Discuție Wikipedia:Surse mass-media (evaluare)

(Redirecționat de la Discuție Wikipedia:Surse mass-media)
Ultimul comentariu: acum 9 ani de Pafsanias în subiectul Eseu în limba engleză

Acest eseu se datorează în mare parte atât dorinței de a identifica ceva bun într-o lungă discuție ce a atras editori notabili într-o controversă, cât și colegului Pafsanias care a reușit să sintetizeze în câteva pasaje clare (aduse de mine aici), o bună parte din esența problemelor respective. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 14 iunie 2014 17:48 (EEST)Răspunde

Apreciez efortul lui AccipiterGentilis de a decanta câteva concluzii valabile dincolo de presiunea contextuală a unor discuții, sper, trecătoare și îi recomand să solicite și opinia altor utilizatori cu vederi apropiate. --Pafsanias (discuție) 15 iunie 2014 19:59 (EEST)Răspunde
Orice intervenție în acest sens este binevenită. În plus dacă cineva mai poate să semnaleze pasaje din diferite discuții, care tratează problema în cauză, voi încerca să le aduc aici. La urma urmei eseul este deocamdată reprezentat de un mix de texte care se referă la o problemă comună. Mi-ar fi părut rău să li se piardă acestor texte urma în cadrul cearșafurilor de discuții, fără ca ele să fi fost reunite într-un material coerent. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 15 iunie 2014 20:30 (EEST)Răspunde
Am aruncat o primă privire; mai mult nu pot acum. Revin după o lectură mai atentă (când voi găsi timp), numai dacă voi avea observații nebanale . -- Victor Blacus (discuție) 15 iunie 2014 20:42 (EEST)Răspunde

Câteva probleme modificare

  1. Formularea actuală din formatul „Pe scurt” mi se pare puțin bombastică, dar nu mi-a venit altceva în minte. Mi-a plăcut mult formularea lui Alex F apropo de „vărsatul apei din albie împreună cu pruncul” și am încercat să o însăilez într-un text.
  2. Pasajele inițiale se refereau - cu mimime excepții, la articolele de presă. Cred că trebuie să privim în viitor. Eu am folosit în trecut ca referințe documentare video, reportaje audio sau TV ori interviuri TV/ radio/ online. Mii s-ar părea corect și util ca să avem în vederea acest aspect, în condițiile în care presa tipărită se va reduce semnificativ în viitorul apropiat, iar comunicarea va fi în cea mai mare parte în mediile online, video și audio. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 15 iunie 2014 20:51 (EEST)Răspunde
Dumnezeu să ne ferească de ziua când vom scrie Wikipedia pe baza emisiunilor de la radio!!! --Pafsanias (discuție) 15 iunie 2014 20:58 (EEST)Răspunde
La modul concret: Am folosit de exemplu ca referință un interviu luat de un reporter radio unor notabilități din Bilbor, Harghita (Primarul, preotul local, ceva profesor/învățător) pentru a clarifica o neconcordanță privind accesibilitatea reală auto a unui drum județean peste o trecătoare (Pasul Bursucăriei) - în lipsa unor informații clare din alte surse. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 15 iunie 2014 21:06 (EEST)Răspunde

Actualitate și efemeritate modificare

Eu îmi propun ca temă să gândesc puțin despre relația dintre actualizarea informațiilor și efemerizarea lor. Poate că nu e contextul cel mai potrivit, dar e o chestiune care mă preocupă. --Pafsanias (discuție) 15 iunie 2014 21:27 (EEST)Răspunde

