Kiss de Băbeni

Bine ați venit la Wikipedia în limba română! Contribuțiile dvs.
Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.
Wikipedia în română este o enciclopedie cu conținut liber care a luat naștere în iulie 2003. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea înainte de a începe editarea pe Wikipedia.
	Cum să creați un articol Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.		Politicile Wikipediei Standarde și norme adoptate de către comunitate.
	Întrebări frecvente Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.		Cei cinci piloni ai Wikipediei Principiile de bază ale proiectului.
	Ajutor Manualul general al Wikipediei.		Aflați cum să editați pagini Ghid de modificare a paginilor wiki.
	Ghid Învățați cum să editați pas cu pas.		Ilustrare Trimiteți fișiere și ilustrați articole.
	Pagina de teste Locul destinat experimentelor.		Solicitați asistență Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.
	Cafenea Informații și discuții despre Wikipedia.		Wikizare rapidă O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul wiki.
Aceasta este pagina dumneavoastră de discuție, unde puteți primi mesaje de la alți wikipediști. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând ~~~~ sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că în articole nu se pune semnătura. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Kiss de Băbeni) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi regulile aferente paginii de utilizator; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. Rețineți faptul că editările în conflict de interese contravin principiilor Wikipedia și că editările în articole pe subiecte în care aveți un interes pecuniar sunt supuse unor restricții suplimentare.

-- Comunitatea utilizatorilor 20 iunie 2018 10:43 (EEST)

Dan I

Am anulat această modificare a dumneavoastră, deoarece a făcut să dispară toată lista de referințe (pentru că ați schimbat grupul pentru care se listează referințele de la cel implicit la unul care nu are referințe definite). Dacă doriți să adăugați o notă de subsol, aveți instrucțiuni despre cum se face aceasta la Ajutor:Note. —Andrei^discuție 19 iulie 2018 13:48 (EEST)

■ Testul v-a fost anulat

Testul dumneavoastră de la pagina Dan I a funcționat, dar a fost anulat. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți groapa cu nisip. Vă invităm să citiți și pagina de bun venit pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! Pentru adăugarea sau modificarea notelor de subsol, vedeți pagina Ajutor:Note. Bătrânul (discuție) 21 iulie 2018 20:42 (EEST)

Savel Manu

[lipsește precizarea: {{|avu două fete și pe MIHAI n. 1884.|}}] --Kiss de Băbeni (discuție) 11 august 2018 22:01 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 11 august 2018 22:01 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 11 august 2018 22:01 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 11 august 2018 22:01 (EEST)

PETRE MAVROGHENY

[

„”

om politic (1819-1887) și financiar, fost ministru plenipotențiar la Constantinopol, Roma (1881) și Viena. † la 1887. Fost candidat la domnia țării, în 1866 ia parte la detronarea lui Cuza. A fost apoi ministru de Finanțe, Externe și iar Finanțe ([18]71-75).

Căsătorit întâia oară cu Elena Spiro și a doua cu Olga Catargi, mare maestră a Palatului. Copiii săi (din prima căsătorie) sunt: PETRE MAVROGHENY, consul general la Odessa, ALEXANDRU MAVROGHENY și Maria. ]

==Referințe==https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Petre_Mavrogheni ==Bibliografie==«Familiile boierești române / Octav-George Lecca / Ediție îngrijită de Alexandru Condeescu / București, Fundația culturală Libra / Editura Muzeul Literaturii Române, /

ISBN 973-999 14-4-0 / paginile 642, 643»

--Kiss de Băbeni (discuție) 9 septembrie 2018 22:56 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 9 septembrie 2018 22:56 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 9 septembrie 2018 22:56 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 9 septembrie 2018 22:56 (EEST)

Bibliografie

[[[Miron Costin]] Opere Alese Editura Tineretului Combinatul Poligrafic Casa Scânteii 1966 pagina 30] --Kiss de Băbeni (discuție) 25 septembrie 2018 13:13 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 25 septembrie 2018 13:13 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 25 septembrie 2018 13:13 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 25 septembrie 2018 13:13 (EEST)

