Discuție:Țara Românească

	Articolul Țara Românească este un subiect de care se ocupă Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

(Fără titlu)

pentru Mihail Ioniu, voievodatul lui Seneslau este plasat pe diploma cavalerilor Ioaniti in interiorul granitelor Daciei Malvensis, adica tot in Oltenia istorica. Plasarea voievodatului lui Seneslau in asa-zisa Muntenie nu are nici un fel de acoperire istorica. Curtea de Arges fiind din cate se pare cel mai estic al voievodatului lui Seneslau care in cea mai mare parte cuprindea teritoriul pe care azi se afla judetul Valcea, o mica portiune din estul judetului Gorj , nordul actualului judet Olt si o fasie din vestul judetului Arges. Potrivit hartii de pe diploma cavalerilor Ioaniti. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 67.71.75.22 (discuție • contribuții).

• Un voievodat Seneslau (in cronici Tzeeslaus) nu a existat niciodată, ci un cnezat, Seneslaus era Cneaz nu voievod. Dar deja din 1194 este menționată o "Vlachia(Blachia)" la Nicetas Choniates, "Vlakia" in 1204 la Villeharduin, "Valachia"(terra Assani)" in 1254 la Rubruquis, la sud de Dunăre. În in 1227 prima menționare "Valachia" la nord de Dunăre. "Comani partem Valachiae incolentes ... Inde egressi Comani eam partem Valachiæ inhabitarunt, quae est sita a flumine Alutha inter Alpes et Iftrum jacens, verfus Tartariam(Dobrogea) parvam, quæ nunc inhabitatur a Valachis." , Annales Raynaldus, 1227. Deci în 1227 situată între munți, Olt si Dunăre, fiind însă numită in cronicile ungare si papale "Transalpina", adică cea dincolo de munți, ceea ce implică că trebuie să fi existat si una dincoace de munți, sau cel puțin cea "Cisalpina", Moldova, asta înainte de menționarea fundării Moldovei prin Dragoș. Petre Pascu (discuție) 2 august 2019 13:44 (EEST)

Unire

(adus de la Discuție:Valahia)

Ași spune că nu este corect să avem două articole și trebuie ales numele românesc, nu cel străin. Am scris despre asta în pagina mea, și mai multe despre denumiri. Moa3333 10 martie 2006 04:37 (EET)

Înainte de 1991, istoriografia română nu a folosit niciodată exonimul Valahia pentru Țara Românească ; cel mult apărea cuvântul Vlahia în expresia istorică Metropolia Ungro-Vlahiei care este de fapt traducerea unei titulaturi din limba slavonă. Odată cu înmulțirea traducerilor de lucrări străine, s-a încetățenit și obiceiul de a folosi Valahi pentru Români înainte de 1859 și Valahia pentru Țara Românească. Este vorba de un calc (printre multe altele) care nu a fost acceptat de Academia Română ca fiind un cuvânt românesc: vezi Dicționarul Enciclopedic (vol. VII, ISBN 978-973-45-0578-4, pag. 313) care acceptă cuvântul numai pentru faza geologică Valahică iar Valahia doar ca denumire dată de străini Țării Românești și uneori și Moldovei; DEX-ul definește Valahi ca nume dat în evul mediu românilor din stânga și din dreapta Dunării de către alte popoare și Valahia ca denumire dată de străini Țării Românești ([2]). ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Spiridon Ion Cepleanu (discuție • contribuții).

Propunere - APEL !!!

În spiritul articolelor științifice din vest, haideți să facem acest articol să arate cum trebuie. În primul rând el trebuie să se refere la statul cu acest nume, și să intre în categoria statelor dispărute, pe formatul respectiv, cu casetele și șabloanele respective. Orice referire la "provincie" (fie ea etnografică sau istorică) trebuie mutată la paginile cu Muntenia, Oltenia, Basarabia (regiunea Bugeacului) sau Dobrogea / Cadrilater. Hai să încercăm să facem un lucru profesionist, cine se bagă ? E nevoie de istorie multă bineînțeles, încadrată strict în perioada 1330 - 1859, ani în care a ființat statul numit oficial în documentele sale "Țara Românească", "Țara Ungro-Vlahiei", de străini "Valahia", etc. Nu trebuie să lipsească bineînțeles efigiile statului, steag, stemă, hărți cu suprafața sa în diferite momente istorice, etc. Trebuie apoi legat cu pagina în engleză aferentă, ce trebuie să se numească "Vallachia" - încadrată la fel la Former States. Este un apel lansat tuturor wikipediștilor iubitori de adevăr și de precizie științifică, cât și pasionaților de Valahia. Haideți la lucru ! Madalinfocsa 11 mai 2007 10:46 (EEST)

Motto

De unde pana unde motto intr-un articol enciclopedic? Intr-un articol care se vrea obiectiv? Plinul cel tanar 22 ianuarie 2008 10:00 (EET)

Ducatele Amlasului si Fagarasului

Nu trebuie incluse pe harta Tarii Romanesti ducatele de la nord de Carpati. Acestea constituiau posesiuni feudale ale domnului, ca vasal al regelui Ungariei si nu o extensie a principatului in sine. Plinul cel tanar (discuție) 14 aprilie 2009 09:36 (EEST)

Harta Banatului Severinului

Harta prezentată reprezintă doar ceea ce a rămas din Banatul de Severindupă 1524. Banatul Sevrinului a fost o regiune și entitate politică deosebită. Hărțile trebuiesc prezentate graduat cu creșterile și descreșterile legate de curgerea istoriei. Adrian40 15 Octombrie 2009

Țara Românească, Valahia sau Muntenia?

Deși în articol se specifică suficient de detaliat că Valahia era denumirea utilizată de străini, iar Muntenia era folosită de moldoveni, numeroase articole din Wikipedia le utilizează pe acestea, în detrimentul denumirii autohtone: Țara Românească. Oare este necesară redeschiderea discuției pe această temă? --Sîmbotin (discuție) 9 februarie 2012 11:20 (EET)

E suficient de detaliat, dar foarte slab referențiat. Ne-ar prinde bine niște surse de nivel academic, pentru a vedea cum este denumită țara în lucrări actuale de specialitate. În tot cazul, cred că ar trebui să avem ceva coerență. —Andrei^discuţie 9 februarie 2012 11:29 (EET)

În lucrările de referință al istoricilor clasici români (Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Ed. Cartea Românească, București, 1925 și Nicolae Iorga, Istoria Românilor, vol.II, ediția a II-a, București, 1936) se folosește Țara Românească. --Sîmbotin (discuție) 9 februarie 2012 11:38 (EET)

Bibliografie

Am găsit aici o listă foarte interesantă de cărți ce ar putea fi menționate la secțiunea "Bibliografie":

