Comuna Florești, Cluj

Pentru alte sensuri, vedeți Florești (dezambiguizare).

Florești, până în 1924 Feneșu Săsesc, colocvial Feneș sau Feniș, (în maghiară Fenes, Szászfenes, în germană Sächsisch Fenesch , Fenesch, Fenisch, Deutsch-Branndorf) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Florești (reședința), Luna de Sus și Tăuți. Alte denumiri folosite sunt cele de Zaz-Fenes și Fenes Saxonica.

Coordonate: 46°44′52″N 23°29′27″E ({{PAGENAME}}) / 46.74778°N 23.49083°E
Florești
— comună —
Biserica romano-catolică (monument istoric)
Florești Florești (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Cluj

SIRUTA	57706
Atestare	1272^[1]

Reședință	Florești
Sate componente	Florești, Luna de Sus, Tăuți

Guvernare
- Primar	Bogdan-Nicolae Pivariu[*]^[3] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață
- Total	61 km²

Populație (2021)
- Total	52.735 locuitori
- Densitate	358 loc./km²

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407280
Prefix telefonic	+40 x64^[2]

Prezență online
site web oficial GeoNames

Poziționarea comunei pe harta județului Cluj Poziționarea comunei pe harta județului Cluj
Florești în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă) Florești în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Datorită apropierii de Cluj-Napoca, comuna a avut parte de o dezvoltare substanțială începând cu anii 2000. Înregistrând 52.735 de locuitori la Recensământul din 2021, este cea mai populată comună din România.^[4]

Date geografice

intrarea in sat

Comuna se află pe malul drept al râului Someșul Mic, la intersecția dintre Munții Apuseni și Podișul Transilvaniei.

Comuna are un relief de depresiune, înconjurată de dealuri cu altitudini medii de 400–500 m, cel mai înalt dintre ele fiind dealul Melcilor. Alte dealuri sunt Urușag, Gârbău, Cetatea Fetei, Sănăslau ș.a.

Suprafața comunei este compusă din 1.877 ha teren arabil, 1.406 ha pășuni, 846 ha livezi, 1.207 ha păduri, 111 ha tufărișuri, ape și stuf 68 ha, teren neproductiv 145 ha, drumuri 122 ha și construcții 292 ha ^[5].

Clima este una de deal și podiș, cu o temperatură anuală medie de 8,3 °C. Precipitațiile ating o medie anuală de 582 mm/mp.

Demografie

Componența etnică a comunei Florești

Români (70,7%)

Maghiari (8,94%)

Romi (1,22%)

Alte etnii (0,55%)

Necunoscută (18,59%)

Componența confesională a comunei Florești

Ortodocși (58,3%)

Reformați (6,21%)

Romano-catolici (3,28%)

Greco-catolici (2,4%)

Penticostali (2,31%)

Baptiști (1,7%)

Fără religie (1,43%)

Atei (1,13%)

Alte religii (2,65%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Florești se ridică la 52.735 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 22.813 locuitori.^[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (70,7%), cu minorități de maghiari (8,94%) și romi (1,22%), iar pentru 18,59% nu se cunoaște apartenența etnică.^[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (58,3%), cu minorități de reformați (6,21%), romano-catolici (3,28%), greco-catolici (2,4%), penticostali (2,31%), baptiști (1,7%), fără religie (1,43%) și atei (1,13%), iar pentru 20,58% nu se cunoaște apartenența confesională.^[8]

Demografie

În ultimii 10 ani,^[când?] comuna Florești din Cluj a crescut de la 7.600 de locuitori (în 2007), la peste 33.000 (în 2017). În anul 2019 a fost raportată populația ca fiind de peste 60.000 de locuitori. De asemenea, în ultimii 10 ani^[când?] au fost finalizate 16.300 de locuințe în Florești, comparativ cu 12.400 în Cluj-Napoca.^[9].