Negru Vodă - părinții

[În Poema Polonă (o istorie în versuri polone despre Moldova și Țara Românească), este evocată mama lui Negru Vodă ca primind un inel de la logodnicul ei, principele Ardealului. Acel inel ajunge în mâna unui copil ce se joacă cu el. Un corb îi răpește copilului inelul princiar. Fratele mamei lui Negru Vodă săgetează acel corb și recuperează inelul din gâtul păsării.]

Bibliografie

[[Miron Costin / Opere Alese / Editura Tineretului / Combinatul Poligrafic Casa Scânteii / 1966 / pagina 30]]

--Kiss de Băbeni (discuție) 25 septembrie 2018 17:00 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 25 septembrie 2018 17:00 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 25 septembrie 2018 17:00 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 25 septembrie 2018 17:00 (EEST) Editura CORINT / ISBN: 973-653-070-1== Dan I în cântecele sud-slave ==

{{|„Dan voievodul și banul care domnește peste multe țări, la malurile mării și ale Dunării, peste cetăți, mănăstiri și munți, pe câmpia cea întinsă, peste satele cele dese", spune balada bulgară a folclorului bulgar. Note: P. P. Panaitescu / MIRCEA CEL BĂTRÂN / Redactor: Gelu Diaconu / Coperta: Walter Riess / Tehnoredactor: Lili Gaibâr / Cartograf: Petruța Șerban / Editura CORINT / ISBN: 973-653-070-1}} --Kiss de Băbeni (discuție) 29 septembrie 2018 16:17 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 29 septembrie 2018 16:17 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 29 septembrie 2018 16:17 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 29 septembrie 2018 16:17 (EEST)

Atestare documentară

{{|Voievodul Mihai Viteazul întocmește un document de danie rîșnovenilor, anume le dă muntele Baiului „ca să stăpânească acest munte cum l-au stăpânit și mai înainte vreme, ca să-l aibe ei de moșie“. }}

--Kiss de Băbeni (discuție) 6 octombrie 2018 23:43 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 6 octombrie 2018 23:43 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 6 octombrie 2018 23:43 (EEST) --Kiss de Băbeni (discuție) 6 octombrie 2018 23:43 (EEST)

Pagini de discuție

În paginile de discuție se poartă discuții. Vă rog să vă faceți notițe în pagini proprii, de exemplu Utilizator:Kiss de Băbeni/Notițe. Am anulat comentariile Dvs. recente și le-am transferat în pagina menționată. Cu bine, //  Gikü  vorbe  fapte  18 octombrie 2018 16:29 (EEST)

De asemenea, am operat următoarele redenumiri:

• Discuție:Papa Pius al II-lea -> Utilizator:Kiss de Băbeni/Notițe/Papa Pius al II-lea
• Discuție:Dan I -> Utilizator:Kiss de Băbeni/Notițe/Dan I
• Discuție:Dan al II-lea -> Utilizator:Kiss de Băbeni/Notițe/Dan al II-lea
• Discuție:Corbeanca -> Utilizator:Kiss de Băbeni/Notițe/Corbeanca
• Discuție:Mihnea al III-lea Radu -> Utilizator:Kiss de Băbeni/Notițe/Mihnea al III-lea Radu
• Discuție:Barbu Vlădoianu -> Utilizator:Kiss de Băbeni/Notițe/Barbu Vlădoianu
• Discuție Proiect:Creștinism -> Utilizator:Kiss de Băbeni/Notițe/Proiect:Creștinism
• Discuție:Sectoarele Bucureștiului -> Utilizator:Kiss de Băbeni/Notițe/Sectoarele Bucureștiului
• Discuție:Ion C. Brătianu -> Utilizator:Kiss de Băbeni/Notițe/Ion C. Brătianu
• Discuție:Constantin Moruzi -> Utilizator:Kiss de Băbeni/Notițe/Constantin Moruzi