• 1. Alep, Paul de, Călătoria părintelui Macarie în Țările Române (1653 - 1658), București, 1900
• 2. Anania, Valeriu, “Cerurile Oltului”, Scoliile arhimandritului Bartolomeu la imaginile fotografice ale lui Dumitru F. Dumitru, din inițiativa, cu binecuvântarea și predoslovia Prea Sfințitului Gherasim, Episcopul Râmnicului și Argeșului, editată de Episcopia Râmnicului și Argeșului, Râmnicu-Vâlcea, 1990
  • Anania, Valeriu, “Cerurile Oltului”, Scoliile arhimandritului Bartolomeu la o suită de imagini fotografice, ediția a II-a, cu o prefață de academician Răzvan Theodorescu, București, Editura PRO, 2000
• 3. * * * Arta populară din Vâlcea, Monografie - album, de dr. Georgeta Stoica, Elena Secoșan, dr. Ion Vlăduțiu, dr. Paul Petrescu, Râmnicu-Vâlcea, 1972
• 4. * * * Arta populară românească, lucrare elaborată de un colectiv coordonat de Florea Bobu Florescu și Paul Petrescu (Academia R.S.R. Institutul de Istoria Artei), București, Editura Academiei R.S.R., 1969
• 5. Atanasescu, Iancu; Grama, Valeriu, Culele din Oltenia, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1974
• 6. Balș, G., Biserici românești din veacurile XVII și XVIII, București, 1933
• 7. Barbu, Daniel, Pictura murală din Țara Românească din sec. al XIV-lea, București, 1986
• 8. Bănică-Ologu, Nicolae, Veacul de aur al Râmnicului, București, Editura Oscar Print, 2000
• 9. Berciu, Dumitru, Buridava “dacică”, București, Editura Academiei R.S.R., 1981
• 10. * * * “Buridava”, Studii și materiale, Muzeul Județean Vâlcea, vol. I, Râmnicu-Vâlcea, 1972; vol. II, Râmnicu-Vâlcea, 1977; vol. III, Râmnicu-Vâlcea, 1979; vol. IV, Râmnicu-Vâlcea, 1982
• 11. * * * Catalogul preliminar al colecțiilor de carte veche din județul Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom, 2001
• 12. * * * Călători străini despre Țările Române, vol. I - IX, 1968 - 1997: vol. I, București, Editura Științifică, 1968; vol. II, București, Editura Științifică, 1970; vol. III, București, Editura Științifică, 1971; vol. IV, București, Editura Științifică, 1972; vol. V, București, Editura Științifică, 1973; vol. VI, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976; vol VII, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980; vol. VIII, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983; vol. IX, București, Editura Academiei Române, 1997
• 13. Chihaia, Pavel, Tradiții răsăritene și influențe occidentale în Țara Românească, München, 1983
• 14. Constantinescu, Radu; Sfârlea, Mircea, Monumente religioase. Biserici și mănăstiri celebre din România, s. l., 1994
• 15. Crețeanu, R. ; Crețeanu, S., Culele din România, București, 1969
• 16. Crețeanu, Radu, Mănăstirea Dintr-un Lemn, București, Editura Meridiane, 1966
• 17. Cristea, Gherasim, Istoria Mănăstirii Govora, Râmnicu-Vâlcea, Editura Sfintei Episcopii a Râmnicului, 1985
• 18. * * * Culele de la Măldărești (Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare. Direcția Monumentelor Istorice), București, Editura Meridiane, 1966
• 19. Davidescu, M., Mănăstirea Cozia, Ediția a II-a, București, Editura Meridiane, 1968
• 20. Donat, I., Fundațiunile religioase ale Olteniei. Mănăstiri și schituri, Craiova, 1937
• 21. Drăguț, Vasile, Arta gotică în România, București, Editura Meridiane, 1979
• 22. Drăguț, Vasile, Arta românească, București, 1982
• 23. Drăguț, Vasile, Arta românească. Preistorie. Antichitate. Ev Mediu. Renaștere. Baroc, prefață de Cristian Moisescu. Note de Tereza Sinigalia și Cristian Moisescu, București, Editura Vremea, 2000
• 24. Drăguț, Vasile, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, București, 1976
• 25. Drăguț, Vasile; Sârbulescu, Nicolae, Arta brâncovenească, text de Vasile Drăguț, fotografii de Nicolae Sârbulescu, București, Editura Meridiane, 1971
• 26. Dumitrescu, Carmen Laura, Pictura murală din Țara Românească în veacul al XVI-lea, București, 1988
• 27. Dumitrescu, Vladimir, Arta preistorică în România, București, 1974
• 28. Dumitrașcu, Gheorghe; Tamaș, Corneliu, Bibliografia istorică a județului Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, Fundația Dascălul Vâlcean, 1994
• 29. Duțu, Al., Cultura română în civilizația europeană medievală, București, 1978
• 30. Florea, Vasile, Istoria artei românești veche și medievală, vol. I - III, Chișinău, Editura Hyperion, 1991
• 31. Florescu, Radu, Arta dacilor, București, 1968
• 32. Florescu, Radu, Mănăstirea Govora, București, Editura Meridiane, 1965
• 33. Florescu, Radu; Daicoviciu, H.; Roșu, Lucian, Dicționar enciclopedic de artă veche a României, București, 1980
• 34. Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii românești din cele mai vechi timpuri până la 1900, București, 1927
• 35. Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii în România, vol. I, București, 1963; vol. II, București, 1965
• 36. Ionescu, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, București, 1981
• 37. Iorga, N.; Balș, G., Histoire de l’ art roumain ancien, Paris, 1922
• 38. Iorga, N., L’art populaire en Roumanie, Paris, 1923
• 39. Iorga, N., Inscripții istorice din bisericile României, 2 vol., s.l., 1905 - 1908
• 40. Iorga, N., Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor, București, 1928 - 1929
• 41. Iorga, N., Istoria românilor în chipuri și icoane, Craiova, 1921
• 42. Iorga, Nicolae, România cum era până la 1918, vol.1, România “munteană”, București, Editura Minerva, 1972
• 43. * * * Istoria artelor plastice în România, Vol. I, București, Editura Meridiane, 1968; vol. II, București, Editura Meridiane, 1970
• 44. Lazăr, Ioan St. Vâlcea al fresco. Prefață de Ion Predescu. Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom, 2003.
• 45. Lăzărescu, E, Arhitectura în Țara Românească din secolul al XIV-lea până la mijlocul secolului al XV-lea, în Istoria artelor plastice în România, vol. I, București, 1968
• 46. Marinoiu, Costea, Istoria cărții vâlcene (secolele XVII - XVIII), Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1981
• 47. Mateescu, Constantin, Cartea Râmnicului, fotografii: Titi Gherghina, Râmnicu-Vâlcea, Editura Silviu Popescu, 1999
• 48. * * * Mănăstirea Cozia (Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare. Direcția Monumentelor Istorice), București, Editura Meridiane, 1964
• 49. Micle, Veniamin, Mănăstirea Bistrița olteană, Sfânta Mănăstire Bistrița, Eparhia Râmnicului, 1996
• 50. Miclea, Ion; Florescu, Radu, Hurezi, București, Editura Meridiane, 1989
• 51. Mihalache, Marin, Ghidul muzeelor din România, București, Editura pentru Turism, 1972
• 52. Mihalcu, Mihail, Valori medievale românești, prefață de Răzvan Theodorescu, București, Editura Sport-Turism, 1984
• 53. Moisescu, Cristian, Arhitectura românească veche, vol. I, București, Editura Meridiane, 2001
• 54. Musicescu, Ana Maria, Broderia medievală românească, București, 1909
• 55. Nicolae, Veniamin, Ctitoriile lui Matei Basarab, București, Editura Sport-Turism, 1982
• 56. Nicolescu, Corina, Argintăria laică și religioasă în Țările Române (sec. XIV - XIX), București, 1968
• 57. Nicolescu, Corina, Case, conace și palate vechi românești, București, Editura Meridiane, 1970
• 58. Nicolescu, Corina, Icoane vechi românești, București, 1971
• 59. Nicolescu, Corina, Moștenirea artei bizantine în România, București, Editura Meridiane, 1971
• 60. Oprescu, G., L’ art de paysan roumain, București, 1937
• 61. Opriș, Ioan, Monumentele istorice din România (1850 - 1950), Editura Vremea, 2001
• 62. * * * Pagini de veche artă românească, vol. I, București, Editura Academiei R.S.R., 1970; vol. II, București, Editura Academiei R.S.R., 1972; vol. III, București, Editura Academiei R.S.R., 1974; vol. IV, București, Editura Academiei R.S.R., 1981; vol. V, București, Editura Academiei R.S.R., 1985
• 62. Paleolog, Andrei, Pictura exterioară din Țara Românească (secolele XVIII - XIX), București, 1984
• 63. Panaitescu, P. P., Introducere în istoria culturii românești, București, 1969
• 64. * * * Patrimoniul universal. Natura și cultura protejate de UNESCO. Europa Centrală și de Sud-Est, Editura Șchei-Brașov, 1998
• 65. Pănoiu, Andrei, Mobilierul vechi românesc, București, 1975
• 66. Pănoiu, Andrei, Pictura votivă din nordul Olteniei, București, 1968
• 67. Pârnuță, Gheorghe; Andrei, Nicolae, Istoria cărții, presei și tiparului din Oltenia, Craiova, Editura “Scrisul Românesc”; Editura “Oltenia”, 1994
• 68. Pillat, Cornelia, Pictura murală în epoca lui Matei Basarab, București, 1980
• 69. Pippidi, D. M., Dicționar de istorie veche a României, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976
• 70. Popescu, Marin Matei, Podoabe medievale în țările române, București, 1980
• 71. Popescu, Marin Matei, Sculptura medievală în piatră în țările române, București, 1985
• 72. Popescu-Vâlcea, G., Miniatura românească, București, Editura Meridiane, 1981 Popescu-Vâlcea, G., La miniature roumaine, București, 1982
• 73. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. “Cugetarea” - material românesc. Oameni și înfăptuiri, București, Editura Saeculum I.O., Editura Vestala, 1999
• 74. * * * România, Istorie în documente, album întocmit de Direcția Generală a Arhivelor Statului, București, 1992
• 75. Roșu, Lucian, Mănăstirea Hurez, București, Editura Meridiane, 1965
• 76. * * * Sfânta Mănăstire Cozia, album apărut cu binecuvântarea P.S. Gherasim Cristea, Episcopul Râmnicului; elaborarea textului, fotoreportajele și stabilirea iconografiei s-au făcut cu avizul și sub îndrumarea P.C. arhimandrit Gamaliil Vaida, starețul Mănăstirii Cozia, București, Regia Autonomă “Monitorul Oficial”, 1994
• 77. Simion, Victor, Imagine și legendă. Măști animaliere în arta evului mediu românesc, București, Editura Meridiane, 1983
• 78. Sinigalia, Tereza, Arhitectura civilă de zid din Țara Românească în secolele XIV - XVIII, București, Editura Vremea, 2000
• 79. Stoicescu, Nicolae, Bibliografia monumentelor feudale din Țara Românească, București, 1966
• 80. Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din București, București, 1961
• 81. * * * Studia et acta Musei Nicolae Bălcescu, vol. I, Bălcești pe Topolog, 1969.
  • * * * Studia et acta Musei Nicolae Bălcescu (1970 – 1971), vol. II, Muzeul Bălcescu, București, 1971
  • * * * Studia et acta Musei Nicolae Bălcescu, vol. 4, Bălcescu și Transilvania, Sesiunea științifică Cluj, 2 – 3 decembrie 1972, Cluj-Napoca, Societatea “Prietenii Muzeului Bălcescu”, 1976
  • * * * Studia et acta Musei Nicolae Bălcescu, vol. 5 – 6, Bălcești pe Topolog, Societatea “Prietenii Muzeului Bălcescu”, 1979
  • * * * Studia et acta Musei Nicolae Bălcescu, vol. 7 – 8, Caietele Bălcescu, Bălcești pe Topolog, Societatea “Prietenii Muzeului Bălcescu”, s.a.
• 82. * * * Studii vâlcene, vol. I, Muzeul Memorial “Nicolae Bălcescu”, s.l., 1971
  • * * * Studii vâlcene, vol. II, Râmnicu-Vâlcea, 1985
  • * * * Studii vâlcene, vol. III, Arhivele Statului, Râmnicu-Vâlcea, 1974
  • * * * Studii vâlcene, vol. IV, Așezământul cultural “Nicolae Bălcescu” și Casa Corpului Didactic, Bălcești pe Topolog, 1980
  • * * * Studii vâlcene, vol.V, Casa Județeană a Personalului Didactic, Muzeul Județean Vâlcea, Râmnicu-Vâlcea, 1982
  • * * * Studii vâlcene, vol. VI, Râmnicu-Vâlcea, 1983
  • * * * Studii vâlcene, Râmnicu-Vâlcea, 1972
• 83. Ștefănescu, I. D., Arta feudală în țările române, Timișoara, 1981
• 84. Ștefănescu, I. D., Iconografia artei bizantine și a picturii feudale românești, București, Editura Meridiane, 1983
• 85. Ștefănescu, I. D., La peinture religieuse en Valachie et Transylvanie depuis les origines jusqu’au XIX siècle, 2 vol., Paris, 1930 – 1932
• 86. Tamaș, Corneliu; Vasile, Constantin Ion, Monumente arhivistice vâlcene, Catalog de documente (1392 – 1811). Cuvânt înainte de prof. univ. dr. Radu Vasile, Râmnicu-Vâlcea, Editura Conphys, 1998
• 87. Theodorescu, Răzvan, Bizanț, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale românești (secolele X - XIV), București, Editura Academiei R.S.R., 1974
• 88. Theodorescu, Răzvan, Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii (1550 –1800), vol. I-II, București, Editura Meridiane, 1987
• 89. Theodorescu, Răzvan, Itinerarii medievale, București, Editura Meridiane, 1979
• 90. Theodorescu, Răzvan, Spiritul Vâlcei în cultura română, Râmnicu-Vâlcea, Editura Almarom, 2001
• 91. Theodorescu, Răzvan, Un mileniu de artă la Dunărea de Jos (400 – 1400), București, Editura Meridiane, 1976
• 92. Theodorescu, Răzvan; Florescu, R., Arta pe teritoriul României de la mijlocul secolului al VI-lea până în primele decenii ale secolului al XIV-lea, în Istoria artelor plastice în România, vol. I, București, 1968
• 93. Tudor, Dumitru, Oltenia romană, Ediția a III-a, revăzută și adăugită, București, 1968
• 94. Tzigara-Samurcaș, Al., L’art du peuple roumain, Geneva, 1925
• 95. Vătășianu, Virgil, Istoria artei feudale în Țările Române, vol. I, București, Editura Academiei R.S.R., 1959
• 96. Vătășianu, Virgil, Studii de artă veche românească și universală, București, Editura Meridiane, 1987
• 97. * * * Vâlcea. Monografie, București, Editura Sport – Turism, 1980
• 98. * * * Vâlcea. Muzee și monumente (ghid)
• 99. Vlasie, Mihai, Drumuri spre mânăstiri, Ediția a V-a, tipărită cu binecuvântarea Prea Sfințitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, București, Editura Nemira, 2000++
• 100. Voinescu, Teodora, Școala de pictură de la Hurez în Omagiu lui George Oprescu, București, 1961

. —  Ark25  (discuție) 6 martie 2013 04:35 (EET)

Mai multe:

• „Arhondologiile Țării Românești de la 1837–1858” - transcris de Alexandru V. Perietzianu-Buzau si publicat de Paul Cernovodeanu si Irina Gavrila [3] [4]
• „Arhondologia Țării Românești” Ioan C. Filitti, 1829 - [5]
• „Arhondologia Munteniei de la 1822 la 1828”, de Ioan C.Filitti

Ce înseamnă

Poate să-mi explice cineva ce înseamnă fraza Exponențială pentru apariția castelor și categoriilor sociale militare, formate din militari profesioniști, a fost răscoala seimenilor din 1655, înăbușită de Constantin Șerban.? --Mihai (discuție) 16 martie 2015 23:54 (EET)

Florin Constantiniu arată în O istorie sinceră a poporului român că secolul al XVII-lea a adus în Europa evoluții în domeniul tehnologiilor militare, ceea ce a făcut ca rolul mercenarilor în bătălii să fie mai important, ceea ce la rândul său a făcut ca strângerea unei armate care să fie și eficientă să devină extrem de scumpă (nu mai era de ajuns să aduni țărani cu furci și topoare, acum îți trebuiau profesioniști care să știe să folosească arme de foc, artileriști etc.). În felul ăsta unele grupări s-au specializat exact pe asta: războiul ca meserie. Matei Basarab a constituit un corp de armată profesionistă, denumit seimeni; mai târziu, succesorul lui s-a trezit că este foarte complicat să desființezi corpul acela de armată. Tot Constantiniu dă episodul din 1655 drept exemplu la nivelul țărilor române exact pentru această tendință. Poate ar fi nevoie ca fraza să fie reformulată, și să fie mai mult un cârlig pentru Răscoala seimenilor și dorobanților din 1655, rămânând succintă dar păstrând ideea lui Constantiniu, care mie mi s-a părut extrem de elocventă și lămuritoare când am citit-o. —Andrei^discuţie 17 martie 2015 09:26 (EET)

Mersi de răspuns. Deci structura frazei este echivalentă cu „Accidentul de la Cernobîl este exponențial pentru proliferarea energiei nucleare civile”. Mi se pare un pic problematic să fie luat un efect negativ ca exemplu pentru dezvoltarea cauzei care l-a făcut posibil. În acest caz special, mai ales că răscoala cred că a dus la dispariția seimenilor. --Mihai (discuție) 18 martie 2015 14:36 (EET)

După cum am spus, exemplul este exact ce spune Constantiniu. Da, echivalența cu exemplul cu Cernobîlul e destul de potrivită. Pe de altă parte, atât tendința cât și evenimentul sunt aspecte destul de importante ale istoriei Țării Românești în secolul al XVII-lea, și cumva cred că ar fi bine ca articolul să le scoată în evidență pe amândouă în contextul lor. Acum, cum se poate formula mai bine, nu știu. —Andrei^discuţie 18 martie 2015 14:57 (EET)

Păi poate fi lăsată așa, aparent ambiguă cum este. În viitor, răscoala ar putea rămâne la secțiunea istorie, și evoluțiilor militare/armatei le-ar putea fi dedicată o secțiune specială, precum demografiei, artei, capitalei șamd. Salutări, --Mihai (discuție) 18 martie 2015 15:04 (EET)

Stemă

Referitor la stema principatului. Am pus o variantă după sigiliul lui Mircea cel Bătrân. A fost scoasă din motive pe care nu le știu. Stema respectivă este păstrată pe pagina engleză. Cum am cerut ban pentru engleză din cauza lipsei totale de autoritate și a vandalismului repetat al unui maghiar, eu nu o pot modifica. Ce vreau să spun. Dacă alegeți varianta târzie, nu am nimic împotrivă, alegeți o variantă reală(desenați) și puneți-o și pe pagina respectivă. Însă, momentan, varianta de pe pagina românească este una ciudată, care nu a existat. Evoluția a fost clară, s-a ajuns mai târziu la crucea în ciocul acvilei(corbului să nu fie ceartă). Apoi, dacă puneti acvila neagră, păstrați un fond de argint, fiindcă așa era la momentul respectiv, se poate deroga și pentru albastru, dar deja este presupunere. Acvila era în oglindă(față de cea postată de Alex), deci spre dreapta cu ciocul, spre stânga cu corpul, flancată de o stea și o semilună, ținea în ghiare o creangă de ienupăr, nu un copac. Versiunea cu copacul este o emblemă, nu o stemă, nu apare în forma asta, este o construcție. Apoi folosiți culori heraldice, altel este o emblemă. Deci ori refaceți lucrarea, ori puneți stema de pe pagina de engleză, stema veche. Sper că nu-i cu supărare, însă ar trebui să fie ceva exact. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Viuser (discuție • contribuții).

