Sezonul de Formula 1 din 1991

Campionatul Mondial de Formula 1
Sezonul 1991
Campionul la Piloți
Ayrton senna champagne.jpg
Brazilia Ayrton Senna (Al 3-lea titlu)
Campionul la Constructori
Ayrton Senna 1991 USA 3 cropped.jpg
Regatul Unit McLaren-Honda (Al 7-lea titlu)
Informații
Durată 10 martie - 3 noiembrie
Nr. de curse 16
Nr. de piloți 41
Nr. de echipe 18
Alte sezoane
1990 1992

Campionatul Mondial FIA de Formula 1 din 1991 a fost cel de-al 42-lea sezon din campionatul de curse auto pentru mașinile de Formula 1, recunoscut de organismul de conducere al sportului internațional, Federația Internațională de Automobilism (FIA), ca fiind competiția de cea mai înaltă clasă pentru mașinile de curse. Campionatul a fost disputat pe parcursul a șaisprezece curse, începând în Statele Unite ale Americii pe 10 martie și terminându-se în Australia pe 3 noiembrie.

Ayrton Senna a câștigat al treilea și ultimul său campionat la piloți, iar McLaren-Honda a câștigat al patrulea campionat consecutiv la constructori. Senna a câștigat șapte din cele șaisprezece curse; principalul său rival pentru titlu a fost Nigel Mansell, care a câștigat cinci curse în primul său sezon înapoi la Williams. Rivalul feroce al lui Senna, Alain Prost, nu a reușit să câștige o cursă cu Ferrari și a fost concediat înainte de sfârșitul sezonului din cauza unei dispute cu echipa. 1991 a văzut, de asemenea, debutul viitorilor campioni mondiali, Michael Schumacher și Mika Häkkinen, precum și retragerea triplului campion mondial, Nelson Piquet.

Începând cu acest sezon, toate rezultatele obținute vor contribui la alcătuirea clasamentului campionatului la piloți.

Piloții și echipele înscrise în campionatModificare

Piloții și echipele următoare au fost incluse în sezonul din 1991 al campionatului.