Problema este delicată și trebuie să te raportezi la interesul societății și al oamenilor dintr-o anumită epocă, în ansamblu. Nu poți ști dacă peste 50 de ani, ceea ce ție ți se pare important va mai fi la fel. Probabilitatea ce a mai mare este să nu fie. O tonă de literatură de analize privind istoria recentă, peste un secol se transformă doar în câteva cărți cu circuit mai mult sau mai puțin academic și în câteva capitole ale unor cărți accesibile marelui public, privind epoca respectivă. Ce pare astăzi important se dovedește de obicei efemer.
Câteva fraze de istoriografia generală, privind un subiect, vor acoperi peste 100 de ani suferința câtorva generații, pentru care la acest moment detaliile contează, chiar dacă atunci nu vor mai conta în viitor. Datoria noastră este de a oferi celor de astăzi ceea ce au nevoie, chiar dacă cei de mâine vor avea probabil grijă să extragă doar ceea ce-i interesează.
Privind dintr-un alt punct de vedere, pentru oamenii din zona unde a avut loc un eveniment sau pentru descendenții celor avut într-un fel sau altul tangență cu acel subiect, contează aspecte particulare. Acestea nu le vom găsi decât în articole de presă sau evocări, ori - mai târziu în câteva monografii - atunci când și mai ales dacă vor apare ele. Istoria va așterne praful și mai ales uitarea peste amănunte. Conservarea acestora poate fi însă posibilă un timp, pentru cei care încă mai au nevoie de ele.
--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 16 iunie 2014 00:00 (EEST)Răspunde

Titlul eseului modificare

Două mici comentarii:

  1. Mi se pare mai potrivit Surse din mass-media decăt Surse de mass-media, ca titlu al acestei pagini.
    1. Wikipedia:Surse mass-media (evaluare), vi se pare mai potrivit ? --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 18 iunie 2014 21:43 (EEST)Răspunde

  Rezolvat

  1. Probabil că îmi voi atrage oprobriul comunității afirmând că, după părerea mea, nicio sursă din mass-media nu este de încredere pentru domeniile științifice și culturale. Recunosc utilitatea acestor surse pentru domeniile sport, politică și mondenitate. --Bătrânul (discuție) 15 iunie 2014 21:40 (EEST)Răspunde

Ok, atunci cum am putea reformula pasajul de mai jos ? --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 15 iunie 2014 23:14 (EEST)Răspunde

Nu se recomandă folosirea resurselor din mass-media în cazul subiectelor „clasice” din domeniile științei, artei, religiei, filozofiei, sportului, etc. care dispun de o bibliografie de specialitate consacrată, bazată pe standarde academice de documentare.
  • Pot fi exceptate opiniile și articolele de sinteză publicate în ziare sub semnătura unor specialiști cu recunoaștere largă din aceste domenii.
  • În cazul identificării în articolele de ziar a unor informații ocazionale care pot prezenta interes pentru aceste subiecte, trebuie încercată raportarea directă la sursa autorizată din care provin acestea.
  • Relevanța acestor informații trebuie judecată de fiecare dată în funcție de subiectul concret, lucru ar trebui să fie bazat pe o bună familiarizare cu bibliografia domeniului.”
Alineatul 1 mi se pare Ok. La alineatul 2, referirea se face (cred eu, dar Pafsanias care este autorul direct ar putea explica mai bine) la date de genul: „Statuia a fost furată în anul 1954 din Muzeul ...., fiind identificată 6 ani mai târziu în Japonia printr-o acțiune a Interpolului”, sau: „Z. Y. a primit premiul Academiei de Știniță din ... pentru această descoperire în anul...”
Nu știu dacă era o întrebare. Da, am avut în vedere și necesitatea de a documenta astfel de informații, care țin de actualitatea culturală sau științifică. --Pafsanias (discuție) 16 iunie 2014 22:10 (EEST)Răspunde

Sau mai simplu: Surse mass-media. -- Victor Blacus (discuție) 15 iunie 2014 21:48 (EEST)Răspunde

  Rezolvat --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 15 iunie 2014 23:14 (EEST)Răspunde

Problematica surselor modificare

Colegul Accipiter Gentilis s-a înhămat la o treabă care, dacă nu-l vom ajuta, poate să-i frângă cerbicea. S-o iau pe puncte (propun să transcriem în articol numai ideile care au trecut pragul admisibilului, fără plebiscituri și fără unanimitate):

  • Titlul, după corectare, încă nu mă satisface, preferam ceva gen: Mass-media ca sursă
    • Wikipedia:Surse mass-media (evaluare), vi se pare mai potrivit ?