Am adăugat stema corectă din timpul lui Mihai Viteazu, am folosit smalțurile pe care Cernovodeanu le-a apreciat ca cele mai folosite de Țara Românească. Însă pe pagina stemei încarcate sunt șapte variante, cu toate smalțurile posibile, cu stea, etc. Dacă doriți alte smalțuri puteți să dați varianta aia, însă eu recomand asta. Stema îi luată după sigiliu original care apare și în cartea lui Cernovodeanu, nu am adăugat nimic, doar am desenat-o în diverse variante. Sper să vă placă. Dacă vreți modificați și la pagina de engleză și mutați stema veche în articol, după cum am spus eu nu prea pot. Viuser (discuție • contribuții)

Ți-am dat revert pentru că fișierul adăugat conține semnătura ta. Ai putea să indici cu carte și pagină unde se găsește stema respectivă? --Mihai (discuție) 3 august 2015 06:15 (EEST)

O să indic. Lasă-o, o modific și pun și sursa.

Viuser (discuție • contribuții)

Ai mai încercat și la alte articole să-ți promovezi operele. Dacă nu încetezi cu reverturile înainte să prezinți sursele și să îndepărtezi graffiti-ul o să propun blocarea ta. --Mihai (discuție) 3 august 2015 06:28 (EEST)

Treceți la amenințări. Eu nu am timp de discuții cu dv., nu știu câtă istorie cunoașteți, câtă heraldică. Am încercat să port o discuție normală, în care v-am spus că o să scot aia. Eu nu am încercat la nici un articol să propun ceva ce nu exista, doar am încercat să înlătur superficialitatea, protocronismul, falsurile istorice. Din varii motive, fie extremiști maghiari, fie români, nu s-a putut, așa-i site-u. La pagina de engleză, mi-am asumat banul și l-am cerut, chiar l-am trimis la ... pentru ban.

Din moment ce-mi ceri mie sursele din poziția ta de forță, însă nu ceri sursele primei steme, care nu apare nicăeri, mă îndoiesc că ați citit heraldică. Eu doar promovez unde alții dorm. Ați lăsat un fals 5 ani pe pagina Maramureșului, dar lucrarea mea bine documentată a fost cercetare originală, nu am negat. Dar din moment ce a fost o cercetare originală falsă lăsată 5 ani, m-am gândit că a mea, cu surse, cu sigilii originale, nu o să deranjeze. A deranjat. Bine, acuma nu aveți nimic acolo, dar măcar am scost falsul grosolan. Din moment ce nu am nevoie de celebritate, nici de muștruială de la un anonim ce este expert doar față de lucrarea mea, eu nu o să mai modific pagina, , m-am săturat de voi. Dan, Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, p 215, planșa IV, Fig 6. În privință smalțurilor, ele au fost prea multe să pot spune așa a fost, dar dacă voi ați ales varianta Mihai Viteazu, este ciudat să puneți alte smalțuri. EU am realizat toate versiunile de smalțuri, stele, soare etc, cu unele retușuri heraldice, pentru a nu fi emblemă. Nu înțeleg, dacă dv. sunteți așa bun, de ce trebuie eu să fac lucrări(mă rog, le puteam lăsa pe blog), să le încarc, le-aș putea păstra pentru mine, nu câștig nimic. Ia, treceți dv., citiți, desenați, să nu trebuiască eu să-mi promovez lucrări. :)) nu-i mai simplu? Am încheiat, greu înțelegeți. Ba, uite, vă las pe dv. să alegeți varianta cu orice smalț vreți, scoateți semnătura și o puneți. Să nu spuneți că nu am încredere în dv. Momentan am scos semnătura la varianta lui Mihai Viteazu, dar dacă considerați că nu-i bună, bine. O zi bună! Viuser (discuție • contribuții)

1. Nu sunt de acord cu comportamentul dvs. Nu aveți consens să faceți adăugarea, din contră; deci normal era să nu mai adăugați „opera” în articol până nu se rezolva aici problema.

2. Consider că imaginea e cercatare originală. Diferă semnificativ de original, iar culorile sunt puse din burtă. Nu suntem la concursul Hașurează o stemă!.

3. Realizarea este din punctul meu de vedere submediocră. --Mihai (discuție) 3 august 2015 09:26 (EEST)

Păi punctul dv. de vedere, vedeți! Aici îi problema. Apoi ați modificat deși am făcut ce ați cerut, ba au făcut-o și alții pt. ca dv., să nu încălcați regulile. Nu știu de ce original vorbiți? Dv. considerați originalul un desen propriu de pe wikipedia, adică heraldistul lui Mihai Viteazu a făcut desenul? Din cunoștințele mele nu există acea variantă nicăieri, ba mai mult elementul respectiv apare în altă formă, pe embleme sau pe sigilii ale casei domnitoare, cu alte mobile lângă el, în alt pătrat, în altă formă, dar poate dv. îmi dați sursa, fiindcă eu am postat-o.Față de originalul din sigiliu după care am desenat, desenul nu diferă cu nimic, doar două modificări pentru a păstra omogenitatea erei cu drapelul(sunt varinte și cu originalul din sigiliu, prima). Consens de la cine, cine sunteți dv. din moment ce nu v-ați implicat deloc? Unde sunt cei care se ocupă de heraldică, eu am cerut modificarea, am pornit discuția, ăia care dau consens unde au fost? Am pus variantele cu smalțurile tradiționale, pentru mai multe perioade, nu știu dacă puteți citi, însă am spus că nu mă interesează ce smalț se alege, fiindcă sunt acolo toate variantele corecte ale epocii moderne, pentru toate perioadele, pe care le poate alege oricine se ocupă de această problemă, doar am pus momentan varianta pentru epoca aleasă de comunitate.

Apoi ce credeți dv., că-i rudimentară, submediocră, nu are nici o relevanță, din moment ce aceea este forma de pe sigiliu, eu puteam să o fac HD și cu aripi de înger, însă nu știu dacă înțelegeți conceptul de desen heraldic. Atâta s-a putut atunci, aia îi forma. Singurele contribuții au fost culorile pentru cioc și gheare, fiindcă trebuie să respecte niște reguli heraldice pentru a fi stemă, iar culorile nu-s din burtă https://en.wikipedia.org/wiki/Tincture_(heraldry). Dacă bannerul este sable cu argint, nu poate fi stema sable cu albastru, fiindcă banerul de luptă este o extindere a stemei în evul mediu. Baner https://slm-assets1.secondlife.com/assets/5715820/lightbox/MEDIEVAL%20BANNER%203.jpg?1339271070 , stemă http://img3.wikia.nocookie.net/__cb20130907163323/althistory/images/0/00/Royal_Coat_of_Arms_of_England_(1399-1603).svg .

Eu pot pune varianta cu albastru, dar scoateți banerul. Eu nu am mai auzit de cidățenii din astea, baner și stemă diferită, dar poate explicați dv. ::Priviți la articolul despre Stema Moldovei https://ro.wikipedia.org/wiki/Principatul_Moldovei. Mult mai târziu a apărut conceptul de drapel, iar ăla nu era baner. Dacă considerați, scoateți banerul, puneți drapelul târziu, tricolor, iar eu pot pune stema albastru-sable. Însă forma de acum a articolului este amatorie heraldică. Creanga de ienupăr nu-i ceva SF.http://www.fabricadesteaguri.eu/_pics/DRAPELE%20ISTORICE/reproducere%20drapel%20MIHAI%20VITEAZUL%20-%20mare.jpg.

Iar mie nu-mi place comportamentul dv. care veniți cu discuții nelegate de topic pentru a vă susține cauza, fără surse, faceți acuze și vreți eu să vă cred pe cuvânt. Atenție la limbaj, nu vă impiedică nimeni să găsiți varianta HD a stemei, să o desenați, însă trebuie să prezentați sursa cu forma.

În loc să acuzați de războaie, ar trebui să vă probați calitatea prin contribuții, nu forme fără fond. Deocamdată sunteți un anonim pentru mine, nu ați venit cu nici o idee, nici o discuție legată de problemă. Nu știu dacă ați citit heraldică, dar dacă heraldica țărilor române are ceva constant, este inconstanța smalțurilor. Pentru Moldova fiind folosite o droaie de smalțuri, inclusiv albastru cu sable(considerat de Cernovodeanu ca cel mai folosit), argint cu sable, roșu cu argint, roșu cu aur, la fel a fost și în cazul Țării Românești. Banerul trebuia să constituie un indiciu, însă nu știu dacă înțelegeți conceputul de baner. Probabil ați citit legenda politică a contopirii drapelelor și sunteți bulversat :)), alt motiv nu văd pentru care sunteți așa revoltat de argint cu sable.

Cred că am terminat discuția cu dv., nu aduceți nimic nou, doar credeți. Îmi pare rău, credința nu-i argument, iar desenul heraldic nu-i pentru frumusețe, că nu facem tablouri.

Viuser (discuție • contribuții) 3 august 2015 15:09 (EEST)

Să nu spuneți că nu vă dau surse, poate pagina nu vă ajută fiindcă nu aveți cartea, așa că vă dau imaginea cu sigiliu. ::https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c9/Arms_of_Wallachia_1557.png. Acuma aștept sursa pentru forma fostei steme, pe care dv. o catalogați originală! Eu am pus sursa formei, am spus de ce am pus soarele, am spus de ce am ales argint cu sable, fiindcă banerul mă obligă. Deci aștept, ori scuze, ori surse. Cum nu-s sentimental, aștept surse. Iar argumentul dv. cu smalțurile nu stă în picioare, fiindcă puteți intra pe pagina imaginii și dați forma care o doriți, dacă dv. considerați că așa este bine și probați că argint cu sable nu a fost folosit, din moment ce apare pe baner. Aici mă depășește pe mine, recunosc, nu am auzit de banere și steme cu smalțuri diferite, apoi nu eu am pus banerul, dar orice are un început. Eu vă tot repet fiindcă am senzația că, ori sunteți sentimental, ori rău voitor, ori chiar nu știți despre ce vorbim și v-a șocat că Țara Românească folosea diverse smalțuri, că nu avea o reglementare heraldică ca în vest, doar mult mai târziu. Inițial am vrut să postez variantele pe pagina stemei vechi și mă scăpam de o discuție, însă nu am program de tranformat în svg(dar i-am invitat să facă ei transformare). Argintul și sable sunt poate smalțurile cele mai folosite, apar și pe stema cu leul, stema acordată de străini, apar pe cărți, embleme, steme târzii. Iar desenul heraldic nu-i rudimentar, arată a stemă medievală-începutul epocii moderne, atunci nu aveau PS.