Imagine Concurent Constructor Șasiu Motor Pneu Piloți
Nr. Numele pilotului Etape
    Marlboro McLaren McLaren-Honda MP4/6 Honda RA121E 3.5 V12 G 1   Ayrton Senna Toate
2   Gerhard Berger Toate
    Braun Tyrrell Honda Tyrrell-Honda 020 Honda RA101E 3.5 V10 P 3   Satoru Nakajima Toate
4   Stefano Modena Toate
    Canon Williams Team Williams-Renault FW14 Renault RS3 3.5 V10 G 5   Nigel Mansell Toate
6   Riccardo Patrese Toate
    Motor Racing Developments Brabham-Yamaha BT60Y Yamaha OX99 3.5 V12 P 7   Martin Brundle Toate
8   Mark Blundell Toate
    Footwork Grand Prix International[a] Footwork-Porsche A11C
FA12
Porsche 3512 3.5 V12 G 9   Michele Alboreto Toate
10   Alex Caffi 1–4, 9-16
Footwork-Ford FA12C Ford Cosworth DFR 3.5 V8   Stefan Johansson 5–8
    Team Lotus Lotus-Judd 102B Judd EV 3.5 V8 G 11   Mika Häkkinen Toate
12   Julian Bailey 1–4
  Johnny Herbert 5–8, 11, 13, 15–16
  Michael Bartels 9–10, 12, 14
    Fondmetal Fondmetal-Ford FA1M-E
Fomet-1
Ford Cosworth DFR 3.5 V8 G 14   Olivier Grouillard 1–13
  Gabriele Tarquini 14–16
    Leyton House Racing Leyton House-Ilmor CG911 Ilmor 2175A 3.5 V10 G 15   Maurício Gugelmin Toate
16   Ivan Capelli 1–14
  Karl Wendlinger 15–16
    Automobiles Gonfaronnaises Sportives AGS-Ford JH25B
JH27
Ford Cosworth DFR 3.5 V8 G 17   Gabriele Tarquini 1–13
  Olivier Grouillard 14
18   Stefan Johansson 1–2
  Fabrizio Barbazza 3–14
    Camel Benetton Ford Benetton-Ford B190B
B191
Ford HBA4 3.5 V8
Ford HBA5 3.5 V8
P 19   Roberto Moreno 1–11
  Michael Schumacher 12–16
20   Nelson Piquet Toate
    Scuderia Italia Dallara-Judd F191 Judd GV 3.5 V10 P 21   Emanuele Pirro Toate
22   JJ Lehto Toate
    Minardi Team Minardi-Ferrari M191 Ferrari 037 3.5 V12 G 23   Pierluigi Martini Toate
24   Gianni Morbidelli 1–15
  Roberto Moreno 16
    Equipe Ligier Gitanes Ligier-Lamborghini JS35
JS35B
Lamborghini 3512 3.5 V12 G 25   Thierry Boutsen Toate
26   Érik Comas Toate
    Scuderia Ferrari Ferrari 642
642/2
643
Ferrari 037 3.5 V12 G 27   Alain Prost 1–15
  Gianni Morbidelli 16
28   Jean Alesi Toate
    Larrousse F1 Lola-Ford LC91 Ford Cosworth DFR 3.5 V8 G 29   Éric Bernard 1–15
  Bertrand Gachot 16
30   Aguri Suzuki Toate
    Coloni Racing Coloni-Ford C4 Ford Cosworth DFR 3.5 V8 G 31   Pedro Chaves 1–13
  Naoki Hattori 15–16
    Team 7Up Jordan Jordan-Ford 191 Ford HBA4 3.5 V8 G 32   Bertrand Gachot 1–10
  Michael Schumacher 11
  Roberto Moreno 12–13
  Alessandro Zanardi 14–16
33   Andrea de Cesaris Toate
    Modena Team Lambo-Lamborghini 291 Lamborghini 3512 3.5 V12 G 34   Nicola Larini Toate
35   Eric van de Poele Toate

CalendarModificare

Următoarele șaisprezece Mari Premii au avut loc în 1991.

Etapa Mare Premiu Circuit Data
1   Marele Premiu al Statelor Unite Circuitul Phoenix, Phoenix, Arizona 10 martie
2   Marele Premiu al Braziliei Circuitul Interlagos, São Paulo 24 martie
3   Marele Premiu al statului San Marino Autodromo Enzo e Dino Ferrari, Imola, Italia 28 aprilie
4   Marele Premiu al Principatului Monaco Circuitul Monaco, Monte Carlo 12 mai
5   Marele Premiu al Canadei Circuitul Gilles Villeneuve, Montreal 2 iunie
6   Marele Premiu al Mexicului Autódromo Hermanos Rodríguez, Ciudad de México 16 iunie
7   Marele Premiu al Franței Circuitul Nevers Magny-Cours, Magny-Cours 7 iulie
8   Marele Premiu al Marii Britanii Circuitul Silverstone, Silverstone 14 iulie
9   Marele Premiu al Germaniei Hockenheimring, Hockenheim 28 iulie
10   Marele Premiu al Ungariei Hungaroring, Budapesta 11 august
11   Marele Premiu al Belgiei Circuitul Spa-Francorchamps, Stavelot 25 august
12   Marele Premiu al Italiei Circuitul Monza, Monza 8 septembrie
13   Marele Premiu al Portugaliei Autódromo do Estoril, Cascais 22 septembrie
14   Marele Premiu al Spaniei Circuitul Catalunya, Barcelona 29 septembrie
15   Marele Premiu al Japoniei Circuitul Internațional de Curse Suzuka, Suzuka 20 octombrie
16   Marele Premiu al Australiei Circuitul Adelaide, Adelaide 3 noiembrie