Mulțumesc anticipat pentru înțelegere. //  Gikü  vorbe  fapte  18 octombrie 2018 16:40 (EEST)

Vă rog să nu mai adăugați notițe în paginile de discuție! Am mutat Discuție:Sectoarele Bucureștiului la Utilizator:Kiss de Băbeni/Notițe/Sectoarele Bucureștiului (2). //  Gikü  vorbe  fapte  19 octombrie 2018 15:09 (EEST)

■■■ Avertizare privitoare la teste în articole

Vă rugăm să încetați! Dacă veți continua să vandalizați Wikipedia, așa cum ați făcut la pagina Ajutor:Erori CS1, vi se va ridica dreptul de a-i modifica paginile. Vă mulțumim! //  Gikü  vorbe  fapte  25 octombrie 2018 16:25 (EEST)

■■■■ Avertisment final privitor la vandalism

Acesta este ultimul avertisment pe care îl veți mai primi pentru modificări distructive, precum cele de la pagina Discuție:Ioan Emanoil Florescu. Dacă vandalizați Wikipedia din nou, vi se va bloca accesul la modificarea paginilor. //  Gikü  vorbe  fapte  30 octombrie 2018 16:13 (EET)

■■■■ Singurul avertisment

Acesta este singurul avertisment pe care îl primiți pentru modificări distructive.
Dacă vandalizați Wikipedia din nou, precum ați făcut la pagina Assarhaddon, vi se va bloca accesul la modificarea paginilor. Pafsanias (discuție) 24 decembrie 2018 13:39 (EET)

Manualul de stil

Bun venit la Wikipedia. După cum ați văzut, oricine este binevenit să contribuie constructiv la enciclopedie. Wikipedia are însă și un manual de stil care trebuie respectat pentru păstrarea unui aspect consistent și enciclopedic. Folosirea de stiluri diferite, cum este cazul cu Noe, o face mai greu de citit. Vă rugăm, aruncați o privire pe pagina de bun venit pentru a afla mai multe despre cum puteți contribui la enciclopedie. Vă mulțumim! În secțiunea „Vezi și” se trec doar articole asemănătoare din Wikipedia. Bătrânul (discuție) 5 ianuarie 2019 21:08 (EET)

Comentarii în articole

Bună ziua și vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la Wikipedia. Am observat că recent ați adăugat un comentariu într-un articol, Teodor Burada. Deși la Wikipedia părerile redactorilor despre articole precum și sugestiile pentru îmbunătățirea lor sunt binevenite, aceste comentarii își au locul în paginile de discuție. Dacă vă scrieți comentariile acolo, ceilalți redactori care lucrează la același articol vă vor observa mesajul și vă vor răspunde, iar comentariile nu vor întrerupe lectura articolului de către cititori. Vă mulțumim! Pafsanias (discuție) 4 aprilie 2019 14:29 (EEST)

Up. Tgeorgescu (discuție) 4 aprilie 2019 18:02 (EEST)

Folosiți manualul de stil

Vă rugăm să nu folosiți stiluri nestandard și dificil de înțeles în articole, cum ați făcut în Sciți. Există un manual de stil ce trebuie respectat. Vă mulțumim! În secțiunea „Bibliografie” se trec doar lucrările care au fost folosite efectiv la scrierea articolului! Bătrânul (discuție) 5 iunie 2019 16:54 (EEST)

Folosiți manualul de stil

Vă rugăm să nu folosiți stiluri nestandard și dificil de înțeles în articole, cum ați făcut în Marco Polo. Există un manual de stil ce trebuie respectat. Vă mulțumim! Folosiți legăturile interne cu judecată, la termenii și cuvintele ale căror articole merită citite pentru înțelegerea articolului în cauză. Totuși nu exagerați, nu creați legături pentru absolut fiecare apariție a aceluiași termen. Vedeți și Wikipedia:Manual de stil#Legături interne! Bătrânul (discuție) 8 iunie 2019 17:51 (EEST)