Viuser (discuție • contribuții) 3 august 2015 15:38 (EEST)

Stema din timpul lui Pătrașcu cel Bun, sursă pentru reinterpretarea liberă pusă în discuție

• Dacă stema aflată actualmente în articol e tot cercetare originală, poate fi îndepărtată și aceea, la fel ca și steagul. Nu se impune însă înlocuirea unei cercetări originale cu alta. Văd că dată trecută ai desenat & adăugat altă stemă, la articolul Stema Țării Românești. Deci acolo ai trecut drept stemă a țării pe cea a lui Mircea cel Bătrân, iar aici încerci cu cea din timpul lui Pătrașcu cel bun, desigur ambele în interpretarea ta proprie, foarte liberă.
• Eu înțeleg nevoia de a crea versiuni vectoriale ala acestor simboluri, dar nu înțeleg de unde sunt scoase culorile și detaliile. Faptul că fișierul disputat are 11 versiuni în istoric, din care unele diferă enorm de altele, e un indiciu că e la mijloc o lipsă semnificativă de expertiză. Doar așa ca detaliu, faptul că i-ai pus ochi albaștri păsării mi se pare hilar.
• Toate ilustrațiile din Cernovodeanu sunt în domeniul public. La fel și originalul de la dreapta. Nu e atunci mai bine să folosim originalul?
• La urma urmei, stema s-a tot schimbat de-a lungul timpului. O soluție ar fi să folosim ultima materializare a acestor simboluri înainte de încetarea existenței statului. --Mihai (discuție) 3 august 2015 19:03 (EEST)

+Deci, să luăm pe rând. Putem folosi și sigiliu, dar nu este stemă, conține stema, nu ar fi chiar bine.

+Cele șapte variante diferă fiindcă stema a evoluat. A început fără cruce, fără acvilă, acvila fiind un mobil ce împodobea coiful, apoi a coborât încet pe stemă, ulterior primind crucea în cioc(cam după Mircea) iar aștrii au ajuns să fie plasați pe ambele părți, apoi, steaua a evoluat în soare(și la Moldova, și la secui). Apoi a început ca poziția să se schimbe, când privind spre dreapta, când spre stânga. Creanga de ienupăr a fost o constantă, dar sunt variante în care nu este prezentă sau este înlocuită cu munți, câmp etc. Ulterior, s-a schimbat complet sub auspiciul influențelor din vest, dar nu cred că ar trebui luate în seamnă, am ignora tradiția proprie, au fost folosite destul de puțin, majoritatea fiind embleme.

+Smalțurile. În princiu se crede că s-a început cu albastru-galben, apoi s-a trecut la albastru-sable, când s-au lovit de regulile heraldice din vest, s-a trecut la argint-sable sau albastru și o reprezentare naturală a păsării, dar în lucrările mai elaborate s-a dat o forma naturală pe albastru.

+În perioada de care vorbim, avem doar sursa cu banerul, care era argint, deci stema era argint și ea, nu cred că avea Mihai stema într-o culoare și banerul în alta, cine mai înțelegea ceva în bătălie? Stema era ca un buletin atunci.Deci banerul este o sursă valabilă, cea mai valabilă în privința smalțurilor folosite de Mihai Viteazu.

+Stema Mircea cel Bătrân, ea apare în mai toate lucrările în smalțurile respective, eu doar am mai retușat desenul pentru a o face mai autentică, pentru a semăna cu sigiliu. Există și o variantă mai de bază pe wiki, există lucrări asemănătoare pe diverse site-uri heraldice. Deci acolo este sigură, aia era stema, cam alea erau smalțurile. Este bună pentru articol, nu este bună pentru stema articolul, fiindcă varianta ulterioară a fost folosită mai mult. Am pus-o fiindcă era singura care era aproape de o reprezentare, nu am putut lăsa ceva ce nu a existat. Dar s-a scos, de aia am pornit discuția.

+În privința variantelor, doar le-am postat pentru ca viitorii utilizatori să aibă o bază atât pe argint, atât pe albastru, cu stea, fără stea, cu soare. Eu sunt de părere că argintul ar trebui păstrat dacă se vrea perioada Mihai Viteazu. Dar pentru o reprezentare unitară, eu propun albastru(fiind fondul cel mai folosit), acvila în forma respectivă, privind spre dreapta observatorului(cea mai folosită variantă), sable(cea mai folosită variantă a smalțului pentru acvilă), cu crucea în cioc(cea mai folosită variantă, defapt până în prezent), ținând o creangă de ienupăr(câmpul apare în emblemele monastice,munții foarte rar pe sigilii, mai apare un glob, o sabie, dar creanga este mai veche, mai folosită), fiind flancată acvila de un soare și o semilună(varianta asta s-a impus, a fost cea mai folosită). Iar pentru drapel, ar trebui renunțat la banner, ar trebui pus tricolorul cu dungile orizontale, fiindcă alt baner nu avem, doar ăla argint.

+În privința ghearelor, ciocului, ochilor. Acestea sunt elemente neînsemnate, nu au nici o treabă cu autenticitatea stemei, nu semnifică ceva în mod special fiind deobicei la aprecierea heraldistului, un mod de a mai înfrumuseța stema, a o face mai vizibilă. Albastru este foarte folosit în vest pentru ochi, pe toate variantele mai naturale și pe unele embleme cu acvila, iar ciocul, ghearele sunt în culoarea obișnuită(sable,roșu sau aur, depinde de culoarea acvilei). Cum aur nu putea pune din motive lesne de înțeles, metal pe metal, în cazul fondului argint, am pus roșu, iar pentru fondul albastru am încercat să scot în evidență acvila, să nu o fac de tot plată stema, fiindcă avem deja culoare pe culoare din tradiție, iar dacă puneam și ciocul roșu sau sable, nu se mai înțelegea nimic. Am preferat argint. Fiindcă trebuie să aibă o noimă herladică și până la urmă să contrasteze. Deci nu le-am pus așa după ureche, au o noimă. Pot să o las total neagră, dar pe fondul albastru ar fi dezastru, iar pentru argint nu cred că îi o tragedie roșu, fiind tradițional folosit. Tradițional stema trebuia să contrasteze, nu să fie un tablou frumos, adică să transmită mesajul, identitatea. Mai târziu s-a trecut la reprezentări cât mai artistice, naturale.

+Concluzie, dacă pentru steag sunt de acord cu ultima variantă, tricolor orizontal, fiindcă nu ar strica, nu avem surse pentru altele banere constante, pentru stemă ar trebui adoptate elementele cele mai folosite, o formă unitară, tocmai de aia am ales varianta de acolo, din 1557, fiindcă cu unele modificări prezintă varianta clasică și elementele cele mai folosite, în privința fondului dacă se scoate banerul, eu propun albastru, acvila sable, soarele și lună, aur-argint. Apoi ochii, ciocul, ghearele le pot face oricum,îi pot lăsa sable, însă argint mi se pare bun fiindcă ar fi prea plată, prea multă culoare pe culoare. Apoi cine vrea o poate înfrumuseța, o mai poate retușa pe la pene, dar cu condiția de a păstra forma, a păstra culorile heraldice, elemntele. Adică o poate face mai naturală, însă nu emblemă. Mai pe scurt varianta asta https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/archive/7/7a/20150803030023%21Coat_of_Arms_Wallachia.png .

+Aici este și o emblemă naturală, pe un steag al Agiei 1822. Nu este stemă, dar să vă arăt că forma s-a păstrat destul de târziu, chiar dacă au fost alternanțe. http://clasate.cimec.ro/medium/75043.jpg. Dar forma de pe sigiliu este cea precisă, fie că-i urâtă sau nu, mie heraldic nu mi se pare urâtă, transmite mesajul, are mobilele mari, crucea mare, exact cum trebuie. Nu trebuie să fie perfectă.Aici aveți exemple de embleme, nu steme, sable-argint, mult mai târzii, 1821 prima, 1734 următoarea. Deci departe de mine gândul de a inventa smalțuri. Nu-i un caz izolat și nu-i inveție, se poate păstra și varianta sable-argint, argumentul fiind că nu încalcă nici o lege heraldică, oferă un contrast mai mare, a fost folosită în perioada cea mai celebră, nu cel mai des, dar sunt argumente, de asta nu am cerut neaparat scoaterea banerului. http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/01/Steag-tudor-vladimirescu.png , https://tiparituriromanesti.files.wordpress.com/2012/06/1734.jpg . Pentru mine frumusețea heraldică constă în a transmite un mesaj clar, a avea mobile mari, indiferent cum arată ele, fiindcă aia se intenționa, trebuia să fie ușor reprodusă, să contrasteze, că doar nu venea heraldistul să-ți picteze scutul de luptă, să-ți croiască baner. Alea erau rare, de colecție, ținute în cufere. Adică asta se poate vedea și cu stemele actuale, a noastră îi foarte complicată, nu transmite mesaje clare, cele din țări cu o tradiție heraldică mai clară sunt simple, chiar urâte(are o noimă urâțenia), dar ușor de reprodus, de asta devin mai folosite. Apoi la noi este o tendință de a neglija smalțurile, de a nu respecta smalțurile exact, sable este sable, nu negru . Viuser (discuție • contribuții) 3 august 2015 21:22 (EEST)

Completare. Singura emblemă(nu are scut prentru a fi stemă, dar conține mobile heraldice) unde am văzut transformarea creangă-copac, pe care acvila țării stătea, este pe un fond de argint, acvila stând pe o cracă a copacului, alungită, fiind defapt un arbust de ienupăr, o evoluție a crengi de ienupăr, deci era tot creanga doar că s-a băgat și arbustul pentru o reprezentare mai naturală. Nu avea forma copacului din stemele domnești din sec XVII, unde apar domnitorii,lei.

1805 Se văd ciocul,ghearele roşii, crucea de aur, stea şi semilună, însă soarele a fost mai folosit, se vede creanga de ienupăr ieşită aici din arbust fiindcă este o reprezentare mai naturală, deci nu prea am adăugat din burtă.

Apoi, ultima stemă, ultima descriere a stemei ne-o dă pe un fond de argint se poate vedea la pagina 119, Anuarul Prințipatului Țări Rumunești, 1848.

Deci, ca o concluzie la concluzie, ultima stemă/emblemă a Țării Românești a fost pe fond de argint, a fost sable, dar într-o formă mai vestică, nu tradițională, apoi s-a trecut la o reprezentare naturală a unei acvile în zbor până la unire, iar o singură sursă am găsit care seamănă cu desenul stemei prezente pe articol, o singură stemă are un copac în forma respectivă și face parte din stemă, apare pe stema lui Șerban Vodă Cantacuzino, nu a țării !!, Cernovodeanu, p 251, planșa XXII, fig. 1, dar atenție, este pe fond de argint și nu este copacul ce apare mai târziu, pe stema din 1805, copacul ăsta a fost adus de pe blazoanele domnește și este ceva unic, nu o evoluție, nu regulă, nu pe stema țării. Deci nu poți susține ceva cu o anomalie.

Iar dacă facem abstracție de perioada medievală, când stema se apreciază că a a avut fond albastru, în epoca modernă argintul câștigă detașat în reprezentări, cam de la Mihai Viteazu devine cvazi majoritar, numai după dispariția statului, unire, revine albastru în forță, fiindcă era nevoie de niște legende(contopiri de steaguri etc), tricolorul având aici o mare parte din „vină”. Albastru câștigă doar dacă includem evul mediu, perioada până pe la începutul sec XVII. Embleme/steme pe care argintul apare sunt majoritare în epoca modernă. Cernovodeanu planșele: VI, fig. 5-6;IX 6; X, 2,4; XI, 2,3,4,5,6; XII 1,2,3,4,5,6; XIII 1,2,3,5,6. Am pus doar stemele unde se distinge clar. Apoi putem trecem la steme ale domnilor sau soțiilor, planșa XXI, fig 1,4,5; planșa XXII 1,2,4,5.

Cum am spus, argintul nu-i invenție, ba chiar este regula târzie, cu unele excepții, fie albastre, fie naturale(cer), de asta nu m-am împotrivit. :::Albastru este majoritar doar dacă includem sfârșitul sec XIV, sec. XV, sec.XVI, odată cu sfârșitul sec XVI lucrurile se schimbă. Deci nu văd probleme nici cu stema pe argint, mai ales că perioada Mihai Viteazu îi cea mai promovată.