Politică și administrație

Comuna Florești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Bogdan-Nicolae Pivariu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[10]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	8
	Alianța Uniți pentru Florești Usr + Ari	5
	Uniunea Democrată Maghiară din România	3
	Partidul Social Democrat	2
	Alianța pentru Unirea Românilor	2
	Partidul Verde	1

Evoluție istorică

În ultimii ani a apărut un fenomen de mutare a locuitorilor municipiului Cluj-Napoca în localitățile din apropiere (din cauza prețurilor ridicate de pe piața imobiliară a municipiului). Comuna Florești se numără printre beneficiarii acestui fenomen care a dus la creșterea de trei ori a populației locale in utimii 10 ani.

Florești - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Structura etnică

De-a lungul timpului populația satului Florești a evoluat astfel:

Recensământul^[11]^[12]^[13]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	3.009	1.549	1.197		227	36
1880	3.655	1.761	1.546	2		346
1890	4.058	2.032	1.755	12		259
1900	4.435	2.260	1.995	3		177
1910	4.702	2.420	2.044			238
1920	4.956	2.567	2.251			138
1930	5.280	2.735	2.254	11	259	21
1941	6.086	2.612	3.364	10	95	5
1956	5.586	3.060	2.231	3	289	3
1966	6.012	3.250	2.402	1	359	0
1977	6.865	3.668	2.385	2	809	1
1992	6.088	3.536	2.016	1	535	0
2002	7.504	4.516	2.057	3	888	40
2011	22.813	17.209	3.299	23	1.121	180

Structura confesionalǎ - la nivel de comunǎ

Biserica Romano - Catolica, sec. al XIV-lea, monument istoric

La nivelul comunei, conform recensământului din 2002 situația se prezenta astfel:

Recensământul^[14]^[15]		Structura religioasă
Anul	Populația	Ortodocși	Greco-catolici	Romano-catolici	Reformați-Calvini	Evanghelici-Luterani	Unitarieni	Mozaici	Alte confesiuni	Baptiști	Penticostali	Adventiști
1850	3009	322	1315	722	629	-	2	19	-	-	-	-
1857	3368	388	1456	763	739	3	1	18	-	-	-	-
1869	3582	391	1531	805	828	4	9	14	-	-	-	-
1880	3655	452	1525	738	912	2	7	19	-	-	-	-
1890	4058	498	1663	837	1025	6	11	17	1	-	-	-
1900	4435	610	1830	832	1137	4	7	15	-	-	-	-
1910	4702	521	2044	911	1155	1	7	32	31	-	-	-
1930	5280	634	2177	1020	1341	5	11	40	52	50	-	-
1941	6086	581	2265	1370	1704	28	42	22	74	74	-	-
1992	6088	2567	898	591	1356	1	9	-	287	152	120	5

Structura confesionalǎ - la nivelul satului Florești

La nivelul satului structura religioasǎ se prezintǎ astfel:

Recensământul^[14]^[15]		Structura religioasă
Anul	Populația	Ortodocși	Greco-catolici	Romano-catolici	Reformați-Calvini	Evanghelici-Luterani	Unitarieni	Mozaici	Alte confesiuni	Baptiști	Penticostali	Adventiști
1850	1759	-	1042	697	9	-	2	19	-	-	-	-
1857	1990	-	1213	744	11	3	1	18	-	-	-	-
1869	2061	-	1232	789	33	-	2	5	-	-	-	-
1880	2057	23	1225	719	72	1	4	13	-	-	-	-
1890	2255	1	1326	813	96	6	7	5	1	-	-	-
1900	2508	71	1458	809	159	4	4	3	-	-	-	-
1910	2600	15	1577	887	104	1	1	15	-	-	-	-
1930	2906	47	1655	1003	161	3	7	28	2	-	-	-
1941	3552	43	1695	1287	415	27	33	21	31	31	-	-
1992	3876	2838	489	565	140	1	9	-	148	22	115	5.23

Conform datelor din 2002 populația din localitatea Florești avea următoarea structură confesională: 40,6% ortodocși, 30% greco-catolici, 17,6% reformați, 7,9% romano-catolici și 9,2% alte culte.^[16] Comparativ, la recensământul din anul 1930, din cei 2.906 locuitori ai Floreștiului, 1.655 s-au declarat greco-catolici (56,9%), 1.003 romano-catolici (34,5%), 161 reformați (5,5%), 47 ortodocși (1,61%), 28 mozaici (0,96%) și 12 de alte confesiuni.