Folosiți manualul de stil

Vă rugăm să nu folosiți stiluri nestandard și dificil de înțeles în articole, cum ați făcut în Johann Christian von Engel. Există un manual de stil ce trebuie respectat. Vă mulțumim! Bătrânul (discuție) 2 august 2019 21:09 (EEST)

Community Insights Survey

Share your experience in this survey

Hi Kiss de Băbeni,

The Wikimedia Foundation is asking for your feedback in a survey about your experience with Wikipedia and Wikimedia. The purpose of this survey is to learn how well the Foundation is supporting your work on wiki and how we can change or improve things in the future. The opinions you share will directly affect the current and future work of the Wikimedia Foundation.

Please take 15 to 25 minutes to give your feedback through this survey. It is available in various languages.

This survey is hosted by a third-party and governed by this privacy statement (in English).

Find more information about this project. Email us if you have any questions, or if you don't want to receive future messages about taking this survey.

Sincerely,

RMaung (WMF) 6 septembrie 2019 17:47 (EEST)

Reminder: Community Insights Survey

Share your experience in this survey

Hi Kiss de Băbeni,

A couple of weeks ago, we invited you to take the Community Insights Survey. It is the Wikimedia Foundation’s annual survey of our global communities. We want to learn how well we support your work on wiki. We are 10% towards our goal for participation. If you have not already taken the survey, you can help us reach our goal! Your voice matters to us.

Please take 15 to 25 minutes to give your feedback through this survey. It is available in various languages.

This survey is hosted by a third-party and governed by this privacy statement (in English).

Find more information about this project. Email us if you have any questions, or if you don't want to receive future messages about taking this survey.

Sincerely,

RMaung (WMF) 20 septembrie 2019 18:13 (EEST)

Reminder: Community Insights Survey

Share your experience in this survey

Hi Kiss de Băbeni,

There are only a few weeks left to take the Community Insights Survey! We are 30% towards our goal for participation. If you have not already taken the survey, you can help us reach our goal! With this poll, the Wikimedia Foundation gathers feedback on how well we support your work on wiki. It only takes 15-25 minutes to complete, and it has a direct impact on the support we provide.

Please take 15 to 25 minutes to give your feedback through this survey. It is available in various languages.

This survey is hosted by a third-party and governed by this privacy statement (in English).

Find more information about this project. Email us if you have any questions, or if you don't want to receive future messages about taking this survey.

Sincerely,

RMaung (WMF) 3 octombrie 2019 22:51 (EEST)

■ Isus din Nazaret

Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră recentă la articolul Discuție:Isus din Nazaret, dar la Wikipedia nu pot fi acceptate materiale pentru care nu aveți drepturi de autor, fie de pe alte site-uri, fie din publicații tipărite. Puteți încerca să rescrieți textul cu cuvintele dumneavoastră. Vă invităm să citiți pagina de bun venit dacă doriți să aflați cum puteți contribui la această enciclopedie.

Dacă totuși sunteți titularul drepturilor de autor pentru materialul pe care l-ați introdus, vă rugăm să urmați instrucțiunile pentru autorii care doresc să ofere materiale Wikipediei. Vă mulțumim încă o dată. Tgeorgescu (discuție) 6 octombrie 2019 13:49 (EEST)

■■ Notificare

Vă rugăm să nu mai faceți experimente la Wikipedia, cum ați făcut la pagina Discuție:Marea Arabiei. Asemenea teste ar putea fi considerate vandalism. Dacă vreți să faceți alte încercări, folosiți pagina personală de teste. Vă mulțumim. //  Gikü  vorbe  fapte  19 octombrie 2019 16:51 (EEST)

Bagratizii au origine evreiască

Potrivit lui Moise de Corene, Bagratinii ar fi descendenți chiar din regele israelian David.