Eu cred că am oferit cam toate explicațiile, sursele pentru ca lucrarea să nu fie considerată invenție proprie. Forma apare, este clasică, smalțurile folosite apar, iar cele câteva modificări au fost necesare sau naturale dacă știi heraldică. Iar cealaltă clar nu are nici o treabă cu stema Țării Românești, fiind promovată agresiv de comercianți tocmai din cauza prezenței pe wikipedia. Apoi, în privința blazonului, drapelului de luptă, acesta este reconstituirea lui Cernovodeanu, eu nu cred că prezenta copacul, cel puțin în forma aia a copacului și acvilei, dar aici discuțiile sunt împărțite, ce este clar, este că era argint prezentând stema țării cu sau fără alte mobile dinastice. În principiu îl putem păstra, dar este o opinie personală a autorului bazată pe alte surse nu tocmai primare, după mine blazonul ar trebui să fie ca la articolul Moldovei, stema pusă pe fondul alb, fiindcă unde avem surse verificabile așa era, Cernovodeanu planșa CXII, bine cu unele decorații fiind deja sec. XVIII, XIX. Cam asta am avut de spus, eu cred că mi-am arăt disponibilitatea la discuție, am probat cu surse ce am spus. Pentru o stemă unitară propun fondul albastru, pentru o stemă corectă propun lăsarea variantei încărcate ultima dată. Pot scoate roșu dacă deranjează, dar este un mod de a reprezenta heraldic, nu afectează elementele principale.Viuser (discuție • contribuții) 4 august 2015 14:21 (EEST)

Vă dau câteva sfaturi. E treaba dvs dacă le veți urma sau nu.

1. Folosiți termeni consacrați în limba română.

2. Exprimați-vă succint.

3. Pentru fiecare variantă pe care o propuneți menționați sursa/sursele. SenatorulX (discuție) 5 august 2015 00:03 (EEST)

Am folosit termeni existenți în limba română, împrumutați mai târziu ce-i drept, mai preciși ca steag(rusă), drapel(italiană). Singura denumire ce se apropie de baner(cu doi n DEX, fiindcă ne este greu să-l românizăm din engleză) ca exactitate este stindard, tot din franceză ca origini, dar cu alt sens de bază. Deci folosesc termeni din țări cu o tradiție heraldică, nu din țări ce acum descoperă heraldica la nivel național(comune, instituții). Banner =(sens de bază) drapel heraldic(stema pe pânză)folosit de cei ce luptă sub o autoritate sau de autoritate, fie a unui episcop, fie ban(de aici a pornit), fie orice nobil, fie rege. Există dicționare online, la noi s-a luat sensul larg, dar în principiu a lupta sub același banner este folosit. Deci Baner sau Stindard, ambele franceze, primul mai vechi, al doilea termen folosit după războiul de 100 de ani, după luptele purtate de ordinul Stelei, care a depus jurământ să nu se retragă niciondată. http://www.englishcathedrals.co.uk/wp-content/uploads/2012/11/Cathedral_StGeorges2.jpg. Aici aveți bannerele oridinului Jartierei Albastre, cel mai celebru ordin din lume. Cred că din context se înțelege. Am explicat și asta, aveți și poză.

Nu mă pot exprima foarte succint fiindcă trebuie să explic uneori de la zero.

Cred că am prezentat destule surse, se poate vedea pe planșe(Dan Cernovodeanu, http://en.calameo.com/read/000827433aef43bb5b85b, planșele încep cu pagina 208 și le-am dat numărul mai sus) poze, ce smalțuri s-au folosit, am pus și poze de pe online, am dat sigiliu ca sursă, este la fel desenul realizat, am explicat de ce am schimbat ceva de pe sigiliu, am postat și varianta originală după sigiliu, dacă nu s-a înțeles până acuma pe mine mă depășește total. Deci dacă aveți nelămuriri, spuneți exact ce nu înțelegeți altfel ajungem nicăieri. Deci postați pe subiect, nu mă intereseză altceva, doar fond. De principiu vă mai explic odată. Stema nu avea culori/smalțuri bătute în cuie, nici o formă bătută în cuie a mobilelor(vultur, stea/soare, poziție), albastru a dominat per total ca fond, argint(alb) a dominat perioada de după Mihai până la 1848. Eu am ales sigiliu cu o formă cât mai comună(folosită) pentru fiecare element de pe stemă și am făcut un desen heraldic, indicând sursa, am explicat de ce am folosit acele smalțuri și am arătat că ele au fost tradiționale(nu invenții personale), de ce am schimbat steaua cu soarele(fiindcă soarele s-a impus mai târziu și a fost mai folosit), deci am realizat o stemă generală pentru antetul articolului, nu pentru o perioadă anume !. Dacă nu se înțelege conceptul după kilometrii de explicați, luați copia exactă după sigiliu, am dat link mai jos, eu alte surse nu vă pot da, nu vă pot explica mai clar, nu pot să-mi pierd din timp pe discuții interminabile, fără bază, fără finalitate. Cred că am făcut destul, am ajutat, nu se dorește, se preferă forme inexistente, anacronice pentru smalț, este la mâna dv. În principiu eu am pornit discuția, nu mi-am propus să realizez eu desenul, l-am realizat din lipsă de interes total al părților implicate, pe sistemul „las' așa”. Eu cred că mi-am făcut datoria față de cititori, depinde de voi dacă vreți să informați corect sau nu.Viuser (discuție • contribuții) 5 august 2015 09:51 (EEST)

Am pus toate sursele la variante, mai jos, am încercat să explic.Contribuțiile mele se opresc aici.Viuser (discuție • contribuții) 5 august 2015 13:19 (EEST)

„Nu mă pot exprima foarte succint fiindcă trebuie să explic uneori de la zero.”

Atunci, trebuie să vă duceți crucea. Dar, soluția constructivă este să încercați. V-am spus ca pentru fiecare variantă pe care o propuneți să menționați sursa/sursele. Dvs le-ați pus la grămadă. În plus, sursa să fie detaliată (inclusiv pagina).

Banner este mai precis decât steag, drapel, stindard? Of, ce săracă este limba asta română. Mai bine citați istoricii care se ocupă de heraldică și ați scăpat de chinul ăsta.

Puteți folosi o sursă primară doar dacă este interpretată de o sursă secundară de încredere. Wikipedia:Surse de încredere. Asta, asta sunt surse primare. În locul ăsteia (care nu este sursă de încredere, vedeți articolul), puteți folosi o sursă pe care v-am recomandat-o (Dan Cernovodeanu, Știință și arta heraldică în România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, p. 14).

În forma în care sunt prezentate acum variantele și sursele, se dă impresia de talmeș-balmeș. Și pe stânga, și pe dreapta și pe centru... Este strict impresia mea.

Dacă mai acceptați o sugestie, puneți în stânga o propunere de variantă, iar în dreapta ei o scurtă explicație și sursele complete, detaliate. SenatorulX (discuție) 5 august 2015 21:07 (EEST)

Baner/Steag

Da, Dan Cernovodeanu a intuit forma banerului, dar sursele nu sunt primare, și ar putea să aibă in vedere banerele imediat ulterioare. Apoi sursele respective vorbesc despre un ienupăr, iar până pe la emblema/stema unui domnitor, am postat pe pagina de discuție sursa, acel ienupăr însemna o creangă, nu copac, apoi o cracă izvorâtă dintr-un arbust sărăcăcios în cazul domnitorului respectiv, aveți imaginea, însă cu baza pe cracă, nu pe trunchi sau alte ramuri. Deci nu știm forma ienupărului lui Mihai, dar știm forma anterioară și ulterioară de pe steme. Aia este stilizarea domnului Cernovodeanu, nu-i forma exactă(nimeni nu o poate găsi), dar dacă vreți putem să o păstrăm, eu nu am atacat banerul, chiar l-am adus ca argument. Ce este clar, banerul este o extindere a stemei, oriunde, cu unele mobile în plus sau în minus, cu o stilizare mai bogată sau mai sărăcăcioasă, în principiu ar trebui să aibă forma stemei.
Acuma că vorbim despre copacul discordiei, el apare pe blazoane familiare, în forma aia doar pe o singură emblemă a unui domnitor, Șerban Vodă, se poate vedea pe planșa XXII, fig 1,2. Nu este ienupărul și cu siguranță nu apare pe stema țării. Dacă este ienupăr este o formă cam singulară. De asta nu cred în forma aia. Iar dacă sursa care a descris descris banerul a vrut să spună prin ienupăr ceva copac, și avea Mihai un copac pe baner, atunci forma ar trebui să fie alungită, fiindcă acel tip de copac apare reprezentat așa cu puțin timp după domnia lui Mihai, Planșa XX, fig 4.Pentru baner aș prefera mobilele de pe stemă, exceptând soarele și semiluna, acvila privind spre dreapta observatorului, cu o creangă de ienupăr în gheare (maxim stând pe craca unui arbust), ținând în cioc o cruce roșie simplă, pentru a fi valabil universal pentru antetul articolului. Dar nu am pornit discuția despre baner, știam că s-a încercat o reconstituire, nu mi se pare cea mai exactă, cred că ar trebui pusă o variantă mai generală pe antet, iar în articol la capitolul Mihai Viteazu, reconstituirea. Dar nu-i o prioritate pentru mine fiindcă este o opinie avizată, în mare nu sunt disputate smalțurile sau acvila, doar forma ienupărului fiind disputată, deci se poate păstra cu încredere. Dar la stemă este discuția principală.
Apoi nu vreau ca stema să fie pusă în articolul legat de stemă, acolo ar trebui puse toate formele, acolo ar trebui să se scrie evoluția(de preferabil fără infrumusețări pontice de tip comunist), acolo ar trebui puse mai multe banere, acolo ar trebui dezvoltată problema. Stema creată de mine trebuie folosită doar pentru antetul articolului despre principat, pentru a reprezenta Țara Românească în alte articole, în alte trimiteri de pe wikipedia. Se poate și în articolul despre stemă, dar acolo ar trebui cuvinte, nu imagini, însoțite de sigilii, printuri. Nu are rost să pui desene heraldice. De asta invitația la a face o lucrare în jurul unui desen heraldic este cel puțin ciudată. Vorbim de un antet, care deocamdată este greșit, nu ai impresiona pe nimeni cu un asemenea desen, fiindcă se știe deja, nu ai ce trata. Dar dacă se știe în lumea heraldicii, cititorii nu citesc heraldică ci se uită pe antetul principatului(sau mai rău instituții, nu cititori) și copiază stema aia greșită. Am să postez variantele, vă dați cu părerea, iar ce decizie luați este definitivă, eu cred că am adus destule argumente, am explicat logic, am adus surse primare pentru a susține desenul. Dacă mai sunt opinii, de preferat ar fi să le puneți pe pagina de discuție, să nu discutăm în paralel.Viuser (discuție • contribuții) 4 august 2015 19:59 (EEST)

Variante Stemă, Stindard. Propuneri

Fiindcă nu sunt multe variante vizuale, eu propun argintul ca fond, din motiv că pentru banere(stindarde, drapele heraldice) albastre nu avem surse. Atenție stema nu se referă la un an anume, ci conține elemntele heraldice, cu poziționarea, smalțurile(culorile), forma cea mai frecventă din sec. XVI,XVII,XVIII,parte din sec XIX. Deci nu-i stema lui Mihai Viteazu sau ceva domnitor, este stemă de antet(comunul tuturor stemelor, cele mai utilizate forme)pentru a reprezenta principatul pe Wikipedia. Dacă aș alege forma exactă de pe sigiliu am ajunge la un război al formelor, fiindcă fiecare domnitor a adus ceva în plus, însă asta este forma mai răspândită.

Eu am încheiat aici discuția dacă nu există întrebări, în principiu alegerea este la latitudinea voastră, fie una, fie nici o variantă. După ce o să se aleagă varianta, o să propun spre ștergere restul și o să mut discuția la descrierea banerului și stemei alese, pentru a se vedea de ce așa. Cred că am încercat să aduc o îmbunătățire, nu a fost intenție să schimbăm unele replici, nu există supărare dacă nu alegeți, însă nu judecați forma și desenul heraldic din prisma esteticii, nu există așa ceva, doar foarte târziu pe la casele regale moderne, iar îmbunătățiri pot fi aduse în limitele normale, contează baza, că doar nu se termină wikipedia cu noi. Pentru cei foarte precauți, am încărcat și varianta exactă de pe sigiliu, dar nu aș recomanda-o pe antet, nu este atât de generală și ar fi o bătaie între forme. Nu există forme rele sau bune, dar pentru antet ar trebui o formă mai clasică pentru fiecare element.

