Henric al V-lea al Sfântului Imperiu Roman

Henric al V-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Date personale
Născut	11 august 1086 Goslar, Saxonia Inferioară, Germania
Decedat	23 mai 1125 (38 de ani) Utrecht, Episcopatul Utrecht, Țările de Jos
Înmormântat	Domul din Utrecht
Părinți	Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman Berta de Savoia[*]​
Frați și surori	Conrad al II-lea de Italia Agnes de Waiblingen
Căsătorit cu	Împărăteasa Matilda (1114–1125)
Ocupație	patron of the arts[*][[patron of the arts (person who engages in patronage)|​]] monarh
Apartenență nobiliară
Titluri	duce
Familie nobiliară	Dinastia Saliană
Împărat romano-german
Domnie	13 aprilie 1111 – 23 mai 1125
Predecesor	Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman
Succesor	Lothar al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Rege al Romanilor
Domnie	1099 – 1125
Predecesor	Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman
Succesor	Lothar al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Lista regilor Italiei medievale
Domnie	1098 – 1125
Predecesor	Conrad al II-lea de Italia
Succesor	Conrad al III-lea

Henric al V-lea (11 august 1086-23 mai 1125) este cel de al patrulea membru al dinastiei de Sfinți Împărați Romani Salici. A fost Rege al Romanilor (Rex Romanorum) din 1099, Rege de Italia din 1098 și Împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1111 până la moartea sa.

Henric a fost fiul lui Henric al IV-lea și al lui Bertha de Savoia. A fost ales Rege al Germaniei în timpul domniei tatălui său, în 1099 și a fost încoronat la Aachen în locul fratelui său rebel Conrad. La încoronare, Henric al V-lea promite să nu se amestece în treburile imperiului, dar în 1104 s-a alăturat coaliției papale care a luptat împotriva tatălui său. În ciuda unor eșecuri inițiale, această coaliție reușește să-l oblige pe Regele Henric al IV-lea să abdice în 1105, acesta murind în 1106.

Henric, după ce pedepsește rebelii susținători ai tatălui său, își îndreaptă atenția spre est, efectuând o serie de campanii în Boemia și Ungaria. În 1110, negocierile dintre Papă și Împărat cu privire la numirea episcopilor eșuează, Henric invadând Italia și ocupând Roma. Ceremonia de încoronare este întreruptă, iar Henric părăsește Roma luându-l pe Papa Pascal al II-lea prizonier.

Problema Investiturii continuă să domine perioada domniei lui Henric, acesta fiind nevoit să înnăbușească diversele revolte în Germania și Italia. În 1122 este semnat Concordatul de la Worms care pune capăt disputei, marchează creșterea influenței ducilor și episcopilor germani, ceea ce duce la slăbirea puterii imperiale și fărâmițarea Germaniei, fenomen ce avea să dureze încă 8 secole până în secolul al XIX-lea.

În ultimii ani ai domniei sale, Henric este ocupat cu o campanie în Olanda și împotriva regelui Ludovic al VI-lea al Franței. În 1125 moare la Utrecht și este înmormântat la Speyer. Odată cu el se stinge Dinastia Salicilor, fiind urmat de Ducele de Saxonia, Lothar al III-lea.

Predecesor: Conrad II	Rege al Germaniei 1099 - 1125	Succesor: Lothar III
Predecesor: Conrad II	Rege al Italiei 1098 - 1125	Succesor: Lothar III
Predecesor: Henric IV	Sfânt Împărat Roman 1111 - 1125	Succesor: Lothar III