  Rezolvat --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 01:22 (EEST)Răspunde

  • Definiții, un termen nedefinit clar, lăsat nebulos, duce la acțiuni nebuloase, surse de dispute:
    • A nu se confunda informația cu termenii Informatică, Teoria informației, sau Tehnologia informației.
    • Citez din introducerea la articol: „...dacă această sursă este considerată a fi reprezentativă pentru...” Adică, „este considerată” de cine?
    • „Pe măsură ce subiectele de actualitate ajung să facă obiectul unor analize temeinice și documentate, ele se vor regăsi în lucrări de specialitate care trebuie preferate articolelor de de presă” ?! Frază nebuloasă și care nu-mi poate servi, spre exemplu, la articolele Accidentul aviatic de lângă Brașov din 2010, Mari români, Cazul Elodia Marilena Ghinescu, Atentatul de la maratonul din Boston, etc.
    • „Nu se recomandă folosirea resurselor din mass-media în cazul subiectelor „clasice” din domeniile științei, artei, religiei, filozofiei, sportului, etc. care dispun de o bibliografie de specialitate consacrată, bazată pe standarde academice de documentare.” Subiecte clasice, care-s alea? barem sportul - ca agrement al maselor - este inexistent fără mass-media.
    • „...se înscriu într-un palier cu potențial de a fi semnificativ influențat de diverse interese, cât și datorită unor mecanisme neunitare de triere și de verificare sistematică a informației înainte de a merge spre difuzare, rigurozitatea și credibilitatea trebuie cât mai atent evaluate...” Această frază conține esența justificării de a folosi o sursă, orișicare sursă, de la „Contra Apion” a lui Josephus Flavius, „Parzitologia Clinică” a lui Nitzulescu și German și până la un articol din „Răcnetul Carpaților”. A admite a priori, cu ochii închiși, veridicitatea unui articol stiințific pentru că provine de la un institut științific onorabil înseamnă a te însela și a înșela. Menționez notoriile cercetări medicale subvenționate masiv de fabricile de medicamente. A devenit celebră dictatura lui Linus Pauling asupra revistelor stiințifice-top pe care le referenția și unde decapita pe orișice nefericit care ar fi încercat să-i critice teoriile, sau povestea unui cercetător oarecare, venit în 1982 să facă studii de post-doctorat la U.S. National Bureau of Standards din Washington, unde a văzut la microscopul electronic cristale-necristale icosedrice. Omul a fost marginalizat, sictirit, zeflemisist în toate revistele și congresele de specialitate, până în 2011, cand a primit Premiul Nobel pentru Qvasicristale (Dan Shechtman). În manualele și monografiile despre un eveniment istoric istoricii se contrazic de mama focului, încât nu mai știi cine te trage pe sfoară, unde și cât.
      • Nu prea știu cum să reformulez aici. Dați-mi un reper. Am înțeles ideea, dar ....--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 18 iunie 2014 21:36 (EEST) P.S. Am înlocuit pentru început, „rigurozitatea și credibilitatea trebuie cât mai atent evaluate”, cu „rigurozitatea și credibilitatea trebuie suplimentar evaluate”Răspunde
        • Pentru cazul lui Shechtman pe en.wiki sunt en:WP:BALL și en:WP:FLAT. Adică Wikipedia i-a dat lui dreptate doar după ce comunitatea științifică i-a dat dreptate. Wikipedia e mereu în urma consensului științific și îl redă drept fapt, Wikipedia nu este un jucător la masa la care se decide consensul științific. Acolo unde astfel de consens nu există, se redau toate opiniile notabile, având în vedere en:WP:UNDUE și en:WP:FRINGE. Tgeorgescu (discuție) 19 iunie 2014 00:04 (EEST)Răspunde
Asta este un principiu general care se aplică indiferent de tipul de sursă și este menționat în altă parte. Putem să-l menționăm din nou aici, dar asta ar face eseul și mai stufos, în dauna utilității. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 01:44 (EEST)Răspunde
    • „Lipsa procesului de peer review”?! Cu ce se deosebește presa, mass-media, de „Manualul de biologie pentru școlile medii” îmbibat cu evoluționismul Olgăi Lepeșinskaia, al lui Oparin, Lîsenko și Vasile Mârza?
      • Este o caracteristică. Departe de a fi infailibil, procesul respectiv este un instrument de certificare a unui anumit standard calitativ. În ce măsură acest standard este sau nu acceptabil asta este o altă discuție. Probabil că dilema se poate rezolva (sau nu ?) prin plasarea unui fraze undeva în text care să precizeze valoarea unei judeccăți „cu capul pe umeri”, în raport cu sursa., indeferent de șataiful acesteia. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 18 iunie 2014 21:36 (EEST)Răspunde
    • În fuga noastră după adevărul absolut va trebui să ne simțim handicapați din start, „adevărul absolut” devenind unul relativ deci, care ar fi definiția adevărului, cea din DEX? Nu. Legea ne definește adevărul în cele trei forme ale sale, conform cu jurământul de la judecătorie: „adevărul, tot adevărul și numai adevărul”. Ei, da, ne rămâne o mică problemă, cum aplicăm această splendidă definiție în alegerea unei surse... în cazul fericit în care deținem suficiente surse, ca să avem de unde alege și suficiente criterii de apreciere a celor trei forme de adevăr.
    • Etc., etc.