• 
  Stema propusă varianta I. În principiu cam asta este stema, ochii i-am păstrat dacă o să o îmbunătăţiţi, o să vreţi a o face mai naturală nu poate avea ochii de argint.Iar pentru varianta heraldică actuală nu este nimic ieşit din comun,dar îi pot scoate.
• 
  Versiunea a doua. Crucea mai apare şi roşie pe embleme şi mai ales pe baner. Deci se poate şi aşa, eu nu am preferinţe, nu mi se pare o variantă viabilă, dar să nu fie discuţii o aveţi.
• 
  Baner care după mine ar trebui să apară în antet, pentru a păstra o omogenitate. Nu are nimic deosebit, este doar o desfăşurare a stemei, fără soare şi semilună.
• 
  Reconstrucţie a banerului lui Mihai Viteazu, mi-am dat cu părerea, cred că ar trebui inclus la capitolul Mihai Viteazu, având o aplicare mai restrânsă, dar se poate lăsa şi în antet, chiar nu am nimic cu el.
• 
  Lespedea lui Radu Mihnea Vodă, acvila Țării Românești la stânga.
• 
  Stema lui Nicolae Mavrocordat Vodă, acvila Țării Românești la dreapta.
• 
  Varianta actuală. Orice variantă alegeţi, încărcaţi pe această pagină, daţi revert, în funcţie de preferinţă.
• 
  Acvila Țării Românești, așa cum apare pe stema României actuală.
• 
  Steagul Țării Românești pentru navigație în 1840, după John B. Norie et J. S. Hobbs: Flags of all Seafaring Nations, 1848, 73 pp. with 24 plates showing 306 illustrations in color, reeditat de Rudolf Hoffmann: Flaggen aller seefahrenden Nationen, Ed. Maritim, Hamburg, Germania, 1987, ISBN 3-89225-153-3.
• 
  Altă stemă a Țării Românești, folosită în numeroase articole Wikipedia, după [1].
• 
  Altă variantă a aceleiași. Multe surse spun că după Wijnbergen și Korenić-Neorić, acvila este pe fond „azur” (aceleași spun că bourul Moldovei este pe fond „gules”).
• 
  Sursă pentru forma de bază. Sigiliu care conţine scutul cu stema din 1557, stema din timpul lui Pătrașcu cel Bun, Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, p 215, planșa IV, Fig 6, https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/archive/7/7a/20150803025715%21Coat_of_Arms_Wallachia.png

Surse:
Sursă pentru forma de bază.
Surse pentru smalțuri.
Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, planșele: VI, fig. 5-6; IX fig. 6; X fig. 2,4; XI, fig. 2,3,4,5,6; XII 1,2,3,4,5,6; XIII 1,2,3,5,6, XXI, fig 1,4,5; XXII 1,2,4,5
https://tiparituriromanesti.files.wordpress.com/2012/06/1734.jpg
http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/01/Steag-tudor-vladimirescu.png
https://en.wikipedia.org/wiki/Tincture_(heraldry)
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2a/ConstantinIpsilanti1805.png Viuser (discuție • contribuții) 5 august 2015 13:13 (EEST)

1. Pentru varianta I cu mentiunea ca sursa principala fiind sigiliul lui Pătrașcu cel Bun, să fie pus soarele în dreapta și semiluna în stânga. Soarele să fie schematic ca-n sigiliu si nu rotund. Adica aș merge pe a face o stema sigur existenta ca sursa, cum este sigiliul si nu pe interpretari ale diversilor istorici sau comentatori. Cum motivul ca fiecare domnitor a schimbat câte ceva, este unanim acceptat din câte se pare, Wikipedia trebuie să pună o stemă încadrată istoric sigur, cum este cazul lui Pătrașcu. La comentariul imaginii stemei se va specifica Stema de pe vremea lui Patrascu cel Bun si la sursa sigiliul existent la commons. In felul asta nu dam loc la interpretari si impacam si capra si varza. Asybaris ^aport 5 august 2015 16:42 (EEST)P.S. Stema ar trebui redesenata ca arata ca facuta pe genunchi. In plus nu stiu culoarea galbena, rosie si albastra daca exista surse care sa spuna cum era original.

Deși am fost ironic pe o pagină fiindcă nu-mi plac glumele câteodată, recunosc că sunteți primul care vine cu o discuție constructivă. Eu nu prea am dat surse secundare, am dat sigilii sau imagini, fiindcă nu-mi plac interpretările personale.

Am încercat să evit un război al formelor, dar dacă se scrie perioda mi se pare în regulă, sigiliu este foarte bun, poate cel mai bun ca reprezentare și stilizare. În privința smalțurilor pentru anul respectiv numai păreri dacă există, surse nu știu. În pricipiu stema asta a fost primul model în care se schimbă scutul medieval francez în unul central european( Cernovodeanu p. 45.), se stilizează forma asta ce a devenit cunoscută ca acvila valahă, de asta cred că dacă nu a fost prima variantă, măcar printre primele variante care au trecut la argint-sable, fiindcă celelalte steme care au forma asta sunt într-o majoritate covârșitoare argint-sable dacă ne uităm pe planșe, imagini. Ar fi ciudat să o băgăm în categoria medievală, cu smalțul albastru, dar surse avem mai târziu. Modificări se pot face și ulterior, contează baza, să existe mobilele corecte. Mulțumesc pentru opinie! Viuser (discuție) 5 august 2015 19:09 (EEST)

Cred că vreți să faceți referire la smalt, eventual smalturi, nu la smalțuri. Cel puțin forma asta o folosește Cernovodeanu. Am căutat în cartea lui și termenii baner sau banner, dar cred că Cernovodeanu e cam demodat. Ori funcția de căutare a cititorului pdf este nefuncțională. SenatorulX (discuție) 5 august 2015 21:54 (EEST)

Corect Senator...... justa observatia. Viuser cand vrei sa obtii ceva nu dai la gioale. Una este gluma si alta ce ai scris acolo la cafenea. Blacus a fost boier ca nu a aplicat un avertisment si doar a sters asa zisa gluma. Acum... eu am dat revert pentru ca erati prea incins in reverturi cu Mihai. Fiind o disputa editoriala mai intai se discuta pe marginea ei dupa care se stabileste un consens in urma caruia se actioneaza in consecinta. Nu dai mai intai cu barda si apoi vrei clementa. Eu am incercat sa-mi spun o opinie pe urma discutiilor fluviu de unde ma mir ca nu a iesit cineva cu gladiolele julite. Interesul nostru al tuturor nu este ca cineva sa iasa in evidenta de cat de smecher e el, ci sa iasa ceva bun prin colaborare. Desigur ca orgoliile joaca feste la unii administratori alesi pe viata ca si la unii contribuitori mai noi sau mai vechi. Ca sa nu se supere lumea ma includ si pe mine. Ar fi bine sa se reuseasca sa se rezolve pozitiv disputa asta cu stema. Succesuri (!).... in continuare. Asybaris ^aport 5 august 2015 22:22 (EEST)

Da, cuvântul ăla îl folosește, este corect, dar este același cuvânt, venit din franceza sec. XIV, nu am spus că-i mai corect sau greșit, dar nu mi se par cuvinte diferite, formă nouă cum spune DEX.Mă rog, eu îl folosesc din mai multe motive, iar smalțuri sună mai natural ca smalturi(româna l-ar transforma oricum, iar în vestul țării este un împrumut natural). Nu-i deloc demodat autorul, doar am spus că româna avea nevoie de niște termeni. Deobicei împrumutăm fără cap(coroană vs cunună, ocular, adică marginalizăm fondul nostru latin, spre bucuria unora), dar aici era nevoie și este folosit. Deci, dacă am împrumutat stindard și baner(nn în DEX, deși avem ortografie fonemică), cred că putem folosi în discuții, autorul nu avea cum folosi, am împrumutat recent. Eu folosesc baner și smalț.

Legat de discuția de pe pagina respectivă. Nu-mi plac uneori glumele când cineva vine cu o propunere onestă, chiar dacă nu ține de voi, chiar dacă nu este bună, îndepărtează. Am greșit acolo. Normal ar trebui ca grupuri de utilizatori să se ocupe de anumite părți din articole, forma cuvintelor, heraldică, istorie, reguli etc, să existe anumite comunități în comunitate, să aibă pagini și fiecare articol să trimită în pagina de discuție spre acele pagini. Fiecare comunitate să verifice, să îmbunătățească pe segmentul ei, să ceară/ofere surse și lămuriri.

Nu mi-am propus să degenereze, a degenarat în reverturi fiindcă am pus desenul ăsta pe pagină pentru a stopa informarea greșită și urma să pun sursele și să postez pe pagina desenului înlăturat trimitere la discuție, la noul desen, pentru ca fostul să fie adaptat. Nu puteam face desene în format svg, fiindcă îl adaptam eu. Iar până am încercat să pun surse, să scriu, să pun ce a cerut, Mihai a schimbat. M-a deranjat fiindcă nu a așteptat deloc și nu a venit cu soluții, apoi m-a acuzat.Eu am înțeles greșit revertul tău, dacă precizai asta, nu spuneam nimic. Este bine că s-a ajuns la o conversație normală. În fond voiam doar o informare cât de cât corectă, respectarea simbolurilor Țării Românești, cum au fost ele.

Am retușat desenul respectiv, în limita timpului, o să adaptez imaginea lui Alex. Am să-l pun pe pagina fostului desen, nu știu dacă o să mai intru pe wikipedia. Mi-am propus să fie ultima implicare. Dacă se alege altă variantă de către următorii, se poate adapta, desenele le aveți.Viuser (discuție) 8 august 2015 14:37 (EEST)

• Eu până acum văd formulări de felul „în funcție de preferință”, „numai păreri dacă există, surse nu știu”. Nu înțeleg de ce ar trebui ridicată caricatura asta mâzgălită și lipsită de bază reală la rangul de stemă a Țării Românești, când există imagini libere din Cernovodeanu? --Mihai (discuție) 10 august 2015 04:59 (EEST)

Sigiliu nu este stemă, ai fost invitat la discuții, aduci același discurs bazat pe opinii nefondate(orice opinie fondată este foarte bună), spicuiești cuvinte, scoți din context, eu nu port războaie, iar spicuirile nu sunt argumente. Ți-am demontat toate acuzațiile, am pus surse clare, însă revi pe aceeași notă, sărind capitole, ignorând cursul discuției. Imaginea am îmbunătățit-o în limitele bunului simț și al heraldicii, aici nu suntem la expoziții, iar varianta se poate îmbunătăți cu timpul(dacă respecți anumite reguli, ești invitat și tu). Apoi, sursele sunt puse acolo, surse primare, nu povești, dacă găsești surse din anul respectiv, surse PRIMARE(adică imagini după ele, codexuri locale, haine ale princepelui cu stema, orice steag heraldic din anul 1557 https://en.wikipedia.org/wiki/Heraldic_flag) care înlătură celelalte surse din perioadă, nu este nici o problemă. Sper că ai înțeles. Deci o stemă trebuie să aibă scut, să respecte anumite legi heraldice, să aibă smalturi cunoscute în heraldică, tradiționale(nu frumoase, nici hd, ai link la articolul în engleză), să aibă mobile. Sigiliu nu este stemă, conține forma stemei, nici măcar stema Pentru a putea fi pus, trebuia să aibă forma unui desen heraldic elementar, fără smalturi, dar măcar hașurat cu simbolurile pentru smalturi( puncte, linii etc). Deci ăla nu se poate pune, nu-i stemă. Eu nu pot să-ți explic de fiecare dată, nu înțeleg cum toți au înțeles măcar demersul, dar tu nu, repeți aceleași acuzații „cercetare originală„, „fără bază reală”, „caricatură”. Deci contești sigiliu, spui că printul este un fals? Spui că planșele cu smalturile, printurile unor cărți, steaguri, sunt falsuri? Aici nu ridică nimeni la gradul de stemă nimic, desene de genul sunt frecvente în comunitate și sunt îmbunătățite constant, nu cred că se crede nimeni voievod pe aici și nu suntem în anul Domnului 1557. Sper că ai înțeles, asta este baza, oricine poate să o îmbunătățească respectând reguli. Sper să aduci contribuții și să încetezi modificările din orgoliu. Iar dacă te pricepi la desen electronic, îmbunătățește, dar nu modifica forma penelor, smalturile, forma de bază a acvilei, este exact după sigiliu. Spor la treabă. Viuser (discuție) 10 august 2015 19:37 (EEST)

Vreau să văd și eu sursele de încredere pentru smalturile folosite. --Mihai (discuție) 11 august 2015 14:45 (EEST)

L-am rugat și pe Macreanu Iulian să se pronunțe, deci v-aș ruga să nu mai faceți modificări în această privință până nu se implică și el în discuție. --Mihai (discuție) 11 august 2015 14:56 (EEST)

Bună intervenția lui Macreanu, și se întrevăd din ea câteva soluții posibile. Viuser a adoptat altă tactică: să nu mai pună fișierul său în articolul acesta, ci să încarce la Commons versiunea sa peste fișierul deja prezent în articolul acesta și în alte zeci de articole. În cazul acesta, am șters pentru moment orice stemă din articol, până se ajunge la un consens. Nu de altceva, dar nu ne putem permite să desconsiderăm istoria Țării Românești, inventând simboluri care nu au existat vreodată (vezi mai jos, măcar să-i lăsăm pe specialiști să inventeze). Am pus și stindardul lui Mihai Viteazul în dreptul secțiunii despre el, cu o legendă mai precisă. Eu tot nu am văzut încă o sursă că pasărea de pe stemă ar fi avut ochii albaștri.