Istoric

Atestată documentar din 1272, comuna are o vechime mult mai mare, descoperirile arheologice certificând aici așezări umane din neolitic. În perioada romană localitatea se afla pe drumul de legătură al castrelor romane de la Napoca (Cluj-Napoca de astăzi), respectiv Ala Siliana (actualul Gilău)

Feneșul a fost inițial un sat săsesc așezat în apropiere de Cluj, aflat în proprietatea episcopiei romano-catolice de Alba Iulia.

Lăcașuri de cult

Biserica "Sf. Dumitru", construită în stil baroc de comunitatea greco-catolicǎ (sec. al XIX-lea)

Biserica Ortodoxă "Sfântul Dumitru" (fostă greco-catolică)
Biserica Greco-Catolică "Sfântul Nicolae"
Biserica Romano-Catolică, monument de secol al XIV-lea, edificiu construit în stil gotic târziu^[17]
Mănăstirea Ortodoxă "Acoperământul Maicii Domnului"

Vezi și

Cetatea Fetei
Biserica de lemn din Tăuți
Biserica reformată din Luna de Sus
Biserica romano-catolică din Florești
Făgetul Clujului - Valea Morii (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).

Economie și comerț

Panorama satului de pe Dealul Colina din Cluj-Napoca

Pana in anul 1989 comuna Floresti era cunoscutǎ mai ales prin ferma de pasǎri construitǎ in anii "70 de regimul comunist , cunoscuta sub numele de Avicola Floresti ,la care au lucrat mare parte dintre sǎteni si din satele inconjurǎtoare . Capacitatea de productie a Fermei Avicole era deosebit de mare , avind un sistem integrat de producție incepînd de la creșterea puilor si pinǎ la abatorizare si depozitare , unitatea avind si un rol strategic in caz de razboi urmare a marilor capacitati frigorifice . Dupa 1989 politica economicǎ practicatǎ de noul regim si alti factori cum ar fi politica prețurilor produselor agricole , politica fiscalǎ si sistemul inrobitor de creditare al bancilor au fǎcut ca aceastǎ unitate sa fie initial divizatǎ , urmatǎ de un rasunǎtor faliment in anul 1995 , SC Avicola Floresti SA fiind prima societate din Romǎnia postdecembristǎ declaratǎ in faliment ,cu putin timp inainte de aparitia Legii falimentului nr.64 / 1995 . Ulterior activitatea de crestere si ingrasare pasǎri a fost preluatǎ partial , inclusiv Abatorul de pǎsǎri , de o societate comercialǎ cu capital privat care a pǎstrat profilul de activitate si a efectuat masive investiții . Aceasta societate functioneaza in prezent, implinind in luna august 2011, 20 de ani, si numindu-se in prezent ONCOS SA.