Nu am intenția să critic articolul, ci să ridic probleme spre a fi discutate. Indubitabil, pe scara de valoare a unei surse, o monografie a unui specialist din cadrul unui institut academic se găsește la o treaptă net-superioară față de un articol, fie el și din The New York Times, Le Figaro, etc., dar, câteodată, din penurie de surse vom folosi ce avem, evident, cu un ochi critic și suspicios. Sper să mă pot elibera pe curand pentru a participa și eu, la acest eseu. --Alex F. (discuție) 16 iunie 2014 13:05 (EEST)Răspunde

  Rezolvat --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 01:40 (EEST)Răspunde

N.B. Este total inadmisibil de a folosi ca surse notabile:

„Există foarte puține excepții de pagini personale care pot fi considerate de încredere, și anume doar atunci când ele aparțin unor specialiști cunoscuți care semnează cu numele lor adevărat. Chiar și atunci trebuie să fim precauți, pentru că informațiile publicate astfel nu au fost verificate de specialiști independenți.”

  Rezolvat --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 01:20 (EEST)Răspunde

Mie îmi sună suficient de bine și de decent pentru nevoile de documentare. --Pafsanias (discuție) 19 iunie 2014 00:07 (EEST)Răspunde
„ Puteți include orice puncte de vedere, oricât de extremiste, dacă le atribuiți corect sursa: nu spuneți „Ion Iliescu este un păcălici comunist” ci „Corneliu Vadim Tudor susține că Ion Iliescu este un păcălici comunist” - atâta timp cât sursa afirmației este identificată, orice persoană care citește articolul își poate forma o părere pornind de la informațiile legate de sursa respectivă, și, uneori, cum este cazul exemplului anterior, chiar și despre relațiile dintre cele două entități.”
Citat de Tgeorgescu (discuție) 19 iunie 2014 00:09 (EEST)Răspunde
  Rezolvat --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 19 iunie 2014 00:20 (EEST)Răspunde

Întrebare modificare

Crede cineva că acest eseu - după discutare, ar putea fi propus ca Recomandare (nu ca Politică) ? --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 19 iunie 2014 00:28 (EEST)Răspunde

Eu cred că ar putea deveni Îndrumare, dacă spiritele nu se aprind prea mult în discuție. Părerea mea. --Pafsanias (discuție) 19 iunie 2014 00:44 (EEST)Răspunde
Să vedem cum va arăta după discuții. Mai trebuie lucrat la el. --Wintereu 19 iunie 2014 00:50 (EEST)Răspunde
Bun, mai trebuie lucrat, dar în ce sens - la modul concret ? --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 19 iunie 2014 21:51 (EEST)Răspunde