Am văzut însă la commons o versiune vectorială a stemei lui Constantin Brâncoveanu, de exemplu, care are avantajul că e desenată cu talent, nu are culori scoase din burtă și chiar reprezintă o perioadă notabilă a istoriei țării (vs. cum a ajuns Pătrașcu așa de important?)

Tot la commons este o versiune foarte bună a stemei regale a României, care conține și o versiune prelucrată a stemei Țării Românești. Dacă o cropuim pe aia de acolo și o folosim ca stemă, precizând clar că este stema Țării Românești așa cum a fost prelucrată pentru a fi inclusă în stema României Mari, atunci avem o prelucrare care deși nu a existat ca stemă, măcar a fost făcută de specialiști și arată bine (e desigur vorba de colțul stânga superior).

O altă variantă ar fi și să renunțăm de tot la simboluri în infocasetă, și să dedicăm o secțiune simbolurilor statului, unde să prezentăm steme și steaguri scanate din Cernovodeanu și alte surse, care sunt domeniu public, eventual chiar și reconstrucții proprii, atât timp cât acestea sunt făcute în acord cu literatura de specialitate. --Mihai (discuție) 17 august 2015 21:21 (EEST)

Harta cu Vicina

Harta neconforma

Harta neconforma cu politicile wikipedia. Are figurata pe ea Vicina in conditiile in care localizarea cetatii nu s-a facut nici pana acum, parerile fiind impartite. Harta nu are nici macar informatii prin care sa explice de ce s-a ales figurarea Vicinei acolo unde este ea amplasata pe harta si dupa care pareri ale caror istorici s-a ghidat autorul hartii. Asybaris ^aport 8 februarie 2016 16:06 (EET)PS. Nu mai punem la socoteala ca figureaza steagul Tarii Romanesti care consform discutiei de mai sus, este o chestiune incerta si inca istoricii nu au ajuns la un conses, ce sa mai vorbim de contribuitorii de pe ro.wiki.

In plus de ce am spus mai sus, la capitolul sursa a imaginii este specificat un site Nato care se ocupa cu orice altceva decat cum arata zona Romaniei in perioada secolelor XIII - XVI. Adica nu avem o sursa credibila care sa spuna dupa care anume harta si care autor (de meserie istoric) s-au facut specificatiile istorice de pe harta de commons. Harta iese complet din criteriile de verificabilitate simpla si primara a surselor istorice. Asybaris ^aport 8 februarie 2016 16:13 (EET)

Întrebare

În școală am învățat că în anul 1877, în urma războiului de neatârnare, Principatele Române au devenit independente de Imperiul Otoman. Dar când (în ce perioadă) s-a instaurat suveranitatea otomană asupra Țării Românești ? Pentru Moldova am găsit anul 1514 (sub domnia lui Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare).MobyDick (discuție) 24 iulie 2016 12:42 (EEST)

Despre suzeranitatea otomană:

• Bogdan Murgescu, Polirom, 2016, România și Europa. Țările Române în secolele XVI-XVIII. Impactul dominației otomane. pe Google Books
  Citat: Primul tribut a fost plătit de Vlad Uzurpatorul în 1395, dar plata tributului a devenit practică curentă după 1420.

--GEO (discuție) 24 iulie 2016 14:30 (EEST)

Denumirea

Discuție adusă de la Discuție Utilizator:Ark25/2014#Țara Românească

...

De data aceasta voi lua însă atitudine: mă refer la contribuția dvs. din articolul Țara Românească. Este total contraindicat să se ia de bune elucubrațiile din presa contemporană. Poate că știrile din presă or fi utile, dacă se referă la fotbaliști sau la așa zisele vedete din showbiz, dar nu în domeniile științifice (istoria, în cazul acesta), unde surse de încredere sunt monografiile publicate de istorici recunoscuți în lumea academică, cursurile universitare, articolele publicate în reviste de specialitate. Concret: cum ați putut să credeți o astfel de inepție: „Denumirea de Țara Românească este o creație a istoricului Nicolae Iorga” și să o introduceți în articol? Denumirea de Țara Românească apare încă de la cronicarii din secolele XVII-XVIII (poate și mai devreme), precum și în actele emise de voievozi. Nicolae Bălcescu, în principala sa operă de istoric Românii supt Mihai-Voievod Viteazul (disponibilă și on-line la Wikisource), folosește de zeci de ori sintagma Țara Românească. El a scris această lucrare în 1849, fiind tipărită prin grija lui Alexandru Odobescu în 1861-1863, pe când Nicolae Iorga nici nu se născuse! Dar există și multe alte surse istoriografice care dovedesc utilizarea în mod curent a denumirii Țara Românească înainte de 1871 (anul nașterii lui Iorga).

Vă rog să reflectați la cele de mai sus. Aș vrea să rezolvăm această problemă între noi, să nu mai fie necesară deschiderea unei discuții pe pagina aferentă articolului sau la Cafenea. Numai bine, --Bătrânul (discuție) 25 ianuarie 2014 21:57 (EET)

Ah, nu e nici o supărare. Unde întâlniți asemenea informații neadevărate introduse de mine, vă rog să acționați corespunzător, nu e nevoie să mă apelați în pagina mea de discuție, nu e nici o supărare. Toate datele care le-am introdus eu în articole la wikipedia se bazează pe referințe. În 99,99% din cazuri, fiecare afirmație frază este urmată de referința care probează afirmația respectivă, ca și în acest caz dealtfel. Dacă ceea ce am scris eu este fals, atunci sursele sunt de vină, nu eu. Deci în niciun caz nu se poate vorbi despre vreo supărare - nu am de ce să mă simt atins în asemenea situații.

În ceea ce privește afirmația cu Țara Românească, aveți dreptate, dar probabil că jurnalistul respectiv nu a nuanțat suficient: numele de Țara Românească nu era folosit de nimeni la momentul Unirii Principatelor. Acest nume a fost resuscitat ulterior de Nicolae Iorga, fiind un termen care apare, rar, în diverse manuscrise istorice. Din ce a spus jurnalistul și ce ați scris mai sus, asta se deduce. Probabil că, prin comparație, termenul de Valahia (și derivatele: Ungro-Vlahia) este folosit de 20 de ori mai des decât Țara Românească - lucrul acesta ar trebui verificat, iar în caz că așa este, atunci afirmația pusă de mine trebuie nuanțată.

Este evident că termenii „România”, „român” și „românesc” au fost folosite în mod curent doar după Unire, din moment ce numele țării rezultate din Unirea principatelor a fost România, pe motiv că rumân este numele sub care era cunoscut țăranul dependent de boier. Undeva citeam că termenul era folosit în ambele principate, nu numai în Valahia, și din acest motiv a fost ales numele de „România”. Până la Unire, oamenii din principate se numeau moldoveni în Moldova și vlahi în Valahia și în Transilvania.

Nu vreau să intrăm în dispute, dar având în vedere importanța subiectului, chiar ar fi bine să lămurim chestiunea, într-o discuție la Cafenea sau la Oracol. Este chiar foarte important să știm cum erau numiți în documente românii din Transilvania, înainte de 1959 și înainte de 1918. Eu am senzația că numele de „român” a fost folosit doar ulterior momentului 1959.

În ce privește destituirea ca administrator, chestiunea nu mă afectează deloc. Nu sunt însetat de „putere” sau de „onoruri”. Dacă m-ar supăra destituirea, atunci asta ar arăta că alerg după funcții. Din contră, Strainu a găsit un motiv credibil că administratorii inactivi încurcă (Cafenea, chestiunea ro.upload). Deci totul este ok, nu mă simt „rănit” pe vreundeva. —  Ark25  (discuție) 25 ianuarie 2014 22:31 (EET)

Afirmațiile excepționale necesită surse excepționale. --GEO (discuție) 25 ianuarie 2014 23:20 (EET)

Din păcate, astfel de intervenții lipsite de discernământ sunt cele care alimentează impresia multora din această comunitate că activitatea lui Ark25 este de o valoare îndoielnică, mai ales pentru domeniile și subiectele care beneficiază de o bibliografie de specialitate suficient de elaborată și de complicată, pentru a descalifica ideile superficiale exprimate în articole de ziar, fără nicio referință și fără nicio susținere. Sunt perfect de acord cu opinia exprimată mai sus de Sîmbotin. Nu știu la ce se referea ziaristul de la România liberă și nici nu mă simt dispus să fac hermeneutica jurnalismului cotidian, dar afirmația care a fost introdusă în articol este inacceptabilă. Cred că elevii încă mai învață la școală citatul din Mihai Viteazul „Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, Țara Rumânească” (1600), chiar dacă vechile cronici românești nu le mai sunt la fel de bine cunoscute. Nu se poate ca un redactor cu pretenții enciclopedice să se situeze sub acest nivel elementar, oricâte referințe din articole de ziar ar putea fi invocate și oricât de mare ar fi pasiunea lui pentru arhivarea acestor legături. L-aș ruga pe colegul Ark25 să se limiteze la sfera evenimentelor de actualitate și a personalităților (și pseudo-personalităților) în viață, care nu dețin altă bibliografie decât reflectarea în presă. --Pafsanias (discuție) 25 ianuarie 2014 23:43 (EET)

Nu mai spuneți! Ce mai mega-dezastru! Ce mesaj cutremurător și zguduitor! Dacă nu știți despre ce este vorba și nici nu aveți de gând să aprofundați tema, nu vi se pare o rușine să aplicați etichete în necunoștință de cauză? Ce demonstrează citatul din Mihai Viteazul? În ce document este menționat el? Cât de frecvent apar numele de Valahia și de Țara Românească în documentele istorice? Un citat din Mihai Viteazul nu demonstrează frecvența utilizării unui cuvânt. Ce logica lu' pește folosiți dumneavoastră? Citatul cu care ați venit nu demonstrează că fraza adăugată de mine este falsă. De unde știți că ideea respectivă este superficială? Veniți cu dovezi dacă tot sunteți atât de avansat și cu mult deasupra unui „superficial” ca mine! Aveți dovezi? Nu! Sunteți prea „cult” pentru a vă coborî la nivelul de a demonstra ceva! Văd că îl urmați pe domnul Asybaris01, care vorbește pe bază de instinct, nu pe argumente!

În ce privește bibliografia, încă o absurditate: De exemplu la articolele Iași, Mediaș și Dumbrăveni eu sunt singurul care am adăugat în secțiunea „Bibliografie (suplimentară)”. Eu sunt cel care a pornit discuția de la Discuție Wikipedia:Sfatul Bătrânilor/Arhive/2013#Cum dezvoltăm Wikipedia? Perspectiva „Bottom-up”, unde vorbeam despre necesitatea adunării de nume de cărți istorice și monografii care servesc la dezvoltarea articolelor despre istoria orașelor și a altor lucruri. Bineînțeles, de la înălțimea vastelor și mult-prea-elevatelor cunoștințe ale dumneavoastră, nu v-ați putut obosi să vă coborâți atât de jos încât să discutați un asemenea subiect. Dar să dați lecții vă pricepeți!

Argumente nu aveți, dar săriți repede la concluzii referitoare la „nivelul subelementar” ale altuia. Eu vă rog cu multă condescendență, dacă aveți de gând să aplicați asemenea „logică” în continuare, atunci faceți un bine Wikipediei, și dezvoltați articolele Barbie și Lego, Prezervativ și alte articole conexe. Ați putea să vă „valorificați” multiplele capacități intelectuale și profundele cunoștințe enciclopedice traducând articolele din categoria aceasta !