Menționarea sursele sale

Moise de Corene își menționează sursele sale, pe care nu ezită să le adapteze, precum: 1 Korioun (în armeană ca. 380- ca. 450), numit Skantcheli (“Admirabilul”) , este un religios și istoric armean al secolului al V-lea. Este unul dintre sfinții traducători și, prin urmare, discipol al lui Mesrop Mashtots, despre care a scris o biografie. A studiat la Seminarul Vagharchapat, apoi în Siria, Alexandria și Constantinopol, înainte de a se întoarce în țară în 431. Ulterior a devenit episcop al Georgiei. Korioun moare în jurul anului 450. Korioun a scris în jurul anului 443 “Viața lui Mashtots”, o biografie a maestrului său, la cererea lui episcopului Hovsep I. Prima lucrare biografică și prima lucrare originală în armenă, această biografie cu abrevieri enigmatice, îi atribuie, printre altele, lui Machtots crearea, pe lângă alfabetul armean, a alfabetelor aghbanian și georgian. 2 Lazăr de Pharbe Lazarus sau Ghazar din Pharbe sau P(h)arpi sau Parpetsi sau Łazar P'arpec̣i (în armeană Ղազար Փարպեցի ca 442 - începutul secolului al șaselea) este un religios și istoric armene strâns legat de familia nobilă a mamikonienilor. Este cunoscut mai ales ca autor al unei Istorii a Armeniei care acoperă perioada 384-484. Biografie Lazăr s-a născut în jurul anului 442 în satul Parpi, în apropierea modernului oraș armean Achtarak; din cauza legăturilor sale strânse cu familia mamikonienilor, a crescut cu ei și s-a împrietenit cu Vahan Mamikonian. Dezvăluindu-se a fi un student strălucitor, a fost trimis să studieze la Constantinopol în 465, unde a stat până în 470, înainte de a se întoarce în Armenia, s-a stabilit un timp la Shirak înainte de a se stabili la Siounie, din 484 până în 486, ca pustnic atunci asistent al episcopului local. În 485, când Vahan Mamikonian a devenit Marzpan al Armeniei, l-a chemat pe Lazăr, numindu-l stareț la Vagharchapat. Au existat totuși dușmani și, acuzat de erezie în jurul anului 490, el se refugiază în Amida, de unde își scrie Scrisoare către Vahan Mamikonian. Acest text sugerează un Lazăr “vanitos și răzbunător, un apărător ridicat al prerogativelor călugărilor, plin de superioritatea sa intelectuală, adversar îndârjit al clerului secular”, dar și “un bun gurmand, iubitor de mâncare bună, dornic de vânătoare și pescuit” 2. Convins de nevinovăția sa, Vahan l-a amintit în 493 și apoi i-a comandat o carte, cunoscută sub numele de Istoria Armeniei, dând dovadă în lucrare de “un simț politic remarcabil”. Lazăr moare la o dată necunoscută, la începutul secolului al șaselea. Conform tradiției, el a fost înmormântat lângă ruinele unei biserici situate în dealul Parpi. Opera Lazăr este cunoscut în principal pentru cele două lucrări ale sale: Scrisoare către Vahan Mamikonian, scrisă la cererea lui Vahan Mamikonian în jurul anului 490 și în care se apără de acuzațiile de erezie aduse împotriva sa. Această primă parte autobiografică scrisă în armeană, este plină de informații despre Biserica Armenească din secolul al V-lea. Istoria Armeniei, scrisă în 493. Prima sa parte acoperă domniile lui Arsace II, a lui Vram Shahpuh, al doilea tratat al bătăliei de la Avarayr (451), iar a treia este dedicată perioadei care urmează acestei bătălii încheindu-se cu Tratatul de la Nevarsak (484), care vede Armenia recăpăndu-și autonomia. Sursele sale principale sunt: Agatanghel, Korioun și Fauste de Bizanț, precum și aparent Eusebiu din Cezareea. 