Pachet 1 modificare

  • Textul introductiv ar trebui să fie refăcut și să urmeze ordinea următoare:
a. scurtă introducere a ceea ce înseamnă sursele mass-media
Întradevăr trebuiesc definite aceste surse, asta mi-a scăpat. Totuși cred că această definire a lor trebuie pusă separat sub introducerea actuală. Articolul nu este despre Sursele Mass-media ci despre un cumul de practici ajutătoare care au scopul de a optimiza folosirea unor astfel de surse. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 01:01 (EEST)Răspunde
Am plasat capitolașul repectiv cu titlul „;Definire tipuri:”. Puteți să-i dați drumul. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 01:59 (EEST)Răspunde
b. de ce este important ca ele să fie de încredere
Aceasta este precizat în alte politici și îndrumări. Nu văd logica repetării acestui lucru. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 01:01 (EEST) P.S. Articolul tinde deja să devină cam stufos, ceea ce îl face mai puțin util. Cu această problemă m-am confruntat în trecut la scrierea unor crochiuri de propuneri de îndrumări sau politici. Ele trebuiesc să fie pe cât posibil simple și clare. În momentul când devin prea complexe. utilizatorii care au mai puțină experiență stau și mai puțin să le citeascăRăspunde
c. specificarea scopului paginii, acela de a clarifica anumite aspecte
Scopul paginii nu este acela de a clarifica anumite aspecte, ci acela de a pune la îndemână instrumente utile pentru lucru --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 01:01 (EEST)Răspunde

Ok, dar atunci vorbim de un eseu, nu de un supliment la vreo îndrumare sau politică. --Wintereu 20 iunie 2014 02:22 (EEST)Răspunde

Vorbim de un eseu și în același timp de un supliment. Uitați-vă cum este afișat Format:Supliment:
„Acest eseu nu este o politică sau îndrumare, ci constituie un supliment pentru .....”
--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 02:33 (EEST)Răspunde
d. Fraza „Surse din mass-media, datorită ...” este evazivă și prea lungă. Trebuie punctat ce înseamnă „diverse interese” și de ce acestea pot afecta negativ articolul.
Posibil, nu vă contrazic. Faceți un crochiu și vedem împreună cum este mai bine să sune la final.--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 01:01 (EEST)Răspunde
  • Caracteristici — ideile trebuie dezvoltate
Corect. Eu unul sunt în pană de idei. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 01:01 (EEST)Răspunde
  • Recomandări generale — textul conține multe exprimări evazive. Dau un exemplu: „... de a evalua cu atenție (pe cât posibil) credibilitatea sursei”. Eu cred că nu mai are nimeni dubii legate de ce presupune o sursă de încredere și cum poate fi ea evaluată. Trebuie punctate aceste lucruri. Apoi, ultima frază nu are ce căuta acolo. La articolele științifice, sursele primare sunt de evitat, cu excepția unor situații foarte clare.
Sunt niște recomadări generale, privind atitudinea de urmat. Dacă găsiți formulări mai bune, vă susțin. Nu uitați însă că trebuie lăsată fiecăruia o libertate oarecare de decizie și apreciere. Nu cred că încorsetarea în percepte stricte și fixe poate fi întotdeauna soluția optimă. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 01:01 (EEST) P.S. Nu înțeleg de ceRăspunde
„În cazul în care subiectele de actualitate ajung să facă obiectul unor analize temeinice și documentate care se regăsesc în lucrări de specialitate, acestea trebuie preferate articolelor de de presă.”
nu are ce căuta acolo...

Așa cum este formulat, lasă prea mult loc de interpretări, iar în cazul articolelor științifice nu se aplică. --Wintereu 20 iunie 2014 02:22 (EEST)Răspunde