Rezultate și clasamenteModificare

Marile PremiiModificare

Etapa Mare Premiu Pole position Cel mai rapid tur Pilotul câștigător Constructorul câștigător Raport
1   Marele Premiu al Statelor Unite   Ayrton Senna   Jean Alesi   Ayrton Senna   McLaren-Honda Raport
2   Marele Premiu al Braziliei   Ayrton Senna   Nigel Mansell   Ayrton Senna   McLaren-Honda Raport
3   Marele Premiu al statului San Marino   Ayrton Senna   Gerhard Berger   Ayrton Senna   McLaren-Honda Raport
4   Marele Premiu al Principatului Monaco   Ayrton Senna   Alain Prost   Ayrton Senna   McLaren-Honda Raport
5   Marele Premiu al Canadei   Riccardo Patrese   Nigel Mansell   Nelson Piquet   Benetton-Ford Raport
6   Marele Premiu al Mexicului   Riccardo Patrese   Nigel Mansell   Riccardo Patrese   Williams-Renault Raport
7   Marele Premiu al Franței   Riccardo Patrese   Nigel Mansell   Nigel Mansell   Williams-Renault Raport
8   Marele Premiu al Marii Britanii   Nigel Mansell   Nigel Mansell   Nigel Mansell   Williams-Renault Raport
9   Marele Premiu al Germaniei   Nigel Mansell   Riccardo Patrese   Nigel Mansell   Williams-Renault Raport
10   Marele Premiu al Ungariei   Ayrton Senna   Bertrand Gachot   Ayrton Senna   McLaren-Honda Raport
11   Marele Premiu al Belgiei   Ayrton Senna   Roberto Moreno   Ayrton Senna   McLaren-Honda Raport
12   Marele Premiu al Italiei   Ayrton Senna   Ayrton Senna   Nigel Mansell   Williams-Renault Raport
13   Marele Premiu al Portugaliei   Riccardo Patrese   Nigel Mansell   Riccardo Patrese   Williams-Renault Raport
14   Marele Premiu al Spaniei   Gerhard Berger   Riccardo Patrese   Nigel Mansell   Williams-Renault Raport
15   Marele Premiu al Japoniei   Gerhard Berger   Ayrton Senna   Gerhard Berger   McLaren-Honda Raport
16   Marele Premiu al Australiei   Ayrton Senna   Gerhard Berger   Ayrton Senna   McLaren-Honda Raport

Sistemul de punctajModificare

Punctele sunt acordate primilor șase piloți care au terminat în fiecare cursă, folosind următoarea structură:

Loc 1 2 3 4 5 6
Puncte 10 6 4 3 2 1

Pentru a obține toate punctele, câștigătorul cursei trebuie să termine cel puțin 75% din distanța programată.[1] Jumătate de puncte sunt acordate dacă câștigătorul cursei termină mai puțin de 75% din distanță, cu condiția terminării a cel puțin două tururi complete. În cazul de egalitate la încheierea campionatului, se folosește un sistem de numărătoare, cel mai bun rezultat fiind folosit pentru a decide clasamentul final.[2]

Note
  • ^1 - În cazul în care nu sunt încheiate două tururi complete, nu se acordă nici un punct și cursa este abandonată.
  • ^2 - În cazul în care doi sau mai mulți piloți realizează același cel mai bun rezultat de un număr egal de ori, se va folosi următorul cel mai bun rezultat. Dacă doi sau mai mulți piloți vor avea un număr egal de rezultate de un număr egal de ori, FIA va nominaliza câștigătorul conform unor criterii pe care le va considera potrivite.