Constructii noi in Florești

De altfel si in prezent activitatea economica a comunei este concentratǎ tot in fostele Hale de productie ale fermei avicole , acestea fiind insa modernizate si adaptate cerintelor noi functie de noul profil de activitate . De altfel putem spune ca investitia principala dupa 1989 o reprezinta Supermarketul Metro , amplasat in zona limitrofa cu municipiul Cluj - Napoca , terenul acestuia fiind cumparat de la sateni in anii 1995 - 1996. Alte activitǎti economice intilnite la nivelul comunei : comerț , turism , prestǎri servicii , creșterea animalelor , cultura plantelor , activitati pomicole , lucrari de constructii etc.Dată fiind apropierea foarte mare de municipiul Cluj-Napoca și includerea comunei Florești în zona metropolitană Cluj, în ultimii ani au apărut tot mai multe investiții locale și în alte ramuri economice. Astel pe teritoriul comunei sunt amplasate un supermarket Metro si un mall Polus , respectiv un cartier de blocuri ANL Cetatea Fetei, acesta din urmă pe dealul cu același nume. În comună funcționează două hidrocentrale: Florești I (1986) și Florești II (1987). Începind cu anul 2007 investițiile in locuințe au luat o amploare deosebitǎ datoritǎ unei rentabilitati de neimaginat pentru constructori si nereglatǎ de statul romǎn , la care s-a adaugat un sistem de creditare lejer { uneori doar cu buletinul ! } , autoritațile locale nefiind pregǎtite organizatoric si financiar pentru a impune un anumit plan urbanistic , astfel cǎ intr-o perioadǎ scurtǎ de timp , de numai 2 - 3 ani , satul si-a pierdut in mare parte identitatea , devenind un sat sistematizat in mare grabǎ .

Educație

Școala generalǎ "Gheorghe Șincai"

În localitatea Florești există o școală generală "Gheorghe Șincai" pentru clasele 0-VIII. Momentan școala este împărțită în 3 clădiri: două mai vechi (recent renovate) și una nouă (recent construită).

Exista de asemeanea si Scoala Gimnaziala Luna de Sus.^[18]

O a treia scoală a fost inaugurată în 2019;^[19] din anul școlar 2020-2021 având și clase de liceu.^[20] De-a lungul istoriei localității aici au existat și o școală săsească, respectiv una maghiară.

Personalități

Dimitrie Căian Jr. (1778-1832), profesor
Aladár Jékey (1846-1919), poet
Dumitru Căian (1838-1909)
Dumitru Căian Sr. (1754-1821)
Dumitru Tăuțan-Monu (1908-1996)
Emil Pop (1871-1909)
Emil Rusu
Ioachim Eugen Lupu
Ioachim Pop (1878-1935)
Ioan Rusu (1921-1988)
László Túrós (1934-1987), pictor
Manyi Kiss (1911-1971), actriță
Nicolae Olteanu (1913-1979)
Petru Meheși (1762-1827), nobil local, locotenent-colonel în armata imperială austriacă, prefect suprem al poliției Clujului
Remus Mocanu (1915-1991)
Ștefan Urcan (1911-1981)
Teodor Sălăgian (n. 1853- ?), preot greco-catolic
Gaston Bienvenu Mboumba Bakabana

Note

^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 143
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
^ „Florești, cea mai mare comună din România, își dublează populația în 10 ani, ajunge a doua cea mai mare localitate din județ după Cluj-Napoca, depășește Turda”. Actual de Cluj. 31 ianuarie 2023.
^ 2002
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Cum va arata "Cluj Arena" de Floresti.”. Arhivat din original la 25 mai 2018. Accesat în 25 mai 2018.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
^ Structura etno-demografică a României
^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite INSSE-Cluj-2011
^ ^a ^b „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la 16 mai 2013. Accesat în 4 septembrie 2009.
^ ^a ^b Structura etno-demografică a României
^ „Structura etno-demografică a Florestiului la recensamantul din 2002”. Arhivat din original la 11 septembrie 2010. Accesat în 14 februarie 2012.
^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 75.
^ Scoala Gimnaziala Luna de Sus, www.scoalalunadesus.eu
^ În Florești a fost inaugurată prima școală construită de la zero după 1990, din județul Cluj - VIDEO, Știri de Cluj
^ Educația în Florești. Școala nouă va deveni liceu și se deschide o nouă grădiniță, monitorulcj.ro

Bibliografie

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-86430-0-7 Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor).
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Bota, Ioan M. (2000). Florești-Cluj: străveche vatră de istorie românească. București: Editura Societății Culturale Pro Maramureș "Dragoș Vodă". ISBN 973-99215-5-8.