Să nu exagerăm. Există științe și științe. Nu vă gândiți doar la medicină. Și politologia este o știință și se „hrănește” destul de mult din actualitatea politică. --Pafsanias (discuție) 20 iunie 2014 02:38 (EEST)Răspunde
  Rezolvat --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 02:40 (EEST) P.S. Am pus un „trebuie” la locul potrivit. Cât despre științe,   Rezolvat și asta (precizările sunt deja în alineatele de mai jos)Răspunde
  • Când poate fi luată în considerare o sursă din mass-media? — Trebuie atenționat asupra riscului unei surse primare de a fi contrazisă de o altă sursă primară. Este, de altfel, unul dintre motivele pentru care sunt preferate sursele secundare.
Nu mă pricep, formulați fraza pentru articol sau eventual făceți-o împreună cu Pafsanias deoarece multe din acest eseu derivă din cele spuse de el. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 01:01 (EEST)Răspunde
Da, sursele primare se pot contrazice între ele, la fel ca și cele secundare, de altfel. În acest caz, informația trebuie prezentată ca fiind controversată și ponderate, pe cât posibil, diferitele puncte de vedere. --Pafsanias (discuție) 20 iunie 2014 01:45 (EEST)Răspunde
  Rezolvat --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 01:52 (EEST)Răspunde
Probabil că este o confuzie, nu au cum să apară lucrări de specialitate de la bun început despre un eveniment de actualitate - de exemplu. Odată cu trecerea timpului se decantează analizele și sintezele, astfel că acel eveniment se poate găsi într-o lucrare de referință. Despre asta e vorba. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 01:01 (EEST) P.S. Dacă se poate face o formulare mai clară în acest sens, e ok.Răspunde
  Rezolvat --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 02:11 (EEST)Răspunde

Principiu modificare

Nu trebuie pornit de la ideea că această pagină este împotriva cuiva anume. La urma urmei sunt lucruri de bun simț care nu trebuiesc legat neapărat de acțiunile unei persoane sau ale alteia, ci de interesul de a folosi potrivit cu intenția resurse aflate la îndemână.

Există excese și în sens și în altul indiferent de cum privești lucrurile, astfel că utilitatea ei transcede un conflict de moment. Mie unuia mi s-ar părea folositor ca o asemenea pagină să facă parte mai degrabă din categoria Suplimentelor la Politică și îndrumări, decât din categoria Îndrumărilor. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 19 iunie 2014 21:50 (EEST)Răspunde

Care ar fi excesele „în celălalt sens” și ce riscuri ar comporta ele? --Pafsanias (discuție) 19 iunie 2014 22:07 (EEST)Răspunde
Un exemplu: acest articol nu ar fi existat, dacă am fi socotit potrivită contestarea existenței lui pe Wikipedia pe motiv că acest subiect nu este prezentat în nici o lucrare de specialitate. Personal cred că logica existenței unui articol pe Wikipedia transcede aspectul pur scolastic și poate include elemente de utilitate socială sau aspecte cum ar fi valorizarea unei informații de calitate privind diverse aspecte ale actualității. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 00:25 (EEST) P.S. Poate nu am găsit cea mai potrivită formulare pentru a exprima ceea ce am de spus, dar la ora asta e cam greuRăspunde
Da. Însă nu am înțeles excesul „în celălalt sens”. Nu cred că s-a apucat nimeni să adauge cu toptanul legături externe către lucrări de specialitate, dar chiar dacă ar face-o, nu văd niciun risc major. Sau mă înșel? --Pafsanias (discuție) 20 iunie 2014 00:33 (EEST)Răspunde
Mda, comunicarea asta .... Eu m-am referit - atunci când am folosit noțiunea de exces „în celălalt sens”, la
„A valoriza nediscriminativ caracterul de sursă al mijlocelor de informare de masă „sau a nega complet acest caracter potențial”
--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 00:39 (EEST)Răspunde
Atunci am înțeles eu greșit, scuze! Cred că am o muscă pe căciulă... --Pafsanias (discuție) 20 iunie 2014 00:49 (EEST)Răspunde
Poate că nici eu nu m-am explicat prea clar. În concluzie este bine că ai întrebat. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 20 iunie 2014 01:03 (EEST)Răspunde

Eseu în limba engleză modificare

Deși nu se referă exact la același lucru, multe clarificări și sugestii utile ar putea fi găsite în en:Wikipedia:Identifying and using primary and secondary sources (și pagina de discuții asociată). --Pafsanias (discuție) 20 iunie 2014 12:06 (EEST)Răspunde

  Rezolvat --2A02:2F08:5F:FFFF:0:0:50D:6EC7 (discuție) 20 iulie 2014 00:53 (EEST)Răspunde