Clasament Campionatul Mondial al PiloțilorModificare

Poz. Pilot USA
 
BRA
 
SMR
 
MON
 
CAN
 
MEX
 
FRA
 
GBR
 
GER
 
HUN
 
BEL
 
ITA
 
POR
 
ESP
 
JPN
 
AUS
 
Puncte
1   Ayrton Senna 1P 1P 1P 1P Ret 3 3 4  7  1P 1P 2P
R
2 5 2R[b] 1P 96
2   Nigel Mansell Ret RetR Ret 2 6 R 2R 1R 1P
R
1P 2 Ret 1 DSCR 1 Ret 2 72
3   Riccardo Patrese Ret 2 Ret Ret 3P 1P 5P Ret 2R 3 5 Ret 1P 3R 3 5 53
4   Gerhard Berger Ret 3 2R Ret Ret Ret Ret 2 4 4 2 4 Ret RetP 1P 3R 43
5   Alain Prost 2 4 NS 5R Ret Ret 2 3 Ret Ret Ret 3 Ret 2 4 34
6   Nelson Piquet 3 5 Ret Ret 1 Ret 8 5 Ret Ret 3 6 5 11 7 4 26,5
7   Jean Alesi 12 R 6 Ret 3 Ret Ret 4 Ret 3 5 Ret Ret 3 4 Ret Ret 21
8   Stefano Modena 4 Ret Ret Ret 2 11 Ret 7 13 12 Ret Ret Ret 16 6 10 10
9   Andrea de Cesaris NSPC Ret Ret Ret 4 4 6 Ret 5 7 13  7 8 Ret Ret 8 9
10   Roberto Moreno Ret 7 13  4 Ret 5 Ret Ret 8 8 4R Ret 10 16 8
11   Pierluigi Martini 9  Ret 4 12 7 Ret 9 9 Ret Ret 12  Ret 4 13 Ret Ret 6
12   JJ Lehto Ret Ret 3 11 Ret Ret Ret 13 Ret Ret Ret Ret Ret 8 Ret 12 4
13   Bertrand Gachot 10  13  Ret 8 5 Ret Ret 6 6 9R NSC 4
14   Michael Schumacher Ret 5 6 6 Ret Ret 4
15   Satoru Nakajima 5 Ret Ret Ret 10 12 Ret 8 Ret 15 Ret Ret 13 17 Ret Ret 2
16   Mika Häkkinen Ret 9 5 Ret Ret 9 NSC 12 Ret 14 Ret 14 14 Ret Ret 19 2
17   Martin Brundle 11 12 11 EX Ret Ret Ret Ret 11 Ret 9 13 12 10 5 NSC 2
18   Emanuele Pirro Ret 11 NSPC 6 9 NSPC NSPC 10 10 Ret 8 10 Ret 15 Ret 7 1
19   Mark Blundell Ret Ret 8 Ret NSC Ret Ret Ret 12 Ret 6 12 Ret Ret NSPC 17 1
20   Ivan Capelli Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 6 Ret 8 17  Ret 1
21   Éric Bernard Ret Ret Ret 9 Ret 6 Ret Ret Ret Ret Ret Ret NSC Ret NSC 1
22   Aguri Suzuki 6 Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret NSC NSC Ret NSC Ret NSC 1
23   Julian Bailey NSC NSC 6 NSC 1
24   Gianni Morbidelli Ret 8 Ret Ret Ret 7 Ret 11 Ret 13 Ret 9 9 14  Ret 6 0,5
  Maurício Gugelmin Ret Ret 12  Ret Ret Ret 7 Ret Ret 11 Ret 15 7 7 8 14 0
  Thierry Boutsen Ret 10 7 7 Ret 8 12 Ret 9 17  11 Ret 16 Ret 9 Ret 0
  Johnny Herbert NSC 10 10 14  7 Ret Ret 11 0
  Nicola Larini 7 NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC Ret 16 NSC 16 NSC NSC NSC Ret 0
  Érik Comas NSC Ret 10 10 8 NSC 11 NSC Ret 10 Ret 11 11 Ret Ret 18 0
  Gabriele Tarquini 8 Ret NSC Ret NSC NSC NSC NSC NSC NSPC NSPC NSPC NSC 12 11 NSPC 0
  Alessandro Zanardi 9 Ret 9 0
  Eric van de Poele NSPC NSPC 9  NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC 0
  Alex Caffi NSC NSC NSC NSC NSPC NSPC NSC NSPC NSPC NSPC 10 15 0
  Olivier Grouillard NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC Ret Ret NSPC NSPC NSC 10 Ret NSPC NSPC 0
  Michele Alboreto Ret NSC NSC Ret Ret Ret Ret Ret NSC NSC NSPC NSC 15 Ret NSC 13 0
  Karl Wendlinger Ret 20 0
  Stefan Johansson NSC NSC Ret NSC NSC NSC 0
  Fabrizio Barbazza NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC 0
  Michael Bartels NSC NSC NSC NSC 0
  Pedro Chaves NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC 0
  Naoki Hattori NSPC NSPC 0
Poz. Pilot USA
 