Și acum, mai la subiect: am adăugat o informație care este foarte interesantă și care, după mine, are sens și merită aprofundată. Este totuși o temă funtamentală pentru români și merită investit ceva efort pentru a lămuri asemenea lucruri. Secțiunea Români#Denumirea (în care nu am participat deloc) spune: „Denumirea de „români” pentru vorbitorii limbii române, este timpuriu atestată (de diverși cronicari)”. De aici se înțelege că acest cuvânt a fost folosit pe ici pe colo. Iar fraza anterioară spune „Refuzul multor istorici străini de a folosi substantivul « Români » sau adjectivul « române » pentru a desemna populațiile sau statele românești anterior anului 1859, este din punct de vedere istoric neîntemeiat”, ceea ce întărește ideea că numele de vlahi (Valahia) era mult mai folosit decât români și Țara Românească. Și are sens, nu? Că doar aromânii nu erau numiți aromâni, ci vlahi. Toți românii erau numiți, la calup: vlahi. Vlahii existau cam peste tot prin Balcani. Din această cauză, Țara Românească era numită Ungro-Vlahia, pentru că era acel teritoriu valah care era aproape de Ungaria. Vedeți articolul Aromâni. Cu ocazia aceasta apare încă o întrebare importantă: când s-a folosit prima dată numele de „aromân”?

Poate că cei care au pregătit terenul pentru Unirea Principatelor, printre care și Nicolae Bălcescu, au fost primii care au folosit pe larg termenul Țara Românească în loc de Valahia și poate că Iorga a fost cel care a influențat decisiv și definitiv folosirea acestui termen, completând demersul inițiat de Bălcescu. Poate că, după Bălcescu istoricii foloseau termenul Țara Românească iar presa, scriitorii și oamenii din popor foloseau în continuare termenul de Valahia, Iorga fiind acela care a încetățenit termenul Țara Românească în toate aceste domenii. Aici nu vorbim despre fabulații, ci despre chestiuni care au substrat consistent. Dacă nu a fost Iorga, atunci a fost altcineva înaintea lui care a încetățenit numele Țara Românească în loc de Valahia, pentru că în Evul Mediu în mod curent se folosea numele de Valahia. Nu prea cred că oamenii din popor spuneau despre ei că sunt „români” înainte de Unire, din moment ce termenul este de „rumân” însemna atunci iobag. Mult mai probabil că spuneau despre ei că sunt vlahi.

Astfel că eu am semnalat acolo o chestiune interesantă, care pare a avea o susținere consistentă. Nu pare a fi nimic excepțional. Evident că lucrul acesta trebuie discutat mai pe larg. În nici un caz nu putem să-l trecem cu vederea completamente și să ne facem că nu există. Dacă este un fals, atunci trebuie să ne lămurim că așa este. Excepțional este faptul că până acum încă nu s-a discutat pe tema aceasta. —  Ark25  (discuție) 26 ianuarie 2014 03:30 (EET)

Eu v-am atras atenția asupra vechimii denumirii Țara Românească, nu a folosirii termenului români. Văd însă că persistați în eroare. La articolele despre țări trebuie să primeze denumirea autohtonă, nu cea cu care o numeau alte popoare. Este adevărat că în alte limbi această țară era numită Vlahia, Valahia, Walachei sau Muntenia (cum o numeau modovenii), dar locuitorii ei cum o numeau? „De la vlădică la opincă” o numeau Țara Românească. Eu nu sunt o sursă de încredere, dar ce ziceți de titlul cronicii lui Radu Greceanu: Începătura istoriii vieții luminatului și preacreștinului domnului Țării Rumânești, Io Constantin Brâncoveanu Basarab voevod? A scris-o cam cu 160 de ani înainte de a se naște Nicolae Iorga... Alexandru D. Xenopol în monumentala sa Istoria Românilor din Dacia Traiană dedică un capitol întreg denumirilor celor două voievodate românești, a dregătoriilor și a rangurilor boierești, bazat pe actele oficiale emise de voievozi de-a lungul vremii, mai ales după ce limba română a început să o înlocuiască pe cea slavonă în cancelariile domnești. Dar dvs. persistați în a da crezare inepțiilor unui oarecare Claudiu Padurean, cel care a semnat articolul din România liberă. --Bătrânul (discuție) 26 ianuarie 2014 08:07 (EET)

Cele două lucruri sunt strâns legate: Dacă oamenii se auto-numeau valahi, atunci ei își numeau țara „Valahia”, evident. Nu sunt convins deloc de faptul că oamenii de rând se auto-numeau „români”, înainte de 1859. Eventual se numeau rumâni, ceea ce înseamnă iobag. Cum se numeau pe ei înșiși valahii care nu erau iobagi? (oamenii liberi). Rumâni? Mi-e greu să cred. Români? Evident că termenul de români a fost introdus după 1859, fiind derivat din „rumâni”. Dacă l-ați citit pe Xenopol, sau dacă aveți cartea lui la îndemână, atunci ați putea să-l citați. Am anulat modificarea în cauză pentru că este o formulare mult prea ambiugă și laconică. Puteați să faceți și dumneavoastră asta, fără vreo supărare. S-ar putea ca respectiva afirmație să aibă substrat, dar autorul trebuia să detalieze. —  Ark25  (discuție) 26 ianuarie 2014 13:33 (EET)

Îmi pare rău că trebuie să vă contrazic, dar citatul din Mihai Viteazul care folosește sintagma „Țara Rumânească” demonstrează faptul că fraza adăugată de dumneavoastră în articol și retrasă ulterior („Denumirea de Țara Românească este o creație a istoricului Nicolae Iorga”) este falsă. Aceasta conform logicii oricărui pește care nu s-a împuțit încă de la cap (tot cu părere de rău). De asemenea, conform formulării reciproce a principiului proporționalității, invocat de Geo mai sus, o afirmație dintr-un articol de ziar nesusținută de surse nu are nevoie, pentru a fi combătută, decât de un contraargument la fel de slab și nereferențiat. La limită, poate fi folosit orice alt articol de ziar care afirmă, de pildă, că numele de român este atestat încă din Tăblițele de la Tărtăria!

Bine faceți că întrebați la Oracol atunci când aveți nedumeriri. Ați întrebat și în luna mai a anului trecut, iar Sîmbotin v-a răspuns, indicând câteva surse utile. Cu toate acestea, preferați documentarea din România liberă pentru a tranșa chestiunile care vă sunt neclare. Mă rog, este opțiunea dumneavoastră și aveți dreptul să vă folosiți timpul și resursele intelectuale după cum considerați că este mai bine, câtă vreme acest lucru nu afectează calitatea articolelor de aici.

Cât despre invitația dumneavoastră de a mă ocupa de dezvoltarea unor articole ca Barbie și Lego, cu plăcere mă voi ocupa, dacă îmi vor stârni vreodată interesul. În orice caz, nu consider că este sub demnitatea mea să mă „cobor” la nivelul oricărui subiect, oricât de elementar. Vedeți dumneavoastră, atunci când cineva deține cât de cât disciplina documentării, direcția „top to bottom” este mult mai puțin riscantă decât inversul „bottom to top”. E o simplă chestiune de energie potențială. --Pafsanias (discuție) 26 ianuarie 2014 14:23 (EET)

Îmi pare rău, nu mi-am amintit de discuția de anul trecut. Pur și simplu mi-a scăpat, nu a fost vorba de vreo preferință de a mă documenta dintr-o anumită sursă. În ce mă privește, prefer să citez surse care sunt disponibile tuturor și sunt astfel simplu de verificat, din păcate ziarele sunt mult mai accesibile decât tratatele de istorie, care nu sunt disponibile online. Nu trebuie să vă pară rău să mă contraziceți, nu sunt eu țâfnosul pe care îl deranjează să fie contrazis. Vă rog să demonstrați chestiunea cu peștele. Întrebați orice pește (cu capul „fresh”) dacă afirmația în cauză este falsă. Afirmația conform căreia direcția „top to bottom” este mai puțin riscantă este, evident, ridicolă. Un editor care dorește să se documenteze despre un oraș ar trebui să înceapă în primul rând cu cele mai importante cărți despre istoria orașului. Iorga sau Xenopol au folosit ca bază documentele din Evul Mediu, nu pe cele contemporane, evident. Adică au pornit de jos în sus, pe scara istoriei. Deci, la capitolul logică mai aveți puțin de lucru.. —  Ark25  (discuție) 26 ianuarie 2014 14:46 (EET)

Vă promit să mai lucrez puțin la capitolul logică și voi începe de la interogarea peștilor competenți. Nu toate tratatele de istorie sunt disponibile online, dar cele care sunt disponibile pot fi consultate de cei care doresc realmente să se documenteze. Alexandru Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, vol. III, p. 46 și urm. --Pafsanias (discuție) 26 ianuarie 2014 15:20 (EET)

... ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Am adus aici discuția de mai sus (din ianuarie 2014) deoarece în ultima perioadă utilizatorul Vadimrotari a șters de mai multe ori conținutul articolului, introducând în schimb o hartă cu care încearcă să demonstreze că denumirea corectă nu este Țara Românească, ci Valahia. Îl invit să citească (măcar parțial) lucrările de referință ale istoricilor clasici români, îndeosebi Xenopol și Iorga, precum și cronicile din secolele XVII-XVIII de la Wikisursă (linkuri introduse de către GEO) și poate va reveni la realitate și nu va mai susține că: „Voi nu aveti nici o HARTA ISTORICA ce să ateste existenta unui stat ca Țara Romînească - promovați o minciunaă istorică. Denumirea corectă istorică este Valahia si doar Valahia. Lipsa unei hărți istorice doar confirmă cuvintele mele că voi ați transfomat Wikipedia într-un portal de propagandă a unor falsuri istorice”. --Bătrânul (discuție) 13 decembrie 2018 07:54 (EET)

E bine că ați adus discuția aici; în mod curent ar trebui ca genul acesta de discuții purtate la Cafenea sau în paginile de discuție ale utilizatorilor să fie aduse în paginile de discuție ale articolelor, unde rămân pe termen mai lung, direct conectate la articolul pe care îl vizează. Discuția aceasta n-o găsea nimeni dacă nu vă aminteați dumneavoastră că s-a discutat cu Ark25 acum 4 ani.

Afirmațiile lui Vadimrotari sunt ușor de demontat: titlul articolului și denumirea folosită curent nu pot fi cele luate din niște surse primare (cum sunt hărțile vechi) sau din interpretarea lor originală, ci din lucrările secundare actuale scrise în limba română de specialiști. Denumirea apare în acest fel în orice manual școlar și universitar de istorie și în lucrările unor istorici ca Papacostea, Constantiniu, Bărbulescu. Asta for the record. —Andrei^discuție 13 decembrie 2018 10:05 (EET)

Smalțul stemei.

Salutări! Am citit discuțiile de mai sus despre smalțul (culoarea de fundal) al stemei Țării Românești și am observat că ambele variante pot fi dovedite cu surse: cea „azur” (albastru) aici [6], aici [7], aici [8], aici [9] sau aici [10] precum și cea „argint” (alb) aici [11] și în toate cărțile ilustrate în alb și negru (evident). În Commons, domnul Mihai Pitea socotește versiunile cu „azur” ca fiind "gunoi", "cercetare originală fără valoare educativă", și "înșelare", cerând ștergerea lor (în schimb, acceptă versiunile stemei Principatului Moldovei cu smalț „gules” (roșu). Așadar, v-ași mulțumi dacă mi-ați putea da un răspuns clar la aceste două întrebări:

1. variantele acestui smalț dovedesc schimbări în decursul istoriei, sau depind doar de faptul că sursa are ilustrații color sau alb-negru?
   
2. în final, ce culoare avea smalțul stemei Țării Românești?
   Mulțumesc! --Julieta39 (discuție) 25 iulie 2019 15:45 (EEST)

Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere

Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:

• Radu of Afumati.jpg

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 24 iulie 2021 23:09 (EEST)

Redirectare

(adus de la Discuție:Istoria Țării Românești)

Țara Românească are o istorie regională independentă de bătălia de la Velbazhd.

România nu are propria sa istorie, deoarece conceptul este un produs al geopoliticii după Congresul de la Viena, în special, și este o inițiativă a curții vieneze ca răspuns la planul grecesc al Ecaterinei cel Mare. Curtea vieneză a fost susținută sau, mai exact, politica sa a fost continuată mai ales de Franța republicană, iar victoria în războiul din Crimeea a creat ceea ce este.

Deci, nu este corect să confundăm conceptele, și anume istoria zonei cu istoria României, care datează de la mijlocul secolului al XIX-lea. --Bodinski2 (discuție) 30 iulie 2021 10:37 (EEST)

De aceea am redirectat pagina spre Țara Românească#Istorie, nu spre România#Istorie. —Andrei^discuție 30 iulie 2021 10:50 (EEST)