2018 Formula 1 Monaco Grand Prix”. Fox Sports (în engleză). . Accesat în . 
  39. ^ „Ricciardo in blistering form to take pole position at Monaco”. www.abc.net.au (în engleză). . Accesat în . 
  40. ^ Davies, Tom (). „F1: Daniel Ricciardo wins Monaco Grand Prix – as it happened”. The Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Accesat în . 
  41. ^ „2018 Monaco F1 Grand Prix results: Daniel Ricciardo wins from pole, Lewis Hamilton finishes third”. CBSSports.com (în engleză). Accesat în . 
  42. ^ „Ricciardo 'done' with 'cursed car' after retiring in Mexican Grand Prix”. www.abc.net.au (în engleză). . Accesat în . 
  43. ^ „DHL Fastest Lap Award 2018”. Sky Sports (în engleză). Accesat în . 
  44. ^ „Standings”. Formula 1® - The Official F1® Website (în engleză). Accesat în . 
  45. ^ „Daniel Ricciardo info & statistics”. Accesat în . 
  46. ^ „McLaren swoop for Daniel Ricciardo as Carlos Sainz replacement for 2021”. Formula1.com. . Accesat în . 
  47. ^ „Floor damage slowed Ricciardo in Bahrain”. Formula1.com. . Accesat în . 
  48. ^ „Ricciardo takes well earned maiden victory for McLaren at Monza”. Fox Sports (în engleză). . Accesat în . 
  49. ^ „Unheard radio message reveals Ricciardo's true feelings on 'f***ed up' F1 finale”. foxsports.com.au. . Accesat în . 
  50. ^ „McLaren driver Daniel Ricciardo tests positive for Covid-19 – but set to be released in time for Bahrain GP”. www.formula1.com (în engleză). Accesat în . 
  51. ^ „Norris doubted McLaren would score podium in F1 2022 after Bahrain”. www.autosport.com (în engleză). Accesat în . 
  52. ^ „Ricciardo's great drive spoiled by engine failure as Max Verstappen wins”. ABC News (în engleză). . Accesat în . 
  53. ^ „McLaren Racing - 2022 Australian Grand Prix”. www.mclaren.com (în engleză). Accesat în . 
  54. ^ „Daniel Ricciardo to leave McLaren Racing at the end of 2022”. mclaren.com. Accesat în . 
  55. ^ Cooper, Adam (). „Ricciardo: I won't be on F1 grid in 2023”. Motorsport.com. Accesat în . 
  56. ^ „Red Bull confirm Ricciardo to return as third driver in 2023”. Formula 1 (în engleză). . Accesat în . 
  57. ^ Cleeren, Filip (). „AlphaTauri F1 set to replace De Vries for remainder of 2023”. motorsport.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  58. ^ „SCUDERIA ALPHATAURI WELCOMES BACK DANIEL RICCIARDO”. Scuderia AlphaTauri. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  59. ^ „Ricciardo 'felt good' on first race back after finishing 13th in 'strong showing' at Hungarian GP”. Formula 1. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  60. ^ Cleeren, Filip (). „Ricciardo out of F1 Dutch GP with injured hand, Lawson to sub”. www.motorsport.com (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  61. ^ Jackson, Kieran (). „Daniel Ricciardo ruled out of Dutch Grand Prix”. The Independent (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  62. ^ „'Seven fractures': Red Bull comes clean on Ricciardo's broken hand”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  63. ^ Coleman, Madeline (). „Daniel Ricciardo to drive in U.S. Grand Prix”. The Athletic (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  64. ^ „HLeclerc takes sensational pole ahead of Sainz and Verstappen as Ferrari lock out front row in Mexico City”. Formula1.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Daniel_Ricciardo&oldid=16715284