BRA
 
SMR
 
MON
 
CAN
 
MEX
 
FRA
 
GBR
 
GER
 
HUN
 
BEL
 
ITA
 
POR
 
ESP
 
JPN
 
AUS
 
Puncte
Sursa:[1]
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu Nu s-a clasat, retras (Ret)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Nu s-a precalificat (NSPC)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Cursă anulată (C)
Fără culoare Doar s-a antrenat (DSA)
Exclus (EX)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
  Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă

Note:

  •   – Au fost acordate puncte înjumătățite la Marele Premiu al Australiei deoarece a fost parcursă mai puțin de 75% din distanța programată din cauza vremii.

Clasament Campionatul Mondial al ConstructorilorModificare

Poz. Constructor USA
 
BRA
 
SMR
 
MON
 
CAN
 
MEX
 
FRA
 
GBR
 
GER
 
HUN
 
BEL
 
ITA
 
POR
 
ESP
 
JPN
 
AUS
 
Puncte
1   McLaren-Honda 1P 1P 1P 1P Ret 3 3 2 4 1P 1P 2P
R
2 5 1P 1P[c] 139
Ret 3 2R Ret Ret Ret Ret 4  7  4 2 4 Ret RetP 2R 3R
2   Williams-Renault Ret 2 Ret 2 3P 1P 1R 1P
R
1P 2 5 1 1P 1 3 2 125
Ret RetR Ret Ret 6 R 2R 5P Ret 2R 3 Ret Ret DSCR 3R Ret 5
3   Ferrari 2 4 Ret 3 Ret Ret 2 3 3 5 Ret 3 3 2 4 6 55,5
12 R 6 NS 5R Ret Ret 4 Ret Ret Ret Ret Ret Ret 4 Ret Ret
4   Benetton-Ford 3 5 13  4 1 5 8 5 8 8 3 5 5 6 7 4 38,5
Ret 7 Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 4R 6 6 11 Ret Ret
5   Jordan-Ford 10  13  Ret 8 4 4 6 6 5 7 13  7 8 9 Ret 8 13
NSPC Ret Ret Ret 5 Ret Ret Ret 6 9R Ret Ret 10 Ret Ret 9
6   Tyrrell-Honda 5 Ret Ret Ret 2 11 Ret 7 13 12 Ret Ret 13 16 6 10 12
4 Ret Ret Ret 10 12 Ret 8 Ret 15 Ret Ret Ret 17 Ret Ret
7   Minardi-Ferrari 9  8 4 12 7 7 9 9 Ret 13 12  9 4 13 Ret 16 6
Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 11 Ret Ret Ret Ret 9 14 Ret Ret
8   Dallara-Judd Ret 11 3 6 9 Ret Ret 10 10 Ret 8 10 Ret 8 Ret 7 5
Ret Ret NSPC 11 Ret NSPC NSPC 13 Ret Ret Ret Ret Ret 15 Ret 12
9   Lotus-Judd Ret 9 5 Ret Ret 9 10 12 Ret 14 7 14 14 Ret Ret 11 3
NSC NSC 6 NSC NSC 10 NSC 14  NSC NSC Ret NSC Ret NSC Ret 19
10   Brabham-Yamaha 11 12 8 Ret Ret Ret Ret Ret 11 Ret 6 12 12 10 5 17 3
Ret Ret 11 EX NSC Ret Ret Ret 12 Ret 9 13 Ret Ret NSPC NSC
11   Lola-Ford 6 Ret Ret 9 Ret 6 Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret NSC 2
Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret NSC NSC NSC NSC NSC NSC
12   Leyton House-Ilmor Ret Ret 12  Ret Ret Ret 7 Ret Ret 6 Ret 8 7 7 8 14 1
Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret Ret 11 Ret 15 17 Ret Ret 20
  Ligier-Lamborghini Ret 10 7 7 8 8 11 Ret 9 10 11 11 11 Ret 9 18 0