Aș fi anulat modificările operate de anonimul 2A02:2F08:5F:FFFF:0:0:50D:6EC7, care nu are nicio cădere să se amestece în eseuri și suplimente la îndrumări, dacă nu aș fi avut o mică bănuială că ar aparține colegului Accipiter Q. Gentilis, proaspăt avansat la rang de patrulă automată. Îl rog pe acesta din urmă să confirme, pentru a ști cu cine stăm de vorbă. --Pafsanias (discuție) 24 iulie 2014 23:23 (EEST)Răspunde
Bănuiala a fost foarte mică, micuță, mare, foarte mare sau gigantă de-a dreptul ? (Este important pentru amorul meu propriu) ... --Accipiter Q. Gentilis(D) 24 iulie 2014 23:34 (EEST)Răspunde
Minusculă, aproape neglijabilă pentru așa amor. Deci, pe cine trebuie să întreb în ce sens articolele de opinie reprezintă surse primare? --Pafsanias (discuție) 24 iulie 2014 23:45 (EEST)Răspunde
Bănuială? Confirmare! :) -- Victor Blacus (discuție) 24 iulie 2014 23:55 (EEST)Răspunde
Mda, deci când intri la o bănuială, fandaxia-i gata ! Noroc însă de IPv6 Info care este dușmanul fandaxiei ...--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 iulie 2014 00:04 (EEST)Răspunde
„Are news-reporting media secondary or primary sources? ....These kinds of media reports are primary sources: .... Editorials, opinions, and op-eds....”

În formularea ta inițială opiniile erau la surse secundare. Aici cred că este o mică problemă:

  1. Opiniile unui jurnalist sau ale unui Popescu oarecare - expuse în ziar ar fi de fapt surse primare
  2. Opiniile expuse în media ale unor experți - care se bazează pe analize de specialitate, ar putea fi surse secundare. Acest aspect mi se pare că a fost expus mai sus în articol, dar apropo de ceea ce întrebi, înțeleg că distincția trebuie subliniată mai clar. --Accipiter Q. Gentilis(D) 24 iulie 2014 23:57 (EEST) P.S. La chestia cu Almanahul, am inclus și câte ceva din opiniile lui Măcreanu Iulian (le-am luat de la Discuție Wikipedia:Sfatul Bătrânilor#Crearea de pagini de legături către SURSE PRIMARE)Răspunde
Cred că am înțeles. Te referi la faptul că opinia unui jurnalist (care e, în esență, o judecată de valoare, ipoteză, etc. - mai degrabă decât o informație factuală) reprezintă o sursă primară pentru „ce crede cutare despre subiect”. Eu mă refeream la faptul că nu poate fi o sursă primară pentru enunțuri care descriu subiectul însuși. --Pafsanias (discuție) 25 iulie 2014 00:09 (EEST)Răspunde
Poate ar fi mai bine să modifici/ adaugi ce trebuie în acest sens. Este evident că din moment ce se înțelege diferit despre ce e vorba, textul în cauză trebuie ajustat ca să fie mai clar. --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 iulie 2014 00:13 (EEST) P.S. Am făcut modificarea în ceea ce privește opiniile experților, în rest e rândul tău la mișcare. P.P.S. Eu am promovat pagina ca supliment, dar dacă ți se pare potrivită ca îndrumare, te susțin. Nu fac eu însă propunerea, ca să nu stimulez reacții negative în plus. Oricum totuși, propunerea ar trebui să aștepte până pagina este finalizată.Răspunde
M-ai pus în încurcătură, ca de obicei! Dacă reușesc să-mi lămuresc chestiunea mai bine, voi propune completările necesare. --Pafsanias (discuție) 25 iulie 2014 00:33 (EEST)Răspunde

Manualele școlare modificare

Unde se încadrează oare ? --2A02:2F08:5F:FFFF:0:0:50D:6EC7 (discuție) 20 iulie 2014 00:53 (EEST)Răspunde

Nu se încadrează la mass-media. --Pafsanias (discuție) 24 iulie 2014 23:54 (EEST)Răspunde
Înapoi la pagina de proiect „Surse mass-media (evaluare)”.