3 Agatanghel, 4 Biblia, 5 Eusebiu din Cezareea, 6 Herodot, 7 arhive și inscripții, 8 un enigmatic sirian pe nume Mar Abas Catina (probabil folosit și de Procopius din Cezareea), autor al Istoriei primitive, text pierdut, dar cunoscut datorită lui Sebeos10, o viață a Sfântului Grigorie11, precum și legendelor, poveștilor și fabulelor cântate de către gusani (minstreli armenei) 12. El a reușit astfel să readucă povești despre tradiții și legende păgâne antice, păstrând câteva cântece populare antice și o serie de documente13. 3 Agatanghel (în armeană Ագաթանգեղոս, greacă Αγαθάγγελος, Agathángelos) este un istoric armean al secolului al V-lea. Este autorul unei Istorii a armenilor sau a Istoriei și vieții Sfântului Grigorie, care a influențat mulți istorici armeni de mai târziu. Agathanghel se prezintă în lucrarea sa ca scrib originar din Roma, educat în latină și greacă. El spune că a fost chemat de regele Tiridatul al IV-lea al Armeniei (rege de la 298 la 330) la curtea lui Artaxate pentru a scrie o cronică a evenimentelor vremii în calitate de secretar. Pe baza unor elemente ale operei sale, acum este acceptat faptul că Agatanghel, este cel mai probabil un pseudonim, a trăit de fapt în secolul al V-lea și și-a scris textul în armeană. Opera Agatanghel își scrie lucrarea în jurul anului 451. Lucrarea începe prin luarea puterii în Persia de sasanizi în (224) și se încheie curând după moartea lui Grigore I, iluminatorul la începutul secolului al IV-lea; unele părți s-au pierdut până astăzi. Împrumutat parțial de la Korioun, Agathang stabilește cu textul său doctrina oficială a Bisericii armene din secolul al V-lea. Agatanghel va influența un număr mare de istorici armeni de mai târziu, începând cu Faust de Bizanț, care prezintă Istoria Armeniei sale ca pe o continuare a operei lui Agatanghel (până în 387) sau a lui Moise de Corene. 4 Biblia, 5 Eusebiu din Cezareea, 6 Herodot, arhive și inscripții, 7 un enigmatic sirian pe nume Mar Abas Catina (probabil folosit și de Procopius din Cezareea), autor al Istoriei Primitive, text pierdut, dar cunoscut datorită lui Sebeos, 8 Viața Sfântului Grigorie, 9 legende, povești și fabule cântate de către gusani (menestreli armeni). El a reușit astfel să readucă la lumină relatările despre tradiții și legende păgâne antice, păstrând câteva cântece populare antice și o mulțime de documente. 10 Istoria templelor din Olympios (lucrare dispărută dar evocându-l pe preotul Hani). --Kiss de Băbeni (discuție) 7 noiembrie 2019 23:43 (EET) --Kiss de Băbeni (discuție) 7 noiembrie 2019 23:43 (EET) --Kiss de Băbeni (discuție) 7 noiembrie 2019 23:43 (EET) --Kiss de Băbeni (discuție) 7 noiembrie 2019 23:43 (EET)