NSC Ret 10 10 Ret NSC 12 NSC Ret 17  Ret Ret 16 Ret Ret Ret
  Lambo-Lamborghini 7 NSPC 9  NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC Ret 16 NSC 16 NSC NSC NSC Ret 0
NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC
  AGS-Ford 8 Ret NSC Ret NSC NSC NSC NSC NSC NSPC NSPC NSPC NSC NSPC 0
NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC
  Fondmetal-Ford NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC Ret Ret NSPC NSPC NSC 10 Ret NSPC 12 11 NSPC 0
  Footwork-Ford Ret Ret NSC NSC NSC NSC 15 Ret 10 13 0
NSC NSC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSC 15
  Footwork-Porsche Ret NSC NSC Ret Ret Ret 0
NSC NSC NSC NSC Ret NSC
  Coloni-Ford NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC NSPC 0
Poz. Constructor USA
 
BRA
 
SMR
 
MON
 
CAN
 
MEX
 
FRA
 
GBR
 
GER
 
HUN
 
BEL
 
ITA
 
POR
 
ESP
 
JPN
 
AUS
 
Puncte
Sursa:[1]
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu Nu s-a clasat, retras (Ret)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Nu s-a precalificat (NSPC)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Cursă anulată (C)
Fără culoare Doar s-a antrenat (DSA)
Exclus (EX)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
  Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă

Note:

  •   – Au fost acordate puncte înjumătățite la Marele Premiu al Australiei deoarece a fost parcursă mai puțin de 75% din distanța programată din cauza vremii.
  • Pozițiile sunt sortate după cel mai bun rezultat, rândurile nefiind legate de piloți. În caz de egalitate de puncte, cele mai bune poziții obținute au determinat rezultatul.

Rezultatele evenimentului non-campionatModificare

Sezonul 1991 a inclus, de asemenea, un singur eveniment care nu a fost luat în considerare pentru Campionatul Mondial, Formula 1 indoor trophy la Salonul Auto Bologna.

Numele cursei Locație Data Pilotul câștigător Constructor
  Formula 1 Indoor Trophy Salonul Auto Bologna 7–8 decembrie   Gabriele Tarquini   Fondmetal

NoteModificare

  1. ^ Footwork a intrat în primele șase Mari Premii cu motorul Porsche. Începând cu etapa a șaptea, echipa a concurat cu motorul Ford.
  2. ^ Ayrton Senna și-a adjudecat titlul la piloți la Marele Premiu al Japoniei.
  3. ^ McLaren-Honda și-a adjudecat titlul la constructori la Marele Premiu al Australiei.

ReferințeModificare

  1. ^ a b Rezultatele campionatelor internaționale FIA din 1991, 1992 FIA Yearbook, secțiunea Roșie, paginile 67–68 (doar piloții care au obținut puncte au fost clasificați în pozițiile de campionat)