Prima istorie critică a poporului armean

Cartea este împărțită în trei cărți: prima se adresează strămoșilor mitici (și este singura sursă pe această temă) 14, expunând descendența biblică a regilor armeni prin Haik, descendentul lui Noe. 1. “Iată spița neamului fiilor lui Noe: Sem, Ham și Iafet, cărora li s-au născut fii după potop. 2. Fii lui Iafet au fost: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meșeh și Tiras. 3. Fii lui Gomer au fost: Așchenaz, Rifat și Togarma”. (Fac. 10: 1-3).

Hajk este fiul lui Torgarma, nepotul lui Gomer, strănepotul lui Iafet și stră -strănepotul lui Noe. Descendenții săi, sunt: Armaneak, Aramais, Gegham, Harma, Aram, Ara Keghetzig. Afirmând astfel “unitatea de origine a poporului armean, vechimea biblică a instalării sale pe un teren binecuvântat, care a fost cu adevărat al său, dreptul și datoria de a-l apăra, certitudinea permanenței sale, înfrângerea inevitabilă a fiecărui nou tiran”; 

cea de-a doua acoperă perioada dintre domnia regelui Arsace care a domnit după cuceririle lui Alexandru cel Mare și cea a lui Tiridat cel Mare; a treia carte continuă sfârșind cu prăbușirea Arsacizilor în 428 și cu moartea lui Machtots în 440. Cu această primă istorie critică a poporului armean, Moise este primul istoric armean care a prezentat faptele cronologic și susține că își conduce scrierea pe trei linii: fidelitate, concizie și persuasiune. influența Primele referiri la Moise sunt foarte incerte și astăzi îndepărtate: prima ar fi găsită în Lazare de Pharbe (Scrisoarea către Vahan Mamikonian, în jur de 500), menționând un anumit “binecuvântat filosof Moise”, încercat de a fi identificat cu Moïse de Khorène prin “ipoteze destul de hazardante”. Apoi vine Cartea Literelor (Secolul VI) conținând o epistolă dogmatică atribuită “Episcopului Moise de Khorene”, un text fără conținut istoric. În sfârșit, un manuscris al secolelor X- XI conține o listă a datelor atribuite lui Atanasie din Taron (secolul al VI-lea) și menționându-l pentru anul 474 pe “Moise de Khorene, filosof și scriitor”, fără nicio referire la activitățile istorice. Pe de altă parte, Moise servește explicit ca sursă pentru istoricii de mai târziu, cum ar fi: Thomas Arçrouni20, episcopii din Armenia Hovhannes Draskhanakerttsi sau Nerses IV Chnorhali și este folosit pentru a corecta sau a-i completa pe istoricii anteriori. Opera sa este atât de autoritară, încât este folosită pentru predarea în învățământ până în secolul al XVIII-lea dovedind prin proba timpului că autorul este numit în mod justificat “părintele istoriei armene” (Patmahayr) și “Herodotul armean”. Controversa Moise a rămas de necontestat până la mijlocul secolului al XIX-lea, când istoricii occidentali (Alfred von Gutschmid, Auguste Carrière, ...) au început să se intereseze de munca sa; punând la îndoială sursele presupuse sau reale ale Istoriei sale, ei adoptând poziții hipercritice; Specialistul armean al lui Khorene Moses Stepan Malkhasyants a descris această mișcare drept “competiție” în care toată lumea încearcă să-i depășească pe ceilalți în criticile lor față de Moise. Apare astfel o controversă în ceea ce privește datarea sa: opiniile despre acest subiect acoperă perioada pornind de la veacul al V-lea până la secolul al IX-lea, o parte a criticii occidentale fixând, în general, scrierea între 750 și 800, perioada de prezentare favorabilă a originilor Bagratidelor, corespunzând epocii de ascensiune a lor în Armenia. Alții, precum Giusto Traina, cred, totuși, că “nimic, în cele din urmă, nu duce la demonstrarea faptului că “nimic în definitiv nu converge spre a demonstra despre conținutul [istoriei] ca fiind o falsificare târzie”; lucrarea ar fi fost “fără îndoială” continuată în secolul al VIII-lea. Această controversă, care vizând autorului însuși, care ar fi putut trăi în secolul al VIII-lea, mai este încă deschisă. Moise este de asemenea criticat, pentru că a dorit să facă legătura - cu siguranță ca și alți istorici greci și latini în zorii creștinismului – între istoria începuturilor națiunii sale cu relatările biblice. Îi sunt de asemenea reproșate erorile cronologice (în special asupra Artaxizilor, integrați de el Arsacizilor) și prosopografie*. Cu toate acestea, opera sa rămâne o sursă unică a societății armene antice, iar relatările făcute au fost confirmate de etnografia și arheologia modernă.

Prosopografia

• Prosopografia înseamnă etimologic “descrierea unei persoane” (din grecescul πρόσωπον: “personaj (de teatru)”), mai general un articol sau o lucrare în care personalitățile compunând un mediu social, sunt inventariate și clasificate cu înregistrări individuale, sunt construite pe același model, pentru a evidenția aspecte comune.

Pentru istorici, prosopografia a fost multă vreme o știință auxiliară a istoriei, al cărei scop a fost studierea biografiilor membrilor unei categorii specifice a societății, cel mai adesea elite sociale sau politice, în special originile lor, rudenia lor, apartenența lor la cercuri de condiționare sau decizie. Utilizarea informaticii, și în special arhivarea bazelor de date pe genealogie, a permis o dezvoltare importantă a acestei abordări istorice. --Kiss de Băbeni (discuție) 7 noiembrie 2019 21:52 (EET) --Kiss de Băbeni (discuție) 7 noiembrie 2019 21:52 (EET) --Kiss de Băbeni (discuție) 7 noiembrie 2019 21:52 (EET) --Kiss de Băbeni (discuție) 7 noiembrie 2019 21:52 (EET)

--Kiss de Băbeni (discuție) 7 noiembrie 2019 21:23 (EET)--Kiss de Băbeni (discuție) 7 noiembrie 2019 21:23 (EET)--Kiss de Băbeni (discuție) 7 noiembrie 2019 21:23 (EET)--Kiss de Băbeni (discuție) 7 noiembrie 2019 21:23 (EET)

Citarea surselor

Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să citați surse de încredere, cum ați făcut la pagina Pădurea Letea. Înainte de a face modificări controversate, vă recomandăm să le dezbateți mai întâi pe pagina de discuții a articolului. Dacă sunteți deja familiar cu Wikipedia:Citarea surselor, vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Contactați-ne dacă aveți nevoie de ajutor. Vă mulțumim! Pafsanias (discuție) 13 noiembrie 2019 22:33 (EET)

■■■ Avertizare privitoare la teste în articole

Vă rugăm să încetați! Dacă veți continua să vandalizați Wikipedia, așa cum ați făcut la pagina Discuție:Iazigi, vi se va ridica dreptul de a-i modifica paginile. Vă mulțumim! //  Gikü  vorbe  fapte  24 noiembrie 2019 17:50 (EET)

■■■■ Avertisment final

Aceasta este ultima avertizare! La următorul act de vandalism asemănător cu cel de la pagina Wikipedia:Cafenea vi se va bloca accesul la modificarea paginilor Wikipedia. //  Gikü  vorbe  fapte  6 ianuarie 2020 13:11 (EET)

Blocat

V-a fost blocat accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 24 de ore. Justificare: insistență în adăugarea notițelor personale în paginile de discuții, după numeroase avertizări.
Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{Deblocare|Motivul pentru deblocare}} sub acest mesaj. //  Gikü  vorbe  fapte  13 martie 2020 13:35 (EET)

■■■■ Singurul avertisment

Acesta este singurul avertisment pe care îl primiți pentru modificări distructive.
Dacă vandalizați Wikipedia din nou, precum ați făcut la pagina Proiect:Biografii/Participanți, vi se va bloca accesul la modificarea paginilor. Pafsanias (discuție) 11 iunie 2020 17:01 (EEST)

Blocat

V-a fost blocat accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 48 de ore. Justificare: Vandalism insistent.
Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{Deblocare|Motivul pentru deblocare}} sub acest mesaj. --Pafsanias (discuție) 23 iulie 2020 15:36